BusinessMagazin

Tag: producator

  • Producătorul de îngrăşaminte organice Norofert l-a recrutat pe Marcel Caruz, fost project manager la Agrinvest, pentru poziţia de director operaţiuni (COO) la nivelul grupului

    Norofert Group, principalul producător român de inputuri organice, cotat la BVB, anunţă cooptarea lui Marcel Caruz în funcţia de Director Operaţiuni (COO), poziţie din care va coordona organizarea şi structurarea operaţiunilor Norofert, prin implementarea de metode care să conducă la creşterea eficienţei afacerilor grupului.

    Înainte de a se alătura Norofert, Marcel Caruz a deţinut diverse funcţii de conducere în companiile Agrinvest şi Prutul. În cadrul Agrinvest, companie din Buzău, ce furnizează materii prime agricole, oferă servicii de înfiinţare a culturilor, consultanţă tehnică şi finanţare pentru fermieri, dar şi produce şi comercializează cereale, Marcel Caruz a deţinut funcţia de Project Manager, unde a fost responsabil de dezvoltarea afacerilor companiei, iar la producătorul de ulei Prutul a ocupat funcţiile de Commercial Manager şi National Sales Manager.  

    „Obiectivele mele sunt de a obţine excelenţă operaţională în cadrul fiecărei linii de business a grupului, de la fermă, trecând prin producţia de inputuri ecologice şi până la informarea personalizată a fermierilor cu privire la tehnologiile şi cunoştinţele Norofert. Succesul acestora în segmentul ecologic este şi obiectivul strategic al companiei. Astfel, am în vedere susţinerea iniţiativelor şi obiectivelor diviziilor din cadrul grupului într-o logică de coerenţă optimizată,” spune Marcel Caruz, recent numitul Director Operaţiuni în cadrul Norofert Group.

    Venirea lui Marcel Caruz în cadrul Norofert vine într-un context favorabil pentru companie, având în vedere schimbările generale care au loc la nivelul Uniunii Europene în privinţa trecerii la un sistem alimentar mai sănătos şi mai durabil prin intensificarea activităţilor de agricultură ecologică. Pe lângă creşterea ponderii suprafeţei agricole cultivate ecologic, un alt aspect important al acestor schimbări este legat de reducerea folosirii pesticidelor cu 50% până în 2030 şi limitarea utilizării de nutrienţi.

    Norofert Group este principalul producător de inputuri organice şi un jucător cu experienţă pe piaţa agricolă din România. Înfiinţată în 2000 ca afacere de familie, compania a început iniţial ca importatoare de îngrăşăminte de înaltă calitate de pe pieţele occidentale în România. În 2015, odată cu preluarea afacerii de către Vlad Popescu, compania a început să producă îngrăşăminte ecologice, produse fitosanitare organice, cum ar fi insecticide şi fungicide precum şi tratamente foliare şi pentru seminţed reţetele sale originale.

    Între 2017 şi 2019, compania a înregistrat o creştere rapidă după ce a dezvoltat o tehnologie proprie numită BioChain şi a lansat o premieră în sectorul agricol, tableta efervescentă. Astăzi, Norofert este un grup de companii care include o linie de produse pentru agricultura ecologică (Norofert Organic), o linie de produse pentru agricultura convenţională (Karisma) şi o linie de produse pentru grădinari şi fermieri mici (Norofert Fito).

    Pe 3 martie 2020, acţiunile companiei au intrat la tranzacţionare pe Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul „NRF”, iar pe 5 iunie 2020, obligaţiunile Norofert au debutat sub simbolul „NRF25” pe piaţa SMT-Bonds a BVB.

  • Afacerile Metaplast, producător de piese pentru Ford şi Dacia, au scăzut cu 31%

    Metaplast, producător de piese şi accesorii din plastic pentru industria auto, cu fabrică în judeţul Dâmboviţa, parte a grupului de firme MEN Industry Group, deţinute de antreprenorul român Jean Drugescu, a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de 245,8 mil. lei (aproximativ 51 mil. euro), în scădere cu 31% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Compania a avut anul trecut un profit net de circa 12,3 mil. lei (2,6 mil. euro), de 2,8 ori mai mic faţă de anul precedent, când Metaplast a obţinut un câştig net de aproape 35 mil. lei (7,4 mil. euro), conform datelor publice.

    Compania a avut anul trecut un număr mediu de 934 de angajaţi, cu 288 de oameni mai puţin decât în 2019.

    Compania înfiinţată în anil 1991 îşi desfăşoară activitatea de producţie în oraşul Titu, judeţul Dâmboviţa şi distribuie piesele la jucători din industria auto, precum Renault, Dacia, Continental, Ford, Draxlmaier şi Adient. Sediul central al Metaplast se află în Capitală, însă compania mai deţine sucursale şi în Braşov, Piteşti, Oradea, Timişoara, Craiova şi Titu şi un centru de cercetare şi dezvoltare în oraşul Titu din Dâmboviţa.

    Din grupul MEN Industry Group mai fac parte companiile Nicprem Impex, înfiinţată în anul 1994, având ca principal domeniu de activitate producţia de componente din plastic şi componente electrice pentru industria electrocasnicelor şi ELJ Matriţe, care s-a alăturat grupului în 2007, fiind producător de matriţe. Grupul de firme MEN Industry Group este controlat de antreprenorul român Jean Drugescu,

    Un angajat din fabricile de produse de cauciuc şi de mase plastice câştiga un salariu lunar mediu net de aproape 3.500 de lei în noiembrie 2020, cu peste 8% mai mult  comparativ cu aceeaşi lună a anului 2019, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). În ultimul deceniu, salariile angajaţilor din această industrie au crescut cu circa 133%, de la 1.485 de lei în noiembrie 2011.

    În noiembrie 2020, numărul angajaţilor din companiile care se ocupă cu prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice era de 63.800, în creştere cu circa 25.100 în ultimii 10 ani, de la 38.700 de angajaţi în noiembrie 2011, conform statisticilor de la INS. Industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice se caracterizează prin materiile prime utilizate, însă acest lucru nu înseamnă că toate produsele fabricate din aceste materiale se încadrează în această subsecţiune.

    Astfel, codurile CAEN din această subdiviziune a economiei includ fabricarea anvelopelor şi a camerelor de aer; reşaparea şi refacerea anvelopelor, fabricarea altor produse din cauciuc, fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic, fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi profilurilor din material plastic, fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic, fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii, precum şi fabricarea altor produse din material plastic. 

     

  • Americanii fug după lux: Vânzările producătorului de bijuterii Pandora depăşesc nivelul dinaintea pandemiei pe măsură ce clienţii din SUA au început să cumpere tot mai mult

    ​Producătorul danez de bijuterii Pandora a anunţat astăzi că performanţele robuste înregistrate pe piaţa din SUA au generat o creştere rapidă a vânzărilor în al doilea trimestru, pe măsură ce piaţa din China a cunoscut o scădere, potrivit Reuters.

    Pandora vrea să îşi accelereze vânzările în cele mai mari două economii ale lumii, iar în acest moment vânzările totale din perioada aprilie-iunie sunt cu 7% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2019.  

    În SUA, vânzările trimestriale s-au dublat faţă de anul 2020, iar evoluţia faţă de anul 2019 prezintă o creştere de 63%, pe măsură ce programele guvernamentale şi campania de vaccinare alimentează atât vânzările de bunuri cât şi serviciile.

    Pandora a declarat că observă semne potrivit cărora câştigă o cotă de piaţă mai mare în SUA – cea mai mare piaţă de desfacere a danezilor – însă a avertizat că nivelul creşterii s-ar putea tempera în a doua jumătate a anului.

  • Producătorul de pavele Symmetrica investeşte 9 milioane de euro în extinderea cu noi linii de producţie în cinci din cele şapte fabrici pe care le deţine

    Producătorul de pavele şi borduri Symmetrica din Suceava, deţinut de familia Stanciu, şi-a bugetat investiţii de 9 milioane de euro pentru extinderea cu noi linii de producţie în cinci din cele şapte fabrici pe care le deţine, cu focus pe liniile dedicate producerii de elemente pentru sisteme de canalizare, în contextul cererii în creştere înregistrată în ultimii ani.

    “Piaţa de sisteme de canalizare este în creştere constantă şi estimăm că cererea va fi tot mai mare în viitor, mai ales în contextul nevoii de branşare a locuinţelor, în special în mediul rural, la sistemul de canalizare”, spune Sebastian Bobu, director executiv Symmetrica.

    În 2020, un procent de 55,8% din populaţia România avea locuinţele conectate la sistemul de canalizare, potrivit INS. La nivel urban, procentul raportat era de 92,2%, în timp ce în zonele rurale, acesta a ajuns doar la 13,1%.

    Raportat la regiuni, cea mai mare pondere a populaţiei conectată la sistemele de canalizare a înregistrat-o regiunea Bucureşti-Ilfov (88,5%), urmată de regiunea Centru (68,3%) şi Vest (62,8%). Gradul cel mai redus de racordare la sistemele de canalizare a fost raportat în  Nord-Est (38,7%), Sud-Muntenia (38,9%) şi Sud-Vest Oltenia (42,9%).

     “Studiile arată o creştere cu 5% a populaţiei României cu locuinţe conectate la sistemul de canalizare, în doar 3 ani, din 2017 până în 2020. La nivel urban, creşterea a fost de 4,5%, în timp ce în mediul rural de 4,9%. Acest lucru confirmă, o dată în plus, nevoia pieţei de a avea acces la sisteme de canalizare de calitate ridicată”, adaugă Sebastian Bobu.

    Un studiu OCDE citat în raportul de ţară pe 2020 arată că până în 2030 sunt necesare investiţii în valoare de aproximativ 17,9 miliarde euro pentru aprovizionarea cu apă şi salubrizare, în timp ce costurile suplimentare legate de conectarea persoanelor vulnerabile şi marginalizate la sistemele publice de aprovizionare cu apă erau estimate la aproximativ 1,1 miliarde euro, acest aspect fiind un semnal pozitiv privind cererea de materiale necesare realizării lucrărilor.

    Conform Symmetrica, un sistem complet de canalizare cuprinde conducte de transport ape uzate/pluviale, cămine de racord, cămine de vizitare, supraveghere şi întreţinere. Dintre acestea, compania produce întregul sistem de tuburi şi elemente pentru cămine  – elemente de bază, inele pentru cămine, inele aducere la cotă, tuburi beton, reducţii tronconice şi plăci din beton pentru acoperire.

    În acest moment, producătorul a pus deja în funcţiune prima linie de elemente pentru sisteme de canalizare în cadrul fabricii din Vrancea (Doaga), pentru ca până în această toamnă să fie inaugurate şi cele amplasate în fabricile de la Braşov (Prejmer) şi Suceava (Solca). Anul viitor, Symmetrica va derula investiţii în astfel de linii în unităţile de producţie din Arad (Zimandu Nou) şi Bistriţa-Năsăud (Cociu).  

    “Liniile de producţie sunt speciale, complet automatizate şi dedicate producţiei de elemente pentru tuburi şi cămine. Fiecare dintre acestea necesită fonduri de aproximativ 1,8 milioane de euro în achiziţia de teren, construcţia halelor de producţie şi echiparea cu utilaje. Astfel, în total, investiţia în liniile dedicate elementelor pentru canalizare va ajunge la peste 9 milioane de euro”, subliniază directorul executiv al companiei.

    Potrivit acestuia, capacitate de producţie zilinică pentru fiecare dintre aceste linii poate ajunge la cca. 200 de tuburi din beton sau elemente de cămin.

    Pentru anul 2021, Symmetrica mizează pe producerea a cca. 30.000 de elemente pe toate cele trei linii ce vor fi inaugurate în acest an. Cea mai mare parte a produselor sunt dedicate lucrărilor de investiţii publice, dar acestea pot fi utilizate şi în proiecte private precum decantoare, fântâni, cămine apometru, etc.

    Compania şi-a majorat businessul cu 19% în 2020, ceea ce a dus rezultatul la 162,2 milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Profitul a avut aproape o dublare faţă de anul precedent, situându-se la 17,1 milioane de lei.

    Symmetrica este o companie românească înfiinţată în 1994 de Florentina-Mihaela Stanciu (40% din acţiuni) şi Florin-Cristinel Stanciu (60% din acţiuni).

    Prima fabrică a fost inaugurată în 1999 la Vereşti, judeţul Suceava, urmată apoi de unităţile de producţie de la Podu Iloaiei, judeţul Iaşi (2010), şi Bolintin Vale, în apropiere de Bucureşti (2011), Prejmer – Braşov (2012), Cociu – Bistriţa-Năsăud (2012), Mărăşeşti – Vrancea (2018) şi Zimandu Nou – Arad (2021).

  • Un alt an bun pentru piaţa medicamentelor. Producătorul Antibiotice Iaşi încheie S1/2021 cu afaceri de 161 mil. lei, plus 10% şi profit net de 19,3 mil. lei

    Antibiotice Iaşi (simbol bursier ATB), cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc, a raportat vânzări de 161,4 mil. lei în primul semestru din 2021, în creştere cu 10,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată calculele ZF pe baza raportului semestrial publicat luni de companie.

    În perioada ianuarie-iunie 2021, producătorul de medicamente a obţinut un profit net de 19,3 mil. lei, echivalentul unui avans uşor, de aproape 1%.

    Exporturile, care reprezintă 42% din cifra de afaceri a Antibiotice, au înregistrat în prima jumătate a anului, valoarea de 68.4 milioane lei. O evoluţie bună au avut-o vânzările de produse finite care au crescut cu 26,5% comparativ cu perioada similara 2020, de la 34,4 mil. lei la 43,5 mil. lei.

    Astfel, în piaţa SUA, vânzările pe segmentul antiinfecţioase sterile injectabile, administrate în spitale, s-au dublat în primul semenstru 2021 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Totodată, extinderea prezenţei Antibiotice pe pieţele din Europa, s-a concretizat în creşterea vânzărilor de antiinfecţioase sterile injectabile cu 21% faţă de semestrul I-2020. În ţări precum UK, Ungaria, Lituania, această creştere a depăşit acest procent ca urmare a licitaţiilor adjudecate în anul 2020.

    “Dezvoltarea afacerii Antibiotice pe pieţele din Vietnam, Ucraina, Moldova, Serbia este susţinută de obţinerea unui număr de 19 noi autorizaţii de punere pe piaţă, cu un aport estimat la cifra de afaceri începând cu anul 2022, de aproximativ 1 milion dolari în primul an de vânzări”, spun reprezentanţii companiei.

    În piaţa farmaceutică românească medicamentele cu prescripţie medicală (RX) deţin o pondere majoritară de 74,5% din totalul vânzărilor valorice.

    Vânzările Antibiotice au urmat acest trend, compania adaptându-şi structura de vânzare cu rezultate peste ritmul pieţei. Astfel, portofoliul de produse RX a înregistrat o creştere cu 13%, de la 109 mil. lei în S1/2020, la 123,2 mil. lei în S1/2021.

    În acelaşi timp, produsele non-RX (OTC, suplimente medicale, dispozitive medicale), au înregistrat, de asemenea, o creştere valorică cu 11,7%, ajungând la 26,6 mil. lei comparativ cu 23,8 mil. lei în S1/2020.

    Antibiotice Iaşi are 369 mil. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 53% de statul român prin ministerul Sănătăţii. Al doilea cel mai mare acţionar este SIF Oltenia, care deţine 19% din acţiuni.

    De la începutul anului, acţiunile ATB înregistrează un avans de 12,76%, pe fondul unor tranzacţii de 25 mil. lei, arată datele BVB.

  • Cum răspunde Intel crizei semiconductorilor: Gigantul american Intel vrea să cumpere producătorul de cipuri GlobalFoundries pentru 30 de miliarde de dolari

    Intel Corp. ia în calcul o potenţială achiziţie a GlobalFoundries, într-o mişcare care ar alimenta din plin planurile producătorului de semiconductori de a dezvolta cipuri pentru alte companii, potrivit unor surse familiare cu situaţia, citate de The Wall Street Journal.

    Acordul ar evalua GlobalFoundries la 30 de miliarde de dolari, ceea ce ar marca cea mai mare achiziţie pe care a efectuat-o vreodată Intel. Însă momentan nu este clar dacă cele două firme vor ajunge la o înţelegere, GlobalFoundries putând să meargă înainte cu planurile privind oferta publica iniţială (IPO).

    GlobalFoundries este deţinut de Mubadala Investment, braţul de investiţii al guvernului de la Abu Dhabi, însă care ar sediul în Statele Unite. Totuşi, o purtătoare de cuvânt a companiei a declarat că executivii nu se află în discuţii cu Intel.

    Penuria de cipuri ar putea costa industria auto 110 miliarde de dolari, iar producţia a 4 milioane de vehicule riscă să fie pierdută

    Noul CEO al Intel, Pat Gelsinger, a anunţat în martie că grupul pe care îl conduce va dori să îşi majoreze capacitatea de producţie, într-o piaţă dominată de Taiwan Semiconductor Manufacturing.

    Intel, cu o capitalizare de piaţă de aproximativ 225 de miliarde de dolari, a promis anul acesta că va investi 20 de miliarde de dolari pentru extinderea fabricilor de cipuri din SUA, Gelsinger intenţionând să efectueze o serie similară de mişcări în afara ţării.

    GlobalFoundries este una dintre cele mai mari companii dedicate producţiei de cipuri. A fost creată în 2008 când rivalul Intel, Advanced Micro Devices, a decis să îşi transfere divizia de producţie de cipuri.

     

  • Profi a adunat 90 de producători locali de fructe şi legume în programul „Proaspete de la noi” şi vrea să ajungă la 200 în următorii ani

    Lanţul de magazine Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Parteners, a adunat 90 de producători locali de fructe şi legume în programul „Proaspete de la noi” şi vrea să ajungă la 200 în următorii ani. Programul a fost gândit ca să faciliteze accesul fermierilor în magazinele retailerului, pe de o parte, dar şi ca să atragă consumatori dornici să cumpere produse româneşti sănătoase, care au fost supuse unor analize.

    „Sunt mai bine de doi ani de când am demarat acest proiect, iar rezultatele testelor de până acum sunt îmbucurătoare, astfel că a sosit momentul să inaugurăm brandul propriu, pe care intenţionăm să îl extindem către un număr cât mai mare de fermieri. (…) În prezent, avem 90 de producători în program şi 38 de produse, dar în următorii ani vom depăşi 200 de producători”, a spus Călin Costinaş, director general adjunct al Profi şi iniţiatorul programului.

    Producătorii sunt preponderent din partea de vest a ţării şi din partea de sud-est a ţării, dar reprezentantul Profi spune că vor să aducă pe platformă toţi producătorii români în câţiva ani. Producătorii din acest moment sunt atât individuali, cât şi cooperative agricole sau grupuri de producători şi ei produc 50% din necesarul de fructe şi legume al Profi în plin sezon. Cealaltă cotă de 50% este cumpărată tot de la producători români în sezon, însă aceştia nu sunt controlaţi, iar produsele lor nu sunt supuse unor analize, au explicat oficialii Profi.

  • Cum se reinventează un business cu o istorie de 174 de ani: Philip Morris, producătorul Marlboro şi IQOS, a ieşit la cumpărături: 2 miliarde de dolari pentru achiziţia a două companii farma

    Obiectivul Philip Morris este ca, până în 2025, peste 50% din veniturile nete ale companiei să fie generate de produsele ”fără fum”.

     

    Philip Morris International, unul dintre cei mai mari producători de ţigarete din lume, şi-a anunţat ”intenţia fermă” de a achiziţiona Vectura Group, un furnizor britanic de soluţii de administrare a medicamentelor prin inhalare. Tranzacţia ar urma să aibă o valoare de 1,2 miliarde de dolari. Decizia vine în contextul în care compania a anunţat o schimbare de strategie, care prevede ca, până în 2025, peste 50% din veniturile Philip Morris International să fie generate de produsele ”fără fum”.

    Vectura produce, printre altele, medicamentele, dar şi dispozitivele de inhalat utilizate pentru astm sau pentru boli pulmonare cronice.

    „Noile achiziţii fac parte din angajamentul nostru pe termen lung în ceea ce priveşte transformarea business-ului nostru. Am anunţat în februarie strategia Beyond Nicotine (dincolo de nicotină – n.red.), prin care vrem să valorificăm expertiza pe care am dobândit-o în zona de inhalare şi aerosoli şi vrem să ne dezvoltăm în domenii adiacente – inclusiv în livrarea de medicamente pentru afecţiuni respiratorii şi îngrijire personală – cu obiectivul de a atinge venituri nete de cel puţin un miliard de dolari din aceste tipuri de produse până în 2025”, a spus Jacek Olczak, director executiv al Philip Morris International.

    În această lună, Philip Morris a achiziţionat şi Fertin Pharma, un producător danez de produse farmaceutice cu administrare orală (printre care şi guma cu nicotină), într-o tranzacţie de 820 de milioane de dolari. Fertin Pharma produce şi vitamine şi suplimente alimentare, gumă de mestecat fără zahăr sau pastile pentru tuse, răceală sau afecţiuni gastrointestinale.

    În România, Philip Morris are două companii (Philip Morris România şi Philip Morris Trading) cu afaceri cumulate de peste 3,4 miliarde de lei (809 milioane de dolari) în 2020, potrivit datelor raportate în bilanţul depus la Ministerul de Finanţe. Producător al ţigaretelor Marlboro, compania şi-a propus să înlocuiască ţigările tradiţionale cu produse cu risc redus şi a dezvoltat mai multe produse fără fum despre care susţine că sunt o alternativă mai bună pentru fumătorii adulţi decât continuarea fumatului de ţigări convenţionale. IQOS, sistemul electronic de încălzire a tutunului dezvoltat de PMI, a fost lansat în România în octombrie 2015 şi a crescut constant din 2017 încoace. În prezent, peste 160.000 de români fumează cu ajutorul dispozitivelor de încălzire a tutunului, dintr-un total estimat de 5 milioane de fumători din România. Compania a investit peste 500 de milioane de euro în fabrica din Otopeni pentru a dezvolta capacităţi de producţie a produselor din tutun încălzit.

    Cu o istorie de 174 de ani, Philip Morris a avut venituri nete de 28,7 miliarde de dolari în 2020 la nivel global, iar aproape un sfert din venituri au fost generate de produsele ”fără fum”, potrivit datelor din raportul financiar pe 2020 al companiei.

    Nu doar Philip Morris se orientează spre diversificarea portofoliului de produse. În luna martie a acestui an, British American Tobacco (BAT), producătorul ţigaretelor Kent şi al produsului de încălzire a tutunului glo, a anunţat un parteneriat strategic cu Organigram, un producător canadian de cannabis licenţiat. Scopul parteneriatului este ca BAT să îşi diversifice portofoliul ”dincolo de nicotină”, iar într-o primă fază se va concentra pe dezvoltarea produselor din canabidiol (CBD).

     

  • Producătorul croissantelor 7Days şi Chipicao se menţine la cifra de afaceri de 500 mil. lei, deşi profitul a scăzut cu 6% în 2020

    Chipita România, principalul jucător de pe piaţa croissantelor din România, a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de peste 500,6 mil. lei (103,9 mil. euro), aproape de nivelul atins în 2019, când compania a realizat afaceri totale de peste 500,9 mil. lei (105,7 mil. euro), conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Compania a avut anul trecut un pofit net de peste 46,5 mil. lei (9,7 mil. euro), în scădere cu 6% faţă de anul anterior, când Chipita România a realizat un câştig net de peste 49,5 mil. lei (10,5 mil. euro), potrivit datelor publice. Compania a ajuns anul trecut la un număr mediu de 1.028 de angajaţi, cu 62 de oameni mai mulţi decât în anul precedent.

    Portofoliul Chipita România include atât crois­sante, cât şi alte produse, precum bis­cuiţi, rondele de pâine prăjită sau coaptă (Bake Rolls şi Pizzeti), dar şi brandul Fineti. Grupul grec Chipita a intrat pe pia­ţa locală în 1998 şi produce în prezent crois­sante, miniprăjituri, bake rolls şi creme de cacao cu alune în fabrica din Clinceni, potrivit informa­ţiilor apărute anterior pe site-ul companiei.  

    Produsele sunt distribuite atât la nivel naţional, cât şi la export în 56 de ţări, precum Marea Britanie, Franţa, Portugalia, Grecia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Germania, Canada sau Spania, conform ultimelor date. Compania este una dintre cele mai mari 20 de firme pro­du­că­toare din sectorul alimentar, o piaţă de 10 mi­liarde de euro. Principalii competitori ai Chipita pe piaţa dulciurilor din România sunt multi­naţionalele Mondelez, compania care produce Milka şi Poiana, elveţienii de la Nestlé şi Ferrero cu brandul Nu­tella, dar şi grupul Alka. Prezenţa gru­pului grec în România a fost mar­ca­tă şi de o tranzacţie, Chipita România şi Cream Line (Fineti) fuzionând în 2012 prin absorbţia celei din urmă. Gru­pul deţine în total opt unităţi pro­prii de producţie, în Grecia (2), Bulga­ria, Polonia, România, Rusia, Turcia şi Slovacia, dar şi alte şase fabrici în joint venture.

    laurenţiu.cotu@zf.ro

     

     

     

     

     


     

  • Criza a fost trăită diferit pe piaţa băuturilor răcoritoare: Coca-Cola şi Pepsi au scăzut cu peste 11%, Aqua Carpatica are un avans de 33%, iar producătorul Borsec nu scade

    ♦ Producătorii Coca-Cola şi Pepsi sunt singurii jucători din topul celor mai mari companii de pe piaţa băuturilor răcoritoare care au înregistrat în 2020 scăderi de peste 10% ale cifrelor de afaceri.

    Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi non-alcoolice din România, şi Qua­drant-Amroq Be­vera­ges, producătorul mărcii de suc Pepsi, aflat pe a doua poziţie în topul celor mai mari pro­ducători de băuturi nonalco­olice, au mers în jos în acelaşi ritm în 2020, ambele înregistrând o scădere a cifrei de afaceri de 11%.

    Astfel, Coca-Cola HBC România, cu trei fabrici pe plan local, a avut venituri de 2,4 miliarde de lei în 2020 şi Quadrant-Amroq Beverages a avut venituri nete de 947 de milioane de lei, coborând sub miliardul pe care tocmai îl obţinuse în 2019, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Oficialii Coca-Cola HBC România spun că instabilitatea sectorului HoReCa a fost una dintre cele mai mari provcări cu care s-au confruntat anul trecut, pe care o simt şi acum, pentru că „zeci de mii de clienţi încă sunt puternic afectaţi de re­stric­ţiile impuse pentru siguranţa tuturor“. 

    „Provocarea cea mai mare este să ră­mânem competitivi într-o piaţa aflată în con­tinuă schimbare şi să rămânem în topul listei. Presiunea financiară îşi spune cu­vân­tul, observăm modificări în compor­ta­mentul şi alegerile pe care le fac cum­pără­to­rii“, au spus reprezentanţii companiei Coca-Cola HBC România. Ei au răspuns la în­trebările ZF cu ocazia întocmirii unei noi ediţii a catalogului „Cei mai mari jucători din economie“.

    În ceea ce priveşte profitul net al com­pa­niei Coca-Cola HBC România, acesta a scăzut cu 14% faţă de anul anterior, până la 335 mil. lei. Profitul net al Quadrant-Amroq Beverages s-a redus de peste 13 ori, până la 5,4 mil. lei, în 2020.

    De altfel, Romaqua Group, cel mai mare jucător de pe piaţa românească de apă mi­nerală şi bere, a rămas la un nivel constant (843 mil. lei în 2019 şi 841 mil. lei în 2020) într-un context economic mai puţin favorabil, dată fiind pandemia de COVID-19, care a venit la pachet cu restricţiile de circulaţie.

    Totodată, din top 10 cei mi mari jucă­tori de pe piaţa de băuturi nonalcoolice au mai înregistrat scăderi companiile Euro­pean Drinks (-2,3%), producătorul Izvorul Mi­nunii, La Fântâna (-7,8%) şi Perla Harghitei (-7,1%).

    Însă, sunt şi companii din top care au avut creşteri importante în 2020, cea mai mare fiind a companiei Carpathian Springs, deţinută de antreprenorul Jean Valvis. Producătorul Aqua Carpatica a avut un avans de 33% faţă de anul anterior, ajungând la 379 de milioane de lei şi, astfel, clasându-se pe locul 5 în top, după ce a urcat o poziţie în clasament.

    De altfel, Maspex, care are în portofoliu Tymbark şi Tedi, a crescut cu 6,5% până la 685 de milioane de lei şi Alconor Company a crescut cu 16,8% până la 139 de milioane de lei.

    Cererea pe piaţa băuturilor răcoritoare a fluctuat în 2020, deoarece consumul s-a mutat acasă, după ce HoReCa s-a închis, iar traficul din retail a scăzut în urma restricţiilor de circulaţie impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului.