BusinessMagazin

Tag: prindere

  • Primarul comunei ilfovene Vidra, reţinut după ce a fost prins luând mită 22.000 de euro

     Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au reţinut pentru 24 de ore pe Florin Niculae, primarul comunei Vidra, judeţul Ilfov, pentru luare de mită în formă continuată, urmând să ceară magistraţilor Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a acestuia, pentru 29 de zile.

    Potrivit ordonanţei de reţinere, primarul Florin Niculae a pretins de la reprezentantul unei societăţi comerciale, denunţător în cauză, 570.000 de lei, suma reprezenând un comision de 10 la sută din valoarea unui contract pentru servicii de proiectare şi execuţie a lucrărilor de alimentare cu apă în satele Vidra, Creţeşti şi Sinteşti din comuna Vidra.

    În schimbul banilor, primarul Niculae s-a angajat să asigure firmei adjudecarea licitaţiei, semnarea contractului, derularea acestuia în bune condiţii şi, în calitate de ordonator de credite, să aprobe efectuarea plăţilor aferente lucrărilor prestate. Din suma cerută de la reprezentantul firmei, primarul Florin Niculae a primit 250.000 de lei, în perioada noiembrie 2011 – octombrie 2012, arată DNA, într-un comunicat de presă

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina, perla coroanei euroasiatice a ţarului Putin, prinsă între est şi vest

    Visul preşedintelui Vladimir Putin de a recrea un imperiu sovietic este pus la încercare pe străzile din Kiev. Sute de mii de manifestanţi protestează împotriva încălcării drepturilor omului şi a deciziei guvernului ucrainean de renunţa în ultimul moment la semnarea unui acord de asociere cu UE, care ar fi întărit legăturile cu spaţiul european, în detrimentul celor cu Rusia.

    Demonstraţiile din Ucraina sunt o umilinţă pentru Putin, dar şi o ameninţare, scrie Bloomberg. Pre-şedintele rus a lăudat în mod repetat legăturile culturale şi istorice profunde dintre Ucraina şi Rusia, dar descoperă din nou zeci de mii de ucraineni care preferă să înfrunte cu încăpăţânare gerul şi bastoanele poliţiştilor pentru a nu lăsa ţara să alunece şi mai mult în sfera de influenţă rusească.

    Revolta proeuropeană a populaţiei din Ucraina ameninţă viziunea lui Putin pentru rolul Rusiei în lume. Principalul obiectiv al politicii sale externe este crearea unei sfere de influenţă pentru Rusia, acoperind cea mai mare parte a fostei Uniuni Sovietice. Ucraina – cu o populaţie de circa 45 de milioane de locuitori, teritoriu întins, resurse econmice şi legături istorice cu Rusia – ar trebui să fie perla acestei coroane. Contează mult mai mult comparativ cu Republica Moldova sau Belarus, scrie cotidianul Financial Times. Dacă ucrainenii lasă Rusia pentru Occident, visul de politică externă al lui Putin se prăbuşeşte.

    Bătălia reală pentru Ucraina este încercarea lui Putin de a-şi întinde dominaţia economică asupra vecinului său de la vest, afirmă Timothy Ash, economist-şef pentru pieţe emergente la Standard Bank Group. Putin, care a descris prăbuşirea din 1991 a Uniunii Sovietice drept „cea mai mare catastrofă geopolitică“ a secolului al 
XX-lea, se foloseşte de arma energiei pentru a ancora Ucraina, Armenia, Kazahstan şi Belarus într-un bloc condus de Rusia, după două decenii de avans al Vestului. Ucraina, ruta a jumătate din exporturile de gaze natural ruseşti către Europa, se confruntă cu o alegere – gaze mai ieftine şi acces în continuare la pieţele tradiţionale sau legături mai strânse cu economia uriaşă a UE, proiect mai dificil pe termen scurt, dar cu perspective mai bune pe termen lung.

    Protestele ucrainenilor au început după ce preşedintele ţării, Viktor Ianukovici, a revenit de la o întâlnire cu Putin, desfăşurată la 20 noiembrie, la Moscova. Guvernul anunţa a doua zi că nu va mai semna un acord cu UE prin care s-ar fi renunţat la aproape toate tarifele de import pentru Ucraina. Rusia ameninţase, anterior, că va răspunde cu taxe de import sporite dacă Ucraina semnează pac-tul cu UE.

  • Director de la APIA Satu Mare, reţinut după ce a fost prins când lua mită 3.000 de euro

     Viorel Pintea, director la APIA Satu Mare, este cercetat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea pentru luare de mită în formă continuată, arată DNA luni, într-un comunicat de presă.

    Potrivit anchetatorilor, în lunile martie şi mai  2012, Viorel Pintea, în calitate de director la APIA Satu Mare, a cerut de la un fermier, denunţător în cauză, 2.500 de euro şi, respectiv, 5.000 euro, “pentru a nu dispune controale în legătură cu activităţile agricole desfăşurate de acesta, respectiv la culturile de viţă-de-vie pe care fermierul  le deţinea în judeţul Satu Mare şi pentru care a accesat fonduri europene substanţiale”.

    Din sumelor cerute, Viorel Pintea ar fi primit de la fermier 2.500 de euro şi 3.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medic de la Centrul de Boli Cardiovasculare al Armatei, prins când lua 2.000 euro de la un pacient

     Procurorii militari de la Direcţia Naţională Anticorupţie l-au reţinut marţi pe colonel doctor Iancu Mocanu, pentru luare de mită şi vor cere Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti arestarea lui preventivă pentru 29 de zile.

    Potrivit procurorilor, în 5 iulie, Iancu Mocanu ar fi cerut 2.000 de euro de la un apropiat al unui pacient cu o afecţiune cardiacă gravă. În schimbul banilor, medicul trebuia să îl interneze pe pacient şi să îi facă investigaţiile medicale pentru o intervenţie chirurgicală, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preotul Penitenciarului Bacău, prins când introducea în unitate patru telefoane pentru deţinuţi

     Anchetatorii aveau informaţii că în Penitenciarul Bacău sunt introduse telefoane mobile pentru deţinuţi, astfel că au făcut, vineri, controale în celulele deţinuţilor, în capela bisericii din penitenciar, la casa preotului Octavian Balan şi la locuinţele unor agenţi de penitenciar, au precizat sursele citate.

    Preotul a fost prins în flagrant, acesta având ascunse sub sutană patru telefoane mobile şi suma de 800 de lei, bani care ar fi fost primiţi ca mită de la familiile deţinuţilor.

    Sursele citate au precizat că preotul Balan primea telefoanele de la familiile deţinuţilor, care îl contactau în afara penitenciarului şi îi plăteau între 200 şi 300 de lei pentru serviciile acestuia.

    Preotul introducea telefoanele mobile în penitenciar şi le dădea deţinuţilor la spovedanie, în capelă sau într-o cameră de lângă infirmerie, au mai arătat sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum luptă editurile cu avansul internetului

    ECONOMIA POLONIEI A CRESCUT CU 4,5% ÎN LUNA IULIE, toate segmentele din PIB indicând salturi între 0,1 şi 7%. Singurul segment care a scăzut, cu 2,7%, a fost cel al cărţilor şi ziarelor, în condiţiile în care multe dintre cele aproape 1.000 de librării care au mai rămas în Polonia sunt deja în faliment, iar vânzările de cărţi scad de la lună la lună.

    Piotr Marciszuk este, înainte de toate, filosof, apoi scriitor – cu două cărţi lansate –, apoi editor (deţine Stentor Publishing House, cea mai mare editură poloneză pe segmentul de educaţie) şi apoi preşedintele Federaţiei Editorilor din Europa. Dacă ar fi rămas la primele două preocupări, ar fi fost mai liniştit, râde acum polonezul, uitându-se pe geam către Casa Poporului. A venit la Bucureşti la întâlnirea anuală a editorilor europeni, care are loc aici în acest an, dat fiind că Asociaţia Editorilor din România este ultima intrată în FEE, în 2011.

    Din poziţia de proprietar de editură şi din cea de responsabil pentru viitorul editorilor de carte europeni, lucrurile nu mai sunt atât de simple. Editura sa, înfiinţată în 1993, este specializată pe editarea de manuale pentru ciclurile gimnazial şi liceal, dar businessul este acum ameninţat de o directivă europeană care spune că toate cărţile destinate elevilor vor fi editate în viitorul apropiat de asociaţii guvernamentale, care vor oferi conţinutul gratis.

    Din poziţia de preşedinte al editorilor europeni, lucrurile sunt şi mai complexe. „Tranziţia de la analogic la digital, pe care o trăim din plin acum, schimbă dramatic totul şi este un dezastru pentru piaţa de carte„, crede Piotr Marciszuk, explicând că, dincolo de veniturile editorilor, tranziţia aceasta duce la pierderea de locuri de muncă, la încetinirea afacerilor din domeniu, dar în special la nişte mutaţii care au loc în comportamentul cititorilor.

    Cărţile digitale se vând cel mai bine în UK (10% din piaţa totală de carte) şi Germania (4%), dar în niciuna dintre aceste ţări creşterea vânzărilor online nu a egalat scăderea cărţilor tipărite. Online, cărţile sunt mai ieftine şi cei mai mulţi cititori se aşteaptă să le găsească gratis. „Oamenii au impresia că, dacă e online, editura nu are niciun cost„, spune editorul polonez. Problema costurilor cu cărţile online se poartă şi la nivelul TVA-ului – în cele mai multe ţări europene, inclusiv în România, există TVA redus la cărţi tipărite şi cotă normală de TVA pentru cărţile online – explicaţia constă în faptul că o carte tipărită este un produs, iar o carte online este un serviciu. „Am reuşit să convingem forurile europene că de fapt această diferenţă nu există şi că taxa pe valoarea adăugată trebuie să fie la acelaşi nivel pentru cărţile tipărite sau electronice; până la sfârşitul acestui an, cred că va fi aprobată modificarea legislativă.„

  • Principalul suspect în cazul jurnalistei care a reclamat că a fost violată, prins după ce a încercat să agreseze o altă femeie

     Potrivit Poliţiei Capitalei, bărbatul suspectat că, în 10 septembrie, a violat o jurnalistă a fost prins de poliţişti luni seară, la scurt timp după ce a încercat să o violeze şi pe secretara unei universităţi din Bucureşti.

    Bărbatul a fost ridicat de poliţiştii Secţiei 5 din apropierea locuinţei sale.

    Anchetatorii spun că acesta are antecedente penale, tot pentru infracţiuni cu violenţă. Acesta şi-a recunoscut fapta, după ce criminaliştii au comparat analizele făcute suspectului luni seara cu probele biologice prelevate în cazul violului din 10 septembrie.

    În urma percheziţiei făcute la locuinţa acestuia au fost găsite şi hainele pe care le-a purtat în ziua violului şi care au fost descrise de victimă. Acesta a fost recunoscut din grup de către jurnalista violată.

    Bărbatul, în vârstă de 32 de, nu are ocupaţie. Acesta a fost predat de poliţiştii Secţiei 5 anchetatorilor Secţiei 1, care împreună cu procurorii urmează ca, în cursul zilei de marţi, să propună magistraţilor Judecătoriei Sectorului 1 arestarea lui preventivă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel puţin 21 de morţi în Mexic, prins între o furtună tropicală şi un uragan

     Ploile torenţiale, inundaţiile şi alunecările de teren provocate de furtuna Manuel, cea mai sângeroasă de până în prezent cu 21 de victime, au cauzat moartea a 14 persoane în statul Guerrero (sud) şi altor şapte persoane în statele Puebla şi Hidalgo (centru), potrivit autorităţilor locale.

    Ploi torenţiale s-au abătut duminică asupra celei mai mari părţi a ţării, din cauza efectelor combinate ale furtunii tropicale Manuel, pe coasta de la Pacific, şi uraganului Ingrid, din Golful Mexic, a anunţat Serviciul Meteorologic Naţional (SMN).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Recolta care ne încurcă

    Povestea mea, lipsită de tablou săptămâna aceasta, începe pe blogul lui Bill Gates, care publica la începutul lunii iulie lista cărţilor sale de vacanţă. Pentru interesaţi – bănuiesc că sunt – iată-le: “The World Until Yesterday: What Can We Learn from Traditional Societies?” de Jared Diamond; “The Box: How the Shipping Container Made the World Smaller and the World Economy Bigger”, de Marc Levinson, “However Long the Night: Molly Melching’s Journey to Help Millions of African Women and Girls”, de Aimee Molloy; “How Children Succeed: Grit, Curiosity, and the Hidden Power of Character” de Paul Tough, “Japan’s Dietary Transition and Its Impacts (Food, Health, and the Environment)”, de Vaclav Smil şi Kazuhiko Kobayashi; “Made in the USA: The Rise and Retreat of American Manufacturing” de Vaclav Smil; “Whistling Vivaldi: How Stereotypes Affect Us and What We Can Do (Issues of Our Time)” de Claude Steele; “Patriot and Assassin” de Robert Cook. În listă veţi remarca apariţia lui Vaclav Smil în lista de autori, de două ori.

    Cei de la publicaţia Quartz s-au întrebat cine este necunoscutul Vaclav Smil, care îl pasionează atâta pe Gates, şi au scris despre el; este un profesor universitar canadian pasionat de o sumedenie de probleme şi tendinţe la nivel global, şi mai ales de relaţia dintre om şi natură. Iar în recenzia pe care Gates o face cărţii lui Smil “Harvesting the Biosphere” am descoperit unul dintre puţinele grafice “uau” pe care le-am văzut în ultima vreme. O sa vi-l povestesc: este vorba despre evoluţia cantităţii de biomasă produsă pe planetă în ultimii 2000 de ani şi a procentului destinat omenirii – lemn, cereale, vegetale pentru creşterea animalelor sau pentru materii prime. În urmă cu 2.000 de ani, biosfera producea 200 de gigatone de masă, şi omenirea, 200 de milioane de suflete, se mulţumea cu 0,2% din cantitate. În anul 1000 productivitatea biosferei scădea la 180 de gigatone, iar recolta omenirii, 300 de milioane de persoane, creştea la 0,5%. În 1900 biosfera producea doar 130 de gigatone de masă, iar omenirea (1,6 miliarde de doameni) recolta

    4 procente. În 2013 producţia biomasei este la jumătate din ce era în urmă cu 2000 de ani, cele 7 miliarde de oameni folosind deja 17% din cele 110 gigatone. Dacă sunteţi o persoană întreagă la minţile capului, numerele astea ar trebui să vă îngrijoreze: este vorba despre ce şi cum consumăm şi cu ce costuri pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri.

    Trec acum la recolta acestui an, socotită a fi record şi la noi, şi aiurea: FAO estimează că producţia mondială de cereale ar urma să crească cu 7,2% în 2013/2014, comparativ cu anul anterior, până la nivelul record de 2,479 de miliarde tone, în timp ce producţia mondială de grâu se va ridica la 704 milioane tone, în creştere cu 6,8% comparativ cu anul trecut şi totodată cel mai ridicat nivel din istorie. La noi e la fel, nu insist.

    Dar, dacă trecem de tonul victorios, putem privi graficul alăturat, care arată evoluţia producţiei de cereale pe cap de locuitor şi prognozele pentru următoarea perioadă. Este luat dintr-un studiu al University of California şi vă poate oferi un motiv bun să exclamaţi “uau”. Şi să vă gândiţi din nou la ce şi cum consumăm şi cu ce costuri pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri.

    Să ne întoarcem la pirandele politicii. Agricultura românească a fost, ani şi ani de zile, o vacă de muls şi un sprijin pentru PIB-ul neaoş. Mă gândesc că strategia naţională pentru agricultură, pe care preşedintele o supune în prezent dezbaterii publice, ar trebui să înceapă cu cifrele de care pomenesc mai sus, ca să aşezăm lucrurile într-un context mai clar, mai puternic. Ca să vedem cât şi cum cântăresc cele peste un milion de hectare de teren rămase pârloagă în fiecare an al ultimului deceniu şi care înseamnă pierderi de peste un miliard de euro pe an în producţie agricolă. Despre cât de necesară ar fi o instituţie de stat care să controleze piaţa şi preţurile, pentru că, în condiţiile unei recolte mondiale bune, cerealele româneşti nu mai valorează aşa mult, iar producătorii sunt lipsiţi de mijloace de a influenţa piaţa, aşa cum este puternicul FranceAgriMer, o entitate de stat care îşi trage rădăcinile din organizaţii de supraveghere şi susţinere a pieţei cerealelor înfiinţate încă din 1936.

    O recoltă mare înseamnă o grămadă de bătaie de cap, maşini pe câmp, transport, oameni, depozitare şi păstrare, negocieri. Aşa că, decât o recoltă mare, mai bine un import sănătos, cu marje triple, nu? Iar din când în când ne săltăm poalele costumelor scumpe, să pară că facem ceva.

     

  • POZA ZILEI: Dunărea

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA