BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Predoiu: Plec din politică şi viaţa publică dacă sunt suspect de corupţie, dacă nu, să plece Ponta

    În preambulul proiectului declaraţiei comune, trimise agenţiei MEDIAFAX, se spune: “Având în vedere că românii s-au pronunţat pentru o altfel de politică prin votul din 16 noiembrie 2015,
    Convinşi de faptul că singura şansă a societăţii româneşti pentru progres şi bunăstare este curăţarea clasei politice de corupţi şi profesionalizarea acesteia, Având în vedere comunicatul de presa al Partidului Social Democrat, prin care se cere demisia lui Cătălin Predoiu ca urmare a unor presupuse fapte de corupţie”, după care textul continuă: “Declarăm: 1. În cazul în care, subsemnatul, Cătălin Predoiu, voi fi declarat suspect într-o cauză de corupţie, îmi dau demisia din toate funcţiile politice şi plec din viaţa publică. 2. În caz contrar punctului 1, subsemnatul, Victor Ponta, îmi dau demisia din toate funcţiile politice şi plec din viaţa publică”.

    Predoiu, care este şi premier al guvernului alternativ al PNL, a scris pe pagina sa de Facebook, că a trimis acest proiect de declaraţie lui Victor Ponta, “la sediul PSD, cu confirmare de primire”.

    Săptămâna trecută, PSD i-a cerut demisia lui Cătălin Predoiu din funcţiile deţinute în PNL, în urma dezvăluirilor referitoare la susţinerea campaniei sale electorale din 2008, social-democraţii arătând că Predoiu trebuie să îşi asume participarea într-o ”campanie finanţată din corupţie”.

    Cererea a intervenit după ce fostul consilier prezidenţial George Scutaru a fost pus sub control judiciar şi este urmărit penal pentru complicitate la luare de mită şi spălare a banilor, după ce ar fi primit 170.000 de euro, o parte din mita de un milion de euro primită de o persoană cu funcţie de conducere din administraţia locală, suma fiind folosită în campania electorală din 2008.

    Predoiu a spus, la acel moment, că respinge “categoric insinuările calomnioase şi solicitarea obraznică a PSD-Victor Ponta” de a demisiona din funcţie şi că nu a săvârşit “vreodată” o faptă de corupţie.

    În 2008, Predoiu, ministru al Justiţiei a candidat pentru un loc de deputat într-un colegiu din Buzău, dar câştigător a fost validat Marian Ghiveciu (PSD), care în 2011 a fost deferit justiţiei de procurorii DNA, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial.

     

     

     

     

     

  • Ponta, în timp ce urca scările la PSD, s-a plâns că îl doare spatele: Am fost şi operat

    Ponta a sosit la sediul PSD împreună cu Liviu Dragnea, iar, în timp ce urca scările, i s-a plâns acestuia că îl doare spatele.

    Jurnaliştii l-au întrebat dacă este “meteosensibil” sau într-adevăr îl doare spatele.

    “Da, am fost şi operat la spate”, a spus Ponta.

  • Ponta: Pentru 232 firme dintr-un milion a fost suspendată activitatea, prigoana ANAF e o exagerare

    “Am primit informarea de la ANAF: sunt 232 de firme care au primit măsura suspendării dintr-un milion de contribuabili, deci 232 în toată ţara. Dacă, din cei 232, 150 probabil că meritau, la ceilalţi vreau să nu existe abuzuri şi vă rog, marţi, să veniţi cu modificarea aşa cum am discutat-o şi cu şeful ANAF, şi cu Justiţia, ca până la suma de 300 de lei să avem amendă foarte mare, adică să nu luăm din prima măsura cea mai dură şi să fie o măsură care să-l ardă la buzunar pe cel care nu respectă legea”, a spus Ponta, joi, în şedinţa de guvern.

    El a precizat că va susţine în continuare acţiunile ANAF, deoarece este necesară combaterea evaziunii fiscale.

    “Susţin în continuare – şi îmi asum, sigur, şi înjurăturile de rigoare – faptul că în România e nevoie de combaterea evaziunii fiscale, că legea este lege pentru toată lumea şi că evaziunea fiscală este un fenomen care trebuie combătut şi la nivelul de sus – şi de asta avem încasări un miliard de euro în plus, că nu de la buticuri avem un miliard de euro, ci din combaterea marii evaziuni fiscale – dar trebuie fiecare cetăţean al României şi fiecare firmă să-şi plătească datoriile. Important este ca în această campanie pe care o susţin să nu existe abuzuri şi exagerări. Prima exagerare este cu prigoana generală”, a afirmat premierul.

    El a mai adăugat că efectele controalelor sunt “mai mult decât vizibile”, amintind că în primele trei luni ale acestui an a crescut numărul caselor de marcat cu 25%.

    “Cei care plătesc în mod corect şi dau bon au simţit creşterea vânzărilor. E o regulă care, chiar dacă la început creează anumite reacţii. Nu vorbesc de campaniile evazioniştilor, care fac campanie la televizor ca să rămână evazionişti, eu vorbesc de cei care chiar au avut dreptate şi pe care trebuie să-i protejăm”, a mai spus Ponta.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, marţi, că activitatea unei firme va fi suspendată de ANAF doar dacă diferenţa de bani găsită în plus sau minus va fi de 300 lei sau 500 lei, iar decizia de suspendare va putea fi revocată în aceeaşi zi dacă este achitată o amendă reprezentând de 10 ori suma constatată ca fiind neînscrisă în contabilitate.

    Citeşte şi: Şi-a pus gaj toate proprietăţile ca să înceapă o afacere. A ajuns în cinci ani la peste 100 de milioane de euro

    Anunţul a fost făcut după ce, în ultimele zile, în presă au fost relatate cazuri în care inspectorii Direcţiei Antifraudă a ANAF au închis numeroase magazine şi localuri inclusiv pentru sume derizorii provenite din “bacşiş” sau sume nefacturate de 1-5 lei, patronii unităţilor acuzând inspectorii ANAF de exces de zel.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a fost invitat la următoarea şedinţă a Comisiei de Buget-Finanţe a Senatului pentru a explica de ce nu pune în aplicare titluri executorii de 315 milioane de euro şi “închide cofetării pentru 5 lei”.

    La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Fiscul lucrează ca pendulul, întrucât uneori nu se ocupă de probleme, iar alteori se ocupă de detalii care nu merită atenţia, şi i-a sfătuit pe jurnalişti să întrebe la ANAF dacă o ţară fără firme poate să funcţioneze.

    În replică, şeful ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a declarat agenţiei MEDIAFAX că o ţară nu poate funcţiona fără firme, la fel însă cum nu poate funcţiona nici dacă evaziunea fiscală este tratată ca până în prezent.

  • Ponta: Pentru 232 firme dintr-un milion a fost suspendată activitatea, prigoana ANAF e o exagerare

    “Am primit informarea de la ANAF: sunt 232 de firme care au primit măsura suspendării dintr-un milion de contribuabili, deci 232 în toată ţara. Dacă, din cei 232, 150 probabil că meritau, la ceilalţi vreau să nu existe abuzuri şi vă rog, marţi, să veniţi cu modificarea aşa cum am discutat-o şi cu şeful ANAF, şi cu Justiţia, ca până la suma de 300 de lei să avem amendă foarte mare, adică să nu luăm din prima măsura cea mai dură şi să fie o măsură care să-l ardă la buzunar pe cel care nu respectă legea”, a spus Ponta, joi, în şedinţa de guvern.

    El a precizat că va susţine în continuare acţiunile ANAF, deoarece este necesară combaterea evaziunii fiscale.

    “Susţin în continuare – şi îmi asum, sigur, şi înjurăturile de rigoare – faptul că în România e nevoie de combaterea evaziunii fiscale, că legea este lege pentru toată lumea şi că evaziunea fiscală este un fenomen care trebuie combătut şi la nivelul de sus – şi de asta avem încasări un miliard de euro în plus, că nu de la buticuri avem un miliard de euro, ci din combaterea marii evaziuni fiscale – dar trebuie fiecare cetăţean al României şi fiecare firmă să-şi plătească datoriile. Important este ca în această campanie pe care o susţin să nu existe abuzuri şi exagerări. Prima exagerare este cu prigoana generală”, a afirmat premierul.

    El a mai adăugat că efectele controalelor sunt “mai mult decât vizibile”, amintind că în primele trei luni ale acestui an a crescut numărul caselor de marcat cu 25%.

    “Cei care plătesc în mod corect şi dau bon au simţit creşterea vânzărilor. E o regulă care, chiar dacă la început creează anumite reacţii. Nu vorbesc de campaniile evazioniştilor, care fac campanie la televizor ca să rămână evazionişti, eu vorbesc de cei care chiar au avut dreptate şi pe care trebuie să-i protejăm”, a mai spus Ponta.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, marţi, că activitatea unei firme va fi suspendată de ANAF doar dacă diferenţa de bani găsită în plus sau minus va fi de 300 lei sau 500 lei, iar decizia de suspendare va putea fi revocată în aceeaşi zi dacă este achitată o amendă reprezentând de 10 ori suma constatată ca fiind neînscrisă în contabilitate.

    Citeşte şi: Şi-a pus gaj toate proprietăţile ca să înceapă o afacere. A ajuns în cinci ani la peste 100 de milioane de euro

    Anunţul a fost făcut după ce, în ultimele zile, în presă au fost relatate cazuri în care inspectorii Direcţiei Antifraudă a ANAF au închis numeroase magazine şi localuri inclusiv pentru sume derizorii provenite din “bacşiş” sau sume nefacturate de 1-5 lei, patronii unităţilor acuzând inspectorii ANAF de exces de zel.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a fost invitat la următoarea şedinţă a Comisiei de Buget-Finanţe a Senatului pentru a explica de ce nu pune în aplicare titluri executorii de 315 milioane de euro şi “închide cofetării pentru 5 lei”.

    La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Fiscul lucrează ca pendulul, întrucât uneori nu se ocupă de probleme, iar alteori se ocupă de detalii care nu merită atenţia, şi i-a sfătuit pe jurnalişti să întrebe la ANAF dacă o ţară fără firme poate să funcţioneze.

    În replică, şeful ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a declarat agenţiei MEDIAFAX că o ţară nu poate funcţiona fără firme, la fel însă cum nu poate funcţiona nici dacă evaziunea fiscală este tratată ca până în prezent.

  • Ponta: Consiliul Fiscal ne-a dat mereu avize negative, a susţinut politica lui Băsescu şi Boc

    “Consiliul Fiscal întotdeauna dă avize negative de când suntem noi. Ei sunt din 2010, au susţinut politica economică a lui Băsescu şi Boc, au o altă gândire, ce să facem. Din câte ştiu eu, au dat aviz negativ şi când am redus TVA la pâine, şi când am redus CAS. Dacă ei gândesc economia aşa cum au făcut-o Boc şi Băsescu, e normal să nu ne întâlnim pe aceeaşi….ne respectăm şi cu asta basta”, a spus Ponta.

    La remarca presei că şi Fondul Monetar Internaţional a transmis consideraţii negatie la adresa noului Cod Fiscal, premierul a răspuns că România este condusă de Guvern iar el, ca prim-ministru, îşi asumă responsabilităţi.

    “Discutăm şi cu FMI, cu toată lumea, dar, dacă vreţi, atunci îi chem pe cei de la FMI şi vă conduc ei. Aşa a zis FMI şi cu CAS, să nu reducem, dar a fost bine, şi cu TVA la pâine”, a afirmat Ponta.

    Consiliul Fiscal a avizat negativ propunerea de modificare a Codului Fiscal, avertizând că reducerile de taxe vizate ar duce la deviaţii de proporţii de la ţintele bugetare pe termen mediu, cu deficite efective de peste 3% până în 2019,când deficitul structural va ajunge aproape de nivelul din 2010.

    Şi Fondul Monetar Internaţional consideră că România nu are spaţiu să reducă taxele până nu îmbunătăţeşte colectarea lor şi administrarea veniturilor, remarcând reducerea dezechilibrelor, dar şi încetinirea reformelor pe fondul incertitudinilor politice.

    Proiectul noului Cod Fiscal şi cel al Codului de Procedură Fiscală au fost aprobate, miercuri, de Guvern.

    Documentul prevede reducerea cotei standard de TVA pentru toate bunurile şi serviciile, de la 24% în prezent la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 18% din 2018, şi extinderea, tot de anul viitor, a listei produselor cu TVA redus la 9%, de la carne, peşte, lapte şi pâine la animale vii şi păsări vii, din specii domestice, ouă de păsări, legume, fructe comestibile şi preparate din acestea, precum şi pentru accesul la evenimentele sportive.

    Mai sunt prevăzute introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016, stabilirea unei cote de impozitare diferenţiate a microîntreprinderilor, în funcţie de numărul de salariaţi, de 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi inclusiv, 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat, 3% + 1.530 lei trimestrial pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi şi 3% pentru microîntreprinderile aflate în dizolvare urmată de lichidare, inactivitate temporară, nedesfăsurarea de activităţi, majorarea pragurilor pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, la 75.000 euro din 2017, 85.000 euro din 2018, 100.000 euro din 2019.â

    Proiectul Codului Fiscal mai prevede reducerea cotei de impozit pe profit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019, educerea cotei de impozit pe venit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019, reducerea cotei de impozit pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019, eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016, diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (motorină, benzina fără plumb şi benzina cu plumb), reaşezarea nivelurilor accizelor pentru alcool şi băuturile alcoolice, eliminarea din sfera de impozitare atât a ţiţeiului din producţia internă, cât şi a produselor care în prezent se regăsesc la Capitolul II „Alte produse accizabile” (cafea, bijuterii, confectii din blănuri, autoturisme etc.), eliminarea impozitului pe construcţii speciale începând cu 1 ianuarie 2016.

    Cotele de contribuţii de asigurări sociale la angajat, de la 10,5% la 7,5%, şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nu vor mai scădea din ianuarie 2017, cum era prevăzut în proiectul din luna februarie, ci de la 1 ianuarie 2018.

    Documentul menţine celelalte prevederi, şi anume introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CASS de la 1 ianuarie 2016, eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016, introducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri, majorarea sumei neimpozabile lunare avute în vedere la stabilirea impozitului pe venitul din pensii începând cu 1 ianuarie 2016.

    Proiectul Codului Fiscal prevede înregistrarea unor deficite la buget (efecte nete de runda întâi) de 16,4 miliarde lei în 2016, 16,8 miliarde lei în 2017, 28,7 miliarde lei în 2018 şi 37 miliarde lei în 2019, impactul fiind compensat de efectele de runda a doua (provenind din creşterea economică adiţională rezultată), precum şi din încasările suplimentare preconizate ca urmare a implementării de către ANAF a măsurilor structurale de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare şi de creştere a gradului de conformare voluntară, atât la declarare cât şi la plată.

    Efectele provenite din creşterea economică suplimentară sunt evaluate de Guvern la circa 7 miliarde lei în perioada 2016-2017, 10,6 miliarde lei în 2018 şi 18 miliarde lei în 2019, la care se vor adăuga încasările suplimentare ale ANAF de circa 14 miliarde lei în 2016 şi aproximativ 18 miliarde lei anual în perioada 2017-2019.

     

    Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

    Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.

  • Ponta, jurnaliştilor: Să arătaţi un bon fiscal dacă vreţi să vă răspund la întrebări!

    “Să arătaţi un bon fiscal dacă vreţi să vă răspund la întrebări !”, a spus Ponta, după care a reluat ideea că el răspunde doar celor care îşi plătesc taxele şi a intrat în biroul preşedintelui Senatului.

    Luni la prânz, la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional al PSD, Ponta nu a dorit să comenteze votul senatorilor PSD împotriva arestării lui Şova şi nici să spună dacă aceştia vor fi sancţionaţi, susţinând că nu înţelege întrebarea, el nedorind să comenteze nici eventuale modificări ale Codului Penal, pe motiv că nu cunoaşte proiectul.

    “Nu mă voi pronunţa, că nu sunt senator. Cred că dezbaterea politică pe această temă s-a depărtat total de cea juridică şi cred că, din punctul ăsta de vedere, eu am obligaţia să asigur guvernarea ţării. Partea de scandal e asigurată de Gorghiu şi compania“, a spus Ponta, la solicitarea presei de a aprecia dacă votul senatorilor în cazul Şova a fost unul corect.

    Întrebat de jurnalişti dacă senatorii PSD care au votat împotriva arestării lui Şova vor fi sancţionaţi pe linie de partid având în vedere că există o decizie a Biorului Permanent Naţional ca toate astfel de cereri formulate de către procurori să fie avizate favorabil, Ponta a răspuns că nu doreşte să comenteze acest lucru, susţinând că nu înţelege întrebarea.

    “Până nu înţeleg întrebarea, nu doresc să vă comentez”, a spus Ponta.

    El nu a dorit să comenteze nici eventuale modificări la Codul de Procedură Penală promovate de către parlamentari PSD, susţinând că nu cunoaşte acest proiect.

    “Dumneavoastră de unde aveţi aceste lucruri ? Eu nu cunosc. Când o să le cunosc, o să comentez“, le-a spus Ponta jurnaliştilor.

    În acelaşi timp, răspunzând unei alte întrebări, şi anume dacă este normal ca ANAF să închidă firme pentru 3,5 lei, Ponta a afirmat că eventuale abuzuri ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) în combaterea evaziunii fiscale vor fi sancţionate, apreciind însă că există o “frăţie a evazioniştilor fiscali” care ar critica ANAF.

    Ulterior, Ponta a postat un mesaj pe Facebook în care spunea că vrea să explice de ce a refuzat să răspundă la întrebarea unui jurnalist privind votul senatorilor PSD în cazul Şova, susţinând că el răspunde doar la întrebările celor care reprezintă companii ce îşi achită corect taxele.

    “Doresc să lămuresc situaţia foarte clar şi să explic refuzul meu de azi de a răspunde la întrebarea unui anume jurnalist (şi chiar aş dori să aflu părerea celor care citesc această pagină de FB!). Ocupând o funcţie publică, plătită din banii contribuabililor, este corect şi obligatoriu să răspund la întrebările (şi să particip la emisiunile) tuturor reporterilor şi jurnaliştilor reprezentând companiile de presă care plătesc corect taxe şi impozite – oricât de critice sunt acestea faţă de activitatea mea! Ca şef al Guvernului însă, în contextul eforturilor de combatere a evaziunii fiscale, trebuie să dau un semnal clar de avertizare a celor care fac evaziune fiscală, nu plătesc nici măcar contribuţiile sociale ale salariaţilor (uneori nici salariile!) şi fac concurenţă neloială celor cinstiţi şi corecţi. Şi primul gest normal e să nu răspund în niciun fel întrebărilor acestora! Dacă patronii şi managerii lor se hotăresc să intre în legalitate şi normalitate înseamnă că scopul a fost atins. Altfel nu aş face decât să încurajez asemenea atitudini (inclusiv atacurile la adresa ANAF din partea celor subiectivi deoarece se află chiar ei în culpă). Aştept cu interes opinia dvs şi vă mulţumesc”, a scris Ponta pe Facebook.

    Senatorii au respins, miercurea trecută, solicitarea procurorilor DNA pentru reţinerea şi arestarea senatorului PSD Dan Şova în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari. Chiar dacă majoritatea senatorilor prezenţi au votat “pentru”, cererea a fost respinsă întrucât nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, potrivit Statutului senatorilor şi deputaţilor. Pe de altă parte, potrivit Constituţiei, hotărârile camerelor Parlamentului se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi.

    Ulterior, Dan Şova a anunţat că a luat decizia de a se autosuspenda ”din toate funcţiile deţinute în cadrul PSD” şi a susţinut că votul din Senat îi va permite să se apere ”aşa cum se cuvine”, dacă dosarul său va ajunge în instanţă.

    Preşedintele Klaus Iohannis afirma, după ce Senatul a respins cererea DNA de arestare a lui Şova, că nu poate trece cu vederea faptul că Parlamentul a blocat iar o cerere a justiţiei, arătând că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar Parlamentul nu se poate erija în instanţă.

    Ambasadele SUA, Marii Britanii, Olandei şi Germaniei, dar şi Comisia Europenă au criticat decizia, manifestând surprindere şi îngrijorare şi atrăgând atenţia că România trebuie să respecte recomandările MCV şi în ceea ce priveşte imunitatea parlamentarilor.

    Curtea Constituţională (CC) a fost sesizată de PNL privind decizia Senatului, urmând să analizeze sesizarea pe 8 aprilie.

    Tot atunci, CC va discuta şi cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, şeful statului arătând că atitudinea legislativului în cazuri precum cel al lui Dan Şova a condus la un blocaj instituţional.

  • Unele maşini donate recent Guvernului Moldovei s-au defectat, Ponta promite că va suporta reparaţia

    “Să le luăm la Iaşi, să le reparăm noi, sau să le reparaţi şi să vă decontăm ce e de plătit”, i-a spus Ponta ambasadorului moldovean, după ce a aflat problema.

    Acesta a mulţumit, precizând că o va informa pe “doamna ministru” (Monica Babuc, ministrul Culturii din Republica Moldova-n.r.).

    Întrebat ulterior de MEDIAFAX care sunt problemele semnalate, ambasadorul Republicii Moldova a fost evaziv în explicaţii, precizând doar că s-au defectat “nişte piese” ale unor autobuze donate de România unor teatre din Republica Moldova.

    În luna octombrie a anului trecut, Guvernul României a donat aproape 140 de autovehicule pentru şcolile, instituţiile publice şi teatrele din Republica Moldova, ceremonia de donare fiind organizată în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, în prezenţa prim-miniştrilor Republicii Moldova şi României, Iurie Leancă şi Victor Ponta.

    În total, au fost donate 100 de microbuze pentru şcoli, trei autobuze pentru teatre şi 35 de automobile pentru instituţiile publice din Moldova.

    Prim-ministrul moldovean a mulţumit atunci Executivului de la Bucureşti pentru acest gest de prietenie şi a apreciat că donaţia va contribui la modernizarea Republicii Moldova.

    Anterior, în luna august, Guvernul român donase alte 15 automobile, valoarea totală a donaţiei ridicându-se la aproximativ patru milioane de euro.

  • Ponta şi-a întrerupt declaraţia privind votul în cazul Şova, după un schimb de replici cu un jurnalist

    Premierul Victor Ponta s-a aflat, joi, la Camera Deputaţilor, unde, alături de preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a avut o întrevedere cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu.

    La solicitarea jurnaliştilor de a comenta dacă preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a comis un abuz în cazul votului privind cererea DNA de arestare a senatorului PSD Dan Şova, aşa cum afirrmă Traian Băsescu, liderul PSD, premierul Victor Ponta, a răspuns: “Băsescu spune atât de multe minciuni şi aberaţii încât, dacă 10 ani a trebuit să îl suportăm cu toţii, acum cred că trebuie împreună…”.

    La acest moment, unul dintre jurnalişti l-a întrerupt încercând să insiste pentru un răspuns concret la întrebare, iar Ponta i-a atras atenţia că este de bun-simţ să fie lăsat să îşi termine declaraţia.

    “Eu întotdeauna vă ascult pe dumneavoastră. Deci, repet….mai ales că nu m-am apucat eu să vorbesc de Băsescu, ci dumneavoastră m-aţi întrebat. Dacă nu mă întrebaţi, nu vorbeam”, a adăugat Ponta, vizibil iritat pentru întrerupere.

    Jurnalistul i-a replicat spunându-i că alta este întrebarea importantă, încercând să obţină un răspuns la situaţia concretă de miercuri din Senat, iar Ponta a răspuns: “Dumneavoastră nu puteţi să stabiliţi pentru mine care este întrebarea importantă”.

    Jurnalistul i-a spus “bine, atunci comentaţi declaraţia domnului Băsescu şi vă întreb apoi”, iar Ponta, după o secundă de tăcere, s-a întors cu spatele şi a plecat, spunând “vă mulţumesc, o zi bună”.

    Ceilalţi ziarişti l-au întrebat de ce s-a supărat, iar Ponta, din mers, le-a răspuns că el crede că trebuie să beneficieze de puţin respect din partea lor.

    “Întotdeauna vă voi respecta atât timp cât mă veţi respecta şi dumneavoastră”, a conchis Ponta, refuzând să răspundă la alte întrebări ale jurnaliştilor, care doreau să afle dacă, din punctul lui de vedere, cazul înregistrat miercuri la votul lui Şova poate fi tratat drept un abuz.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat, miercuri seară, pe Facebook, că preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a făcut un grav abuz în serviciu în cazul Şova, încălcând şi decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, Băsescu adăugând că “această slugă a lui Victor Viorel Ponta” trebuie să ajungă urgent în faţa justiţiei.

    El şi-a completat ulterior declaraţia, într-o intervenţie la postul B1 TV, spunând că în cazul lui Tăriceanu ar trebui formulată o plângere penală pentru abuz în serviciu şi apreciind că nici nu va fi emisă o hotărâre a Senatului în acest caz, deoarece s-a considerat că “nu s-a votat”, astfel că PNL nu va avea ce să atace la Curtea Constituţională.

    “Acesta este trucul: pentru că nu s-a votat, nu avem hotărâre. Dacă Tăriceanu a considerat că nu s-a votat, nu există un motiv să emiţi o hotărâre şi, atunci, nu avem hotărâre. E un truc. Domnii liberali nu o să aibă ce să atace, că nu va fi hotărâre”, a spus Băsescu.

    Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova, din cele 151 de vorturi exprimate fiind înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate. Votul a fost secret, cu bile.

    Potrivit anunţului oficial făcut în plen, în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova.

    ”S-a hotărât că se votează cu majoritate normală, pentru legi organice. La domnul Şova nu s-a întrunit numărul de voturi”, a spus senatorul liberal Cristian Bodea, după votul din Senat, precizând că decizia a fost a preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

    Partidul Naţional Liberal vrea să atace la Curtea Constituţională decizia Senatului de respingere a cererii DNA pentru încuviinţarea arestării preventive a lui Dan Şova, în acest moment căutând soluţii juridice pentru a demara acest demers, au precizat pentru MEDIAFAX surse liberale.

    Potrivit surselor citate, liberalii caută soluţii juridice pentru contestarea acestui vot, întrucât nu respectă articolul din Constituţie care prevede că decizia Camerei în cazul încuviinţării arestării se face cu majoritatea celor prezenţi în plen.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat, ulterior, că analizează în cel mai scurt timp soluţia şi pâghiile contestării la Curtea Constituţională a votului în cazul Dan Şova cu privire la interpretarea dată numărului de voturi necesar pentru ridicarea imunităţii senatorului PSD.

    Preşedintele Curţii Constituţionale (CC), Augustin Zegrean, a declarat, joi, că CC poate fi sesizată şi pentru lipsa unei hotărâri a Parlamentului în urma votului dat în cazul lui Dan Şova.

    Augustin Zegrean a spus că este dreptul parlamentarilor să admită sau să respingă o cerere, precizând că textul Constituţiei prevalează în faţa celorlalte legi.

    “Până la urmă, este dreptul lor să o facă, să admită sau să respingă, pentru că este o cerere, şi la o cerere trebuie să dai un răspuns. Dacă nu ar putea să le respingă, atunci cu ce rost ar mai cere (…). Spiritul ar trebui să fie Constituţia, legile şi celelalte”, a spus Augustin Zegrean.

    Întrebat cum comentează faptul că miercuri, în plenul Senatului, la votul în cazul lui Dan Şova, nu ar fi prevalat Constituţia în faţa altor legi, Zegrean a spus că nu poate să spună nimic pentru că va fi o sesizare a CC despre această situaţie şi ar însemna să se antepronunţe.

    Întrebat cum ar putea fi sesizată Curtea Constituţională dacă nu există o hotărâre a Senatului după votul în cazul cererii DNA de avizare a reţinerii şi arestării lui Dan Şova, Zegrean a spus: “Şi pentru faptul că nu există o hotărâre poate fi sesizată Curtea”.

    Procurorul şef al DNA a trimis în 13 martie procurorului general al Parchetului instanţei supreme referatul pentru sesizarea Parlamentului, ca acesta să încuviinţeze reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului PSD Dan Şova, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari.

     

  • Ponta nu-i răspunde lui Gorghiu privind votul pentru Şova-Vâlcov: Nu sunt interesat de poale în cap

    “Cei de la PNL au mai spus şi nu au votat. Nu am citit (scrisoarea trimisă de Gorghiu-n.r.), nu am avut nici timp şi nici foarte mare preocupare să văd în fiecare zi cu ce mă mai ceartă şi mă mai înjură Gorghiu. Ea este cu scandalul, înainte era Udrea cu scandalul. Eu chiar cred că, cât timp sunt prim-ministru, am foarte multe responsabilităţi faţă de cetăţenii acestei ţări, să le spunem ce facem cu Codul Fiscal, cu sănătatea, cu educaţia, nu să stau toată ziua să răspund la scandal şi la pus poalele în cap. Deci, nu ştiu ce a zis, nu comentez, nu mă interesează”, a spus Ponta.

    Întrebat de presă cum vor vota, totuşi, parlamentarii PSD, Ponta a răspuns: “O să fiţi prezenţi aici, de ce mă întrebaţi pe mine ?”.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu i-a cerut, luni, preşedintelui PSD Victor Ponta, prin intermediul unei scrisori deschise, să le ceară public parlamentarilor PSD să voteze la vedere în privinţa cererilor DNA pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, în cazurile Şova şi Vâlcov.

    Alina Gorghiu mai cere ca PSD să nu blocheze adoptarea proiectului legislativ al PNL privind simplificarea procedurilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor, în cursul urmăririi penale.

    Gorghiu arată în scrisoare că, deşi parlamentarii PNL vor vota ”la vedere” în cazurilor celor doi senatori social-democraţi, ”se vor lovi de opoziţia parlamentarilor PSD, care, camuflaţi în spatele votului secret, vor bloca din nou bunul mers al Justiţiei”.

    ”Vă atrag atenţia că un astfel de deznodământ va avea ca efect adâncirea faliei dintre Parlament şi cetăţeni, putând determina o criză politică majoră. De asemenea, credibilitatea României în faţa partenerilor săi din UE şi NATo va avea din npu de suferit, alimentând discursul celor care se opun accederii ţării noastre în spaţiul Schengen”, a mai afirmat Alina Gorghiu.

    Plenul Senatului va discuta în şedinţa de miercuri “la pachet” solicitările de arestare preventivă în cazurile senatorului PSD Dan Sova şi al senatorului Darius Vâlcov, a anunţat preşedintele Comisiei juridice, senatorul Cătălin Boboc.

  • Ponta cere poliţiştilor să aplice sancţiuni rapide şi dure în cazul violenţelor, inclusiv în şcoli

    “România este o ţară sigură, iar pentru mine – nu doar ca prim-ministru, ci cetăţean al acestei ţări – siguranţa este de departe o prioritate şi lucrul cel mai important. Vreau să ştiu că pot să trimit copiii la şcoală în siguranţă, că părinţii noştri pot să fie siguri pe stradă, că noi suntem siguri în locuinţă, în locuri publice”, a spus Ponta reprezentanţilor ministerului, la bilanţul pe anul trecut al instituţiei.

    El i-a asigurat că Guvernul va continua să asigure dotarea poliţiştilor cu echipamente moderne, chiar dacă este politician, “prin definiţie ceva rău”.