BusinessMagazin

Tag: producatori

  • Numărul maşinilor înmatriculate în România a crescut cu 27,5% în primul trimestru din 2017

    În luna martie a acestui an, în România au fost înmatriculate 6.915 de maşini, cu 5,2% mai mult faţă de aceeaşi lună din 2016, când au fost înmatriculate 6.572. În primul trimestru din 2017 au fost înmatriculate 22.276 de maşini în ţară, cu 27,5% mai mult comparativ cu acceaşi perioadă de anul trecut, când au fost raportate 17.471 de maşini.

    Înmatriculările maşinilor în Uniunea Europeană au crescut cu 11,2% în martie 2017 faţă de acceaşi lună din 2016, ajungând la 1.891.583 de unităţi. Cele mai mari cinci pieţe au raportat creşteri ale numărului de maşini înmatriculate: Italia (18,2%), Spania (12,6%), Germania (11,4%), urmate de Marea Britanie (8,4%) şi Franţa (7%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cronică de film: Kong: Skull Island

    După filmul din 2005, nu foarte bine primit de critici sau de public, varianta regizată de Jordan Vogt-Roberts aduce o gură de aer prospăt. Acţiunea este rapidă, efectele speciale aproape impecabile, iar apariţie actorilor pe care îi aminteam mai sus dă acea doză de superficialitate care lipseşte de multe ori la blockbusterele de azi. Acestea fiind spuse, să analizăm mai în detaliu diferenţele dintre cele două filme.

    Fără a da prea multe detalii, trebuie spus că elementele definitorii ale celuilalt film (şi ale tuturor versiunilor anterioare, de altfel) erau, în ordine: călătoria către insulă, întâlnirea cu King Kong, povestea de dragoste (să-i spunem aşa) şi confruntarea de pe meleagurile americane. Unele dintre aceste elemente lipsesc, unele sunt uşor modificate; vă las pe voi să aflaţi care.

    O altă diferenţă sesizabilă e dimensiunea lui Kong – nu am datele exacte, dar cred că producătorii au vrut să vadă cât de mult spaţiu poate o maimuţă să ocupe. Le-a reuşit, cred, pentru că este cea mai mare versiune a lui Kong de până acum.

    Un element oarecum nou este dat de animalele cu care Kong trebuie să se lupte (spun oarecum pentru că maimuţa s-a mai confruntat cu diverse creaturi de-a lungul timpului); acestea sunt bine schiţate şi produc efectul de frică pe care presupun că regizorul l-a căutat.

    În rest, Skull Island respectă reţeta clasică imaginată în urmă cu 84 de ani de James Ashmore Creelman şi Ruth Rose. Dacă vă aflaţi printre cei câţiva oameni de pe planetă care nu ştiu despre ce e vorba în film, nu vă aşteptaţi la ceva foarte logic sau care să conţină vreun mesaj memorabil. Filmul este un blockbuster şi trebuie tratat ca atare.

    Distribuţia este una mai mult decât respectabilă, aducând la un loc un premiu Oscar (Brie Larson), o nominalizare la aceleaşi premii (Samuel L. Jackson) şi un Glob de Aur (Tom Hiddleston).

    Trebuie să mă refer şi la durată, pentru că în cazul filmului din 2005 regizorul Peter Jackson nu a primit chiar cuvinte de laudă pentru cele 3 ore lipsite de suspans. Sigur, scuza lui Jackson poate fi puterea obişnuinţei – trilogia Stăpânul Inelelor a avut o durată media de 3 ore şi 6 minute pe film.

    După cum scriam şi la începutul acestei cronici, efectele speciale sunt realizate fără cusur, mult superioare celor din 2005 – sigur, tehnologia de azi ajută mult în acest sens. Dar realismul creaturilor este cel care mă face să cred că scenariştii au avut şi ei ceva de spus în această privinţă.

    Până la data redactării acestei cronici, Kong: Skull Island a generat încasări de 393 de milioane de dolari contra unui buget de 185 de milioane. Cu alte cuvinte, pregătiţi-vă pentru Kong: Multe alte părţi.

    În concluzie, filmul este mai mult decât decent; cea mai bună parte? Nu încearcă să fie mai mult decât este.

    Nota: 7/10

  • Inovaţii pentru companiile care rămân loiale hârtiei

    La standul Epson, din cadrul CeBIT, unul dintre cele mai mari târguri de IT din lume, un tânăr tuns scurt cu o freză pompadour spune publicului că până va termina el prezentarea, maşinăria din spatele lui va recicla câteva foi de hârtie imprimate pentru a fi utilizate din nou.

    Invenţia se numeşte PaperLab şi este dezvăluită pentru prima dată publicului european la tâgul CeBIT din Hanovra, produsul japonezilor aflându-se la vânzare în ţara de origine din decembrie 2016. PaperLab este un produs cu ajutorul căruia companiile îşi pot refolosi hârtiile, fără să mai fie nevoite să ducă deşeurile de acest tip la fabricile de reciclare. PaperLab este o componentă a viziunii Epson pentru viitorul industriei de printing, fiind primul sistem de fabricare a hârtiei în birou prin procesare uscată din lume.

    „De ani de zile se vorbeşte despre birourile fără hârtie (paperless office), dar noi nu credem că o să se întâmple prea curând. Vrem să le oferim posibilitatea companiilor să folosească hârtia fără să-şi facă griji legate de mediu. PaperLab transformă hârtia printată, uzată, într-o hârtie nouă care poate fi folosită iar. Creăm acest ciclu în interiorul unui birou”, spune Rob Clark, vicepreşedinte senior al Epson Europa, care recunoaşte că industria de printing este una veche, dar care se află într-o fază unde schimbările se produc foarte repede.

    PaperLab ia hârtia uzată, o transformă în fibre, o albeşte; apoi, sub presiune este realizată noua bucată de hârtie A4, A3 sau cărţi de vizită albe sau color. Potrivit reprezentanţilor companiei, PaperLab produce 12 hârtii noi într-un minut sau 720 într-o oră printr-un proces uscat, cu un volum minim de apă, aceasta fiind necesară pentru menţinerea unui anumit nivel de umiditate în interiorul maşinăriei. Un proces nu tocmai rapid, luând în calcul că imprimantele de azi pot printa peste 100 de pagini pe minut.

    Produsul realizat de Epson nu este neapărat destinat doar companiilor ecologice, ci în special firmelor interesate şi îngrijorate de securitatea datelor. „Unele bănci cheltuiesc foarte mulţi bani pentru securitatea datelor. Datele clienţilor sunt printate pe hârtie care trebuie păzită, e nevoie să angajezi oameni de securitate care să păzească hârtiile până la fabrica de reciclare”, spune Kazuyoshi Yamamoto, preşedinte al Epson Europa. El este apoi completat de Rob Clark: „Se vorbeşte mult despre securitatea datelor, dar discuţia cea mai aprigă rămâne legată de mediul digital. Însă aceeaşi problemă există şi în mediul real. Există multe date personale imprimate pe hârtie”.

    Primii clienţi din Japonia pentru acest produs au fost autorităţile, care lucrează cu date sensibile, dar potrivit lui Yamamoto primăriile au achiziţionat produsul şi pentru a educa copiii asupra impactului pe care-l are printarea asupra mediului înconjurător şi nevoia de reciclare. „Ţinta noastră este să creăm un ecosistem al birourilor unde sunt folosite imprimante ecologice inkjet alături de PaperLab pentru reciclare. Viziunea mea pentru viitor este o lume în care poţi printa cât vrei apoi poţi recicla. Într-o zi sper să dezvoltăm îndeajuns produsul astfel încât să fie folosit în fabrici, birouri şi chiar – de ce nu? – acasă”, a spus şi Minoru Usui, preşedintele global al Epson, în cadrul conferinţei de la CeBIT.

    În momentul de faţă, produsul are un cost ridicat (200.000 de dolari), recunoscut şi de Yamamoto, care spune că „trebuie să mai dezvoltăm produsul, să-l micşorăm, să reducem preţul şi să găsim clientul care are nevoie de o soluţie pentru protejarea datelor”. Compania plănuieşte să lanseze oficial produsul în Europa începând cu jumătatea anului 2018. „Foarte mulţi clienţi sunt interesaţi, dar aşteptăm şi reacţii mai concrete. Acum este arătat pentru prima dată în Europa. Este foarte dificil să estimăm câte unităţi vom vinde, deoarece vom dezvolta produsul în continuare pentru a duce costul în jos”, răspunde Clark legat de vânzările aşteptate pentru acest produs. Deşi nu a vrut să dezvăluie câţi bani au fost investiţi în dezvoltarea PaperLabs, Clark a menţionat că în jur de 1,5 milioane de dolari sunt investiţi zilnic în cercetare şi dezvoltare.
    Un alt element al strategiei Epson pentru următorii ani şi un răspuns dat de Epson producătorilor de imprimante cu laser îl reprezintă imprimanta Workforce Enterprise.

    Prin acest produs, compania japoneză vrea să introducă imprimarea cu tehnologia inkjet în birouri, unde acum preponderent este folosită tehnologia bazată pe laser. „În trecut, existau nişte probleme de stabilitate şi reabilitate ale printerului cu injekt în comparaţie cu cel cu laser, dar am îmbunătăţit tot mai mult produsele noastre şi am început să intrăm în sectorul industrial, unde timpul pierdut (downtime) nu poate fi acceptat. Am ajuns la un punct unde această tehnologie poate fi folosită cu succes şi de companii”, spune Kazuyoshi Yamamoto.

    Potrivit BCC Research, piaţa globală a produselor cu tehnologie inkjet va creşte de la 4,2 miliarde de dolari, cât a fost estimată în 2016, la 125 de miliarde de dolari în 2021, cu o rată anuală de creştere de 24,6%. Această explozie a pieţei nu se datorează doar industriei de printing, ci şi faptului că se găsesc mai multe utilizări ale acestei tehnologii, precum decorarea produselor sau în realizarea display-urilor TV şi monitoarelor.

  • 400.000 de dolari preţ de start. Bicicleta care costă cât un Rolls Royce

    Producătorii spun că fiecare milimetru şi tot ce nu înseamnă cauciuc sau piele e placat cu aur. Până şi cablurile de frână sunt aurite. Sigur că şaua şi materialele antiderapante de pe ghidon sunt din cele mai fine piei. Pentru cei care mai scot nişte bani din buzunar, există opţiune de supraplacare cu cristale şi diamante.

    IATĂ AICI CUM ARATĂ CEA MAI SCUMPĂ BICICLETĂ DIN LUME! COSTĂ 400.000$

  • 400.000 de dolari preţ de start. Bicicleta care costă cât un Rolls Royce

    Producătorii spun că fiecare milimetru şi tot ce nu înseamnă cauciuc sau piele e placat cu aur. Până şi cablurile de frână sunt aurite. Sigur că şaua şi materialele antiderapante de pe ghidon sunt din cele mai fine piei. Pentru cei care mai scot nişte bani din buzunar, există opţiune de supraplacare cu cristale şi diamante.

    IATĂ AICI CUM ARATĂ CEA MAI SCUMPĂ BICICLETĂ DIN LUME! COSTĂ 400.000$

  • Emil Dumitru, preşedintele Pro Agro: Impozit zero pentru persoanele fizice, pentru cinci ani, pentru înregistrare fiscală

    “În loc să facem valoare adăugată, exportăm grâu şi porumb şi, culmea, importăm carne. Să nu mai facem politici agrare, ci politici agricole. Trebuie să oferim o alternativă viabilă celor din mediul rural şi să nu mai facem o agricultură de subzistenţă”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, la conferinţa “MEDIAFAX TALKS about Producătorii României”.

    Acesta a atătat că polonezii au reuşit să facă politici astfel încât accesarea fondurilor UE să fie legată de valoarea adăugată. “Fiindcă singura şansă a agriculturii este să acceseze fondurile UE. Şi nu au reuşit să-i facem pe fermieri să se asocieze şi să reuşim să fim competitivi”, a spus Dumitru.

    În opinia acestuia, nu politicile agricole sunt prioritatea zero, ci politicile fiscale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ştii care este cea mai ieftină maşină din lume? Costă cât un aspirator bun

    Şi din punct de vedere tehnic, modelul se întoarce la origini, având o transmisie pe curea, mult mai ieftină decât sistemele actuale. Până şi dispozitivul de reglare a farurilor, necesar pentru ajustarea acestora în funcţie de încărcare a fost tăiat de pe listă de inovativii producătorii care nu au ştiut ce să mai scoată de pe maşină.

    IATĂ AICI CUM ARATĂ CEA MAI IEFTINĂ MAŞINĂ DIN LUME CARE COSTĂ CÂT UN ASPIRATOR BUN

  • Guvernul a aprobat ajutoare financiare pentru producătorii de lapte

    Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, măsura are în vedere reducerea livrărilor de lapte de vacă, sprijinirea producătorilor din sectorul lapte afectaţi de criză, continuarea activităţii economice, precum şi asigurarea locurilor de muncă ale angajaţilor.

    Conform Regulamentului delegat (UE) nr.1612/2016 al Comisiei din 8 septembrie 2016 de acordare a unor ajutoare pentru reducerea producţiei de lapte, ajutoarele se acordă în baza cererilor de plată şi se atribuie pentru o perioadă calendaristică de trei luni – perioada de referinţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Grecu este noul Preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR)

    Cu aceeaşi ocazie, APMGR l-a ales în poziţia de membru al Consiliului Director APMGR pe Dragos Damian, CEO Terapia – a Sun Pharma company. Din Consiliul Director, mai fac parte Amelia Tătaru, Director General Krka, Daniel Bran, Country Manager Accord Healthcare şi Viorica Preduna, Director General Alvogen România.

    Adrian Grecu are o expertiză vastă în cadrul industriei farmaceutice, bazată pe mai mult de 16 ani de experienţă la nivel local, precum şi în roluri regionale şi internaţionale. El conduce operaţiunile Mylan România din 2015 – odată cu achiziţia, de către compania americană, a portofoliului de medicamente mature al Abbott Laboratories. În prezent, Grecu coordonează în România o echipă de 130 de angajaţi. Anterior, Grecu a lucrat în cadrul companiilor Abbott Laboratories şi Eli Lilly, unde a deţinut funcţii de conducere în diferite divizii naţionale şi internaţionale. Adrian Grecu este licenţiat în Fizică şi Chimie, în cadrul Universităţii Bucureşti şi deţine un MBA bilingv (engleza/spaniolă) cu specializarea Management General de la Institutul de Studii Superioare ale Întreprinderii (IESE) din cadrul Universităţii din Navarra, Barcelona.

    Din noul rol de Preşedinte al APMGR, Adrian Grecu îşi propune să coopereze cu autorităţile care au atribuţii în domeniul sănătăţii pentru a creşte accesul pacienţilor la medicamente accesibile, prin operarea unor modificări urgente la taxa clawback, principalul obstacol în accesul pacienţilor la medicamente şi una dintre cauzele scăderii investiţiilor industriale din sectorul farmaceutic. „Povara fiscală la care taxa clawback supune producătorii de medicamente generice a devenit nesustenabilă pentru o bună parte dintre aceştia, iar rezultatul este dispariţia medicamentelor generice esenţiale de pe piaţă şi limitarea sau închiderea unor capacităţi locale de producţie, cu efecte sociale şi economice ireversibile” a declarat Adrian Grecu, Preşedinte al APMGR.

    Totodată, APMGR susţine creşterea accesului la medicamente cu preţuri accesibile, în beneficiul pacienţilor şi al sistemului de sănătate, informarea pacienţilor din România cu privire la medicamentele generice, crearea unui cadru de reglementare echitabil pentru medicamentele generice, identificarea şi îndepărtarea tuturor barierelor de acces pentru medicamentele generice din sistemul de sănătate din România, reluarea investiţiilor operaţionale şi industriale în România, în condiţiile în care mediul de afaceri devine mai previzibil şi sustenabil.

      

  • Monstru de demult într-o nouă prezentare

    Regizat de Jordan Vogt-Roberts, filmul prezintă expediţia pe o insulă virgină din Pacific a unei echipe de savanţi, soldaţi şi exploratori. Departe de tehnologia modernă, aceştia se aventurează pe domeniul sălbatic al marelui Kong, intrând astfel într-o confruntare supremă dintre om şi natură.

    Pe domeniul uriaşei primate nu există niciun loc sigur pentru omenire, iar echipa trebuie să îşi folosească toate cunoştinţele pentru a supravieţui. ”Kong: Insula Craniilor“ îi aduce în rolurile principale pe Tom Hiddleston, Samuel L. Jackson, John Goodman, Brie Larson şi John Ortiz.