BusinessMagazin

Tag: politisti

  • Gorj: Poliţiştii filmaţi în timp ce jucau ping-pong se aflau în timpul serviciului

    Cei doi agenţi filmaţi, joi seara, în uniformă, în timp ce jucau tenis de masă într-un bar din comuna gorjeană Berleşti riscă să fie destituiţi din Poliţie, în condiţiile în care superiorii acestora au stabilit că se aflau în timpul serviciului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În urma audierilor celor doi poliţişti şi a martorilor, reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Gorj vor dispune primele măsuri, astfel că agenţii filmaţi în timp ce jucau tenis de masă într-un local din comuna Berleşti riscă să primească de la cea mai mică sancţiune – mustrarea scrisă – la diminuarea salariului cu 5 până la 20 de procente, până la destituirea din Poliţie.

    ”Cei doi erau în timpul serviciului. Cercetările au fost începute, iar la finalizarea acestora se vor dispune măsurile legale”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Gorj, Miruna Prejbeanu.

    Unul dintre cei surprinşi în înregistrare este şeful Postului de Poliţie Berleşti, care a depus recent o cerere de pensionare.

    ”Ori a fost o scăpare sau poate au avut un scop anume de au făcut asta. În ceea ce priveşte activitatea şefului de post, nu avem ce să-i reproşăm. Dânsul este un om care, indiferent de oră, răspunde prezent, nu au existat niciodată momente în care să sunăm şi să nu răspundă. Dacă nu avea semnal, ne suna imediat când vedea mesajul. Este din Licurici. Am văzut că nu se fereau de oameni. Barul acela este şi aproape de mine, la câteva sute de metri, nu mi-a spus nimeni că i-a văzut jucând tenis, nu ştiu ce s-a întâmplat. Să nu fi fost tot un mod de a afla ceva de la o persoană. La câte filme am văzut, pot să existe şi metode de genul acesta în programul unui agent. Ar fi putut fi în misiune ca să obţină o informaţie, să te dai prieten cu mai mulţi, că aşa sunt practicile acestea poliţieneşti. E o presupunere”, a declarat viceprimarul comunei Berleşti, Constantin Matei.

    Acesta a adăugat că a discutat cu angajata magazinului în care au fost filmaţi cei doi angajaţi ai IPJ Gorj, iar aceasta a spus că a fost prima dată când poliţiştii s-au aflat printre jucătorii de ping-pong, însă masa de tenis a fost amplasată în local numai în urmă cu trei săptămâni.

    Cei doi agenţi din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Stoina au fost filmaţi, joi seara, în uniformă, în timp ce jucau tenis de masă, într-un bar din comuna Berleşti, iar Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj a anunţat că a început o anchetă în acest caz.

    “Conducerea inspectoratului a dispus efectuarea de verificări, în primul rând, pentru a stabili dacă erau în timpul serviciului şi aplicarea măsurilor disciplinare conform reglementărilor legale”, declara, vineri, Andrei Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj. Pe imagini se poate vedea cum cei doi poliţişti, îmbrăcaţi în uniformă, joacă tenis de masă fără să fie deranjaţi de prezenţa celorlalţi clienţi din local. Reprezentanţii Primăriei comunei Berleşti, pe care oamenii legii trebuie să o supravegheze, au cerut să fie luate măsuri în acest caz.

  • Prima ţară care va avea roboţi-poliţişti în 2017 – VIDEO

    Roboţi-poliţişti vor patrula străzile din Dubai începând cu 2017, colaborând cu forţele locale de ordine. Cele mai noi prototipuri au fost dezvăluite în cadrul GITEX – Expoziţia de Tehnologie şi Informaţii din Golf.

    Un astfel de robot a fost expus la târg, salutând oaspeţii şi strângându-le mâinile. Robotul este dotat şi cu un touchscreen ce poate fi folosit pentru a raporta crime sau pentru a achita amenzi din trafic. Robocop-ul din Dubai are şi capacitatea de a scana feţe.


    Poliţia din Dubai, supercomputerul celor de la IBM Watson şi compania Google lucrează împreună pentru a adăuga un asistent virtual robotului, astfel încât acesta să poată răspunde comenzilor vocale. Folosind inteligenţa artificială, ei speră să creeze roboţi care să poată repera oameni de la 10 sau 20 de metri distanţă, să îi salute şi să discute cu ei. “Va fi folosit în primă fază în zonele turistice, pe lângă Burj Khalifa sau Dubai Mall, iar din 2020 vrem să acopere toată zona metropolitană”, a declarat Adnan Ali, şeful Departamentului de inovaţie tehnică din cadrul Poliţiei Dubai.

  • Prima ţară care va avea roboţi-poliţişti în 2017 – VIDEO

    Roboţi-poliţişti vor patrula străzile din Dubai începând cu 2017, colaborând cu forţele locale de ordine. Cele mai noi prototipuri au fost dezvăluite în cadrul GITEX – Expoziţia de Tehnologie şi Informaţii din Golf.

    Un astfel de robot a fost expus la târg, salutând oaspeţii şi strângându-le mâinile. Robotul este dotat şi cu un touchscreen ce poate fi folosit pentru a raporta crime sau pentru a achita amenzi din trafic. Robocop-ul din Dubai are şi capacitatea de a scana feţe.


    Poliţia din Dubai, supercomputerul celor de la IBM Watson şi compania Google lucrează împreună pentru a adăuga un asistent virtual robotului, astfel încât acesta să poată răspunde comenzilor vocale. Folosind inteligenţa artificială, ei speră să creeze roboţi care să poată repera oameni de la 10 sau 20 de metri distanţă, să îi salute şi să discute cu ei. “Va fi folosit în primă fază în zonele turistice, pe lângă Burj Khalifa sau Dubai Mall, iar din 2020 vrem să acopere toată zona metropolitană”, a declarat Adnan Ali, şeful Departamentului de inovaţie tehnică din cadrul Poliţiei Dubai.

  • Prima ţară care va avea roboţi-poliţişti în 2017 – VIDEO

    Roboţi-poliţişti vor patrula străzile din Dubai începând cu 2017, colaborând cu forţele locale de ordine. Cele mai noi prototipuri au fost dezvăluite în cadrul GITEX – Expoziţia de Tehnologie şi Informaţii din Golf.

    Un astfel de robot a fost expus la târg, salutând oaspeţii şi strângându-le mâinile. Robotul este dotat şi cu un touchscreen ce poate fi folosit pentru a raporta crime sau pentru a achita amenzi din trafic. Robocop-ul din Dubai are şi capacitatea de a scana feţe.


    Poliţia din Dubai, supercomputerul celor de la IBM Watson şi compania Google lucrează împreună pentru a adăuga un asistent virtual robotului, astfel încât acesta să poată răspunde comenzilor vocale. Folosind inteligenţa artificială, ei speră să creeze roboţi care să poată repera oameni de la 10 sau 20 de metri distanţă, să îi salute şi să discute cu ei. “Va fi folosit în primă fază în zonele turistice, pe lângă Burj Khalifa sau Dubai Mall, iar din 2020 vrem să acopere toată zona metropolitană”, a declarat Adnan Ali, şeful Departamentului de inovaţie tehnică din cadrul Poliţiei Dubai.

  • Oraşul unde femeile au dat afară toţi poliţiştii, politicienii şi gangsterii

    În Mexic, crima organizată ajunge peste tot, chiar şi în cele mai mici aşezări – cu excepţia oraşului Cheran. Conduşi de femeile din oraş, locuitorii s-au decis să îşi protejeze pădurile în faţa celor care le tăiau ilegal; în acelaşi timp, au dat afară poliţia şi toţi politicienii.

    Femeile s-au întâlnit în secret pentru a plănui atacul, săturate de crimele şi răpirile care deveniseră rutină. Timp de trei ani au privit neputincioase cum camioane încărcate cu buşteni treceau prin faţa caselor lor.

    Cartelurile din Mexic au fost multă vreme cunoscute pentru traficul de droguri, dar în ultimii ani au început să îşi diversifice activităţile şi acum domină majoritatea industriilor – inclusiv obţinerea şi prelucrarea lemnului.

    “Eram îngrijorate”, povesteşte Margarita Elvira Romero, una din femeile implicate. “Dacă tai copacii, se va reduce şi cantitatea de apă. Bărbaţii noştri au animale – unde se vor adăpta dacă apele dispar?”

    În primă fază, un grup de femei a mers în pădure pentru a negocia cu tăietorii de lemne; au fost abuzate verbal şi alungate. Aşa că planul lor a evoluat: în dimineaţa unei zile de aprilie, revolta lor a început. Au blocat drumul principal şi au luat ostatici câţiva tăietori de lemne. “Toată lumea alerga pe străzi cu macete”, spune Melissa Fabian, care avea 13 ani la acel moment. “Femeile îşi acoperiseră feţele şi fugeau dintr-o parte în alta.”

    Poliţia municipală a venit împreună cu primarul, în vreme ce restul pădurarilor încercau să îşi elibereze colegii. A urmat confruntarea, care s-a soldat cu doi tăietori de lemne împuşcaţi. Din acel moment, Cheran îşi începea drumul către autoguvernare.

    Poliţia şi oamenii politici din zonă au fost alungaţi, pentru că locuitorii suspectau că aceştia colaborează cu reţelele criminale. Partidele politice au fost interzise – şi încă sunt -, iar oamenii din Cheran şi-au ales proprii conducători. Puncte de control armate au fost instalate la fiecare intrare în oraş.

    Au trecut cinci ani de atunci, iar punctele de control încă există. Ele sunt coordonate de Ronda Comunitaria , o forţă locală constituită de bărbaţii şi femeile din Cheran. “Mă simt în siguranţă pentru că pot să merg noaptea pe străzi fără să mă tem că ceva s-ar putea întâmpla”, povesteşte Melissa Fabian, acum studentă la o facultate în apropiere de Cheran.

    Sursa: BBC
     

  • Oraşul unde femeile au dat afară toţi poliţiştii, politicienii şi gangsterii

    În Mexic, crima organizată ajunge peste tot, chiar şi în cele mai mici aşezări – cu excepţia oraşului Cheran. Conduşi de femeile din oraş, locuitorii s-au decis să îşi protejeze pădurile în faţa celor care le tăiau ilegal; în acelaşi timp, au dat afară poliţia şi toţi politicienii.

    Femeile s-au întâlnit în secret pentru a plănui atacul, săturate de crimele şi răpirile care deveniseră rutină. Timp de trei ani au privit neputincioase cum camioane încărcate cu buşteni treceau prin faţa caselor lor.

    Cartelurile din Mexic au fost multă vreme cunoscute pentru traficul de droguri, dar în ultimii ani au început să îşi diversifice activităţile şi acum domină majoritatea industriilor – inclusiv obţinerea şi prelucrarea lemnului.

    “Eram îngrijorate”, povesteşte Margarita Elvira Romero, una din femeile implicate. “Dacă tai copacii, se va reduce şi cantitatea de apă. Bărbaţii noştri au animale – unde se vor adăpta dacă apele dispar?”

    În primă fază, un grup de femei a mers în pădure pentru a negocia cu tăietorii de lemne; au fost abuzate verbal şi alungate. Aşa că planul lor a evoluat: în dimineaţa unei zile de aprilie, revolta lor a început. Au blocat drumul principal şi au luat ostatici câţiva tăietori de lemne. “Toată lumea alerga pe străzi cu macete”, spune Melissa Fabian, care avea 13 ani la acel moment. “Femeile îşi acoperiseră feţele şi fugeau dintr-o parte în alta.”

    Poliţia municipală a venit împreună cu primarul, în vreme ce restul pădurarilor încercau să îşi elibereze colegii. A urmat confruntarea, care s-a soldat cu doi tăietori de lemne împuşcaţi. Din acel moment, Cheran îşi începea drumul către autoguvernare.

    Poliţia şi oamenii politici din zonă au fost alungaţi, pentru că locuitorii suspectau că aceştia colaborează cu reţelele criminale. Partidele politice au fost interzise – şi încă sunt -, iar oamenii din Cheran şi-au ales proprii conducători. Puncte de control armate au fost instalate la fiecare intrare în oraş.

    Au trecut cinci ani de atunci, iar punctele de control încă există. Ele sunt coordonate de Ronda Comunitaria , o forţă locală constituită de bărbaţii şi femeile din Cheran. “Mă simt în siguranţă pentru că pot să merg noaptea pe străzi fără să mă tem că ceva s-ar putea întâmpla”, povesteşte Melissa Fabian, acum studentă la o facultate în apropiere de Cheran.

    Sursa: BBC
     

  • Au angajat o bonă chinezoaică şi au adus-o la ei în casă. Surpriza pe care au avut-o poliţiştii când au adus un translator

    O comunitate întreagă dintr-un oraş din Statele Unite ale Americii a fost şocată când a aflat ce se întâmpla în spatele uşilor închide ale vecinilor. Familia, care era originară din China, angajase pe când se afla în ţara natală o bonă pentru copii. Când s-a mutat în America, bona i-a însoţit. Viaţa liniştită s-a schimbat însă peste noapte odată ce au pus piciorul pe pământ american. După o bună perioadă de timp, bona chinezoiacă a fost găsită de poliţie pe o stradă întunecată a oraşului, însă nu a putut comunica cu autorităţile decât după sosirea unui translator, deoarece vorbea numai chineză. Ceea ce le-a povestit a fost pur şi simplu incredibil, iar Washington Post notând că incidentul a şocat comunitatea, una dintre cele mai liniştite, dar şi bogate din statul respectiv.

    Află aici ce s-a întâmplat după ce au angajat o bonă chinezoaică şi au adus-o la ei în casă. Surpriza pe care au avut-o poliţiştii când au adus un translator

  • Soţia i-a murit cu doi ani în urmă. Poliţiştii s-au uitat la fotografiile ei de nuntă şi au descoperit ceva de necrezut

    Un american a avut parte de surpriza vieţii lui. Dave tocmai se căsătorise cu soţia sa, Erica, însă aceasta a murit la scurt timp, din cauza unui limfom.

    După doi ani, poliţiştii i-au dat o veste neaşteptată. Oamenii legii au găsit un aparat de fotografiat care fusese furat şi i l-au adus. Când s-a uitat peste fotografii, tânărul american a avut o surpriză de proporţii.

    Soţia i-a murit cu doi ani în urmă. Poliţiştii s-au uitat la fotografiile ei de nuntă şi au descoperit ceva de necrezut

  • Povestea celui mai mare falsificator de bani din istorie

    După cum povesteşte chiar el într-un interviu acordat revistei GQ, întreaga activitate criminală a lui Frank Bourassa a atârnat în balanţă într-o dimineaţă de decembrie, în 2009, când a petrecut ore întregi într-o parcare privind către portul din Montreal. El aştepta un transport aparent banal: cutii cu foi albe de hârtie.

    Amicii lui Bourassa, în două maşini separate, supravegheau parcarea de două zile şi nu observaseră nimic ieşit din comun; Frank Bourassa era totuşi neliniştit, pentru că în orice moment ar fi putut apărea câţiva poliţişti care să îl înhaţe. Şi avea dreptate să se teamă: într-o bună zi, câţiva poliţişti aveau să apară de nicăieri şi să îl aresteze; dar nu în acea dimineaţă friguroasă de decembrie.

    Simţind că marfa se apropie, Bourassa a sunat un alt prieten, un şofer pe care îl angajase, şi i-a spus să tragă camioneta mai aproape de locul de acostare. La scurt timp, camioneta încărcată deja a ieşit din port în mare viteză – o imagine pe care Frank o aştepta de mai bine de doi ani. Şi-o imagina, de fapt, încă din timpul adolescenţei, atunci când şi-a lansat „cariera“ de răufăcător; până la acel moment, CV-ul său includea furt din magazine, furt de maşini sau trafic de droguri. Dar acel transport din Montreal reprezenta începutul celui mai important moment din viaţa sa de infractor.

    Pe măsură ce camioneta se îndepărta, Bourassa şi complicii său au urmat-o. Şoferul a dus marfa până în Trois-Rivieres, oraşul natal al lui Frank, şi a lăsat-o acolo. El a sunat atunci un alt complice care a venit să se asigure că nu există microfoane sau camere de filmat între foile de hârtie; după ce s-a asigurat că totul e în regulă, Frank a răsuflat uşurat: „Nimeni nu mă mai poate opri de acum“.

    Foile albe nu erau însă simple foi de scris: realizate din acelaşi material folosit la tipărirea bancnotelor americane, ele aveau gravate faţa lui Andrew Jackson – principalul ingredient pentru producerea unor bancnote false de înaltă calitate. Bourassa avea acum lucrurile necesare pentru a falsifica sute de milioane de dolari în bancnote de 20 şi era pe cale să devină cel mai prolific falsificator din istoria modernă.

    Ambiţiile criminale ale lui Frank Bourassa, ajuns astăzi la 44 de ani, au început să se dezvolte când el era în clasa a VIII-a: „Am dezvoltat o reţea de hoţi din magazine“, povesteşte bărbatul. „Am început să fac bani, sute de dolari pe săptămână, era foarte mult pentru un puşti!“ La 15 ani s-a mutat din casa părinţilor, a renunţat la şcoală şi şi-a închiriat propriul apartament. Şi-a găsit chiar şi job cinstit, lucrând la un atelier auto; în acelaşi timp însă el vindea şi maşini furate. „Aveam câţiva băieţi pe care îi sunam, le spuneam de ce maşini am nevoie şi ei mi le aduceau. Câte maşini am furat? Nu ştiu, cred că vreo 500.“
    Când avea 28-29 de ani, Frank Bourassa a comis ceea ce descrie ca fiind cea mai mare greşeală a vieţii lui: a încercat să se îmbogăţească prin mijloace legale. În partea de vest a oraşului natal, el a deschis o mică fabrică specializată în producţia de pantofi şi plăcuţe şi frână. Unitatea a avut un oarecare succes, dar acest succes „cinstit“ nu i-a adus nicio satisfacţie. „Lucram douăzeci de ore pe zi, nici nu mai apucam să dorm. Era o nebunie“, povesteşte bărbatul în cadrul interviului pentru GQ. Nu după mult timp, el a fost diagnosticat cu o tulburare legată de stres şi a primit tratament. A vândut fabrica, dar experienţa l-a dus la o concluzie simplă: „La naiba cu asta, nu o să mai lucrez niciodată cinstit!“.

    Aşa că Frank Bourassa s-a întors la activitatea sa preferată: încălcarea legii. „Oamenii câştigau destul de mult din traficul de marijuana în acea perioadă, aşa că m-am gândit să încerc şi eu.“ Noul „business“ a mers destul de bine până în 2006, când poliţia a descoperit laboratorul unuia dintre distribuitorii săi; Frank a fost condamnat la 12 luni de închisoare, dar legile canadiene i-au permis să stea doar trei luni în arest la domiciliu.

    În acele luni, Bourassa a început să se întrebe ce se va alege de viaţa lui; ştia că afacerea cu marijuana nu poate rezista la nesfârşit, pentru că traficanţii mexicani aduceau marfă mult mai ieftină. Şi atunci i-a picat fisa: „Rezultatul final e întotdeauna acelaşi: faci tot felul de lucruri pentru a obţine bani. Aşa că la naiba cu asta – de ce să nu sari peste majoritatea paşilor şi să treci direct la obţinutul banilor?“

     

  • Povestea celui mai mare falsificator de bani din istorie

    După cum povesteşte chiar el într-un interviu acordat revistei GQ, întreaga activitate criminală a lui Frank Bourassa a atârnat în balanţă într-o dimineaţă de decembrie, în 2009, când a petrecut ore întregi într-o parcare privind către portul din Montreal. El aştepta un transport aparent banal: cutii cu foi albe de hârtie.

    Amicii lui Bourassa, în două maşini separate, supravegheau parcarea de două zile şi nu observaseră nimic ieşit din comun; Frank Bourassa era totuşi neliniştit, pentru că în orice moment ar fi putut apărea câţiva poliţişti care să îl înhaţe. Şi avea dreptate să se teamă: într-o bună zi, câţiva poliţişti aveau să apară de nicăieri şi să îl aresteze; dar nu în acea dimineaţă friguroasă de decembrie.

    Simţind că marfa se apropie, Bourassa a sunat un alt prieten, un şofer pe care îl angajase, şi i-a spus să tragă camioneta mai aproape de locul de acostare. La scurt timp, camioneta încărcată deja a ieşit din port în mare viteză – o imagine pe care Frank o aştepta de mai bine de doi ani. Şi-o imagina, de fapt, încă din timpul adolescenţei, atunci când şi-a lansat „cariera“ de răufăcător; până la acel moment, CV-ul său includea furt din magazine, furt de maşini sau trafic de droguri. Dar acel transport din Montreal reprezenta începutul celui mai important moment din viaţa sa de infractor.

    Pe măsură ce camioneta se îndepărta, Bourassa şi complicii său au urmat-o. Şoferul a dus marfa până în Trois-Rivieres, oraşul natal al lui Frank, şi a lăsat-o acolo. El a sunat atunci un alt complice care a venit să se asigure că nu există microfoane sau camere de filmat între foile de hârtie; după ce s-a asigurat că totul e în regulă, Frank a răsuflat uşurat: „Nimeni nu mă mai poate opri de acum“.

    Foile albe nu erau însă simple foi de scris: realizate din acelaşi material folosit la tipărirea bancnotelor americane, ele aveau gravate faţa lui Andrew Jackson – principalul ingredient pentru producerea unor bancnote false de înaltă calitate. Bourassa avea acum lucrurile necesare pentru a falsifica sute de milioane de dolari în bancnote de 20 şi era pe cale să devină cel mai prolific falsificator din istoria modernă.

    Ambiţiile criminale ale lui Frank Bourassa, ajuns astăzi la 44 de ani, au început să se dezvolte când el era în clasa a VIII-a: „Am dezvoltat o reţea de hoţi din magazine“, povesteşte bărbatul. „Am început să fac bani, sute de dolari pe săptămână, era foarte mult pentru un puşti!“ La 15 ani s-a mutat din casa părinţilor, a renunţat la şcoală şi şi-a închiriat propriul apartament. Şi-a găsit chiar şi job cinstit, lucrând la un atelier auto; în acelaşi timp însă el vindea şi maşini furate. „Aveam câţiva băieţi pe care îi sunam, le spuneam de ce maşini am nevoie şi ei mi le aduceau. Câte maşini am furat? Nu ştiu, cred că vreo 500.“
    Când avea 28-29 de ani, Frank Bourassa a comis ceea ce descrie ca fiind cea mai mare greşeală a vieţii lui: a încercat să se îmbogăţească prin mijloace legale. În partea de vest a oraşului natal, el a deschis o mică fabrică specializată în producţia de pantofi şi plăcuţe şi frână. Unitatea a avut un oarecare succes, dar acest succes „cinstit“ nu i-a adus nicio satisfacţie. „Lucram douăzeci de ore pe zi, nici nu mai apucam să dorm. Era o nebunie“, povesteşte bărbatul în cadrul interviului pentru GQ. Nu după mult timp, el a fost diagnosticat cu o tulburare legată de stres şi a primit tratament. A vândut fabrica, dar experienţa l-a dus la o concluzie simplă: „La naiba cu asta, nu o să mai lucrez niciodată cinstit!“.

    Aşa că Frank Bourassa s-a întors la activitatea sa preferată: încălcarea legii. „Oamenii câştigau destul de mult din traficul de marijuana în acea perioadă, aşa că m-am gândit să încerc şi eu.“ Noul „business“ a mers destul de bine până în 2006, când poliţia a descoperit laboratorul unuia dintre distribuitorii săi; Frank a fost condamnat la 12 luni de închisoare, dar legile canadiene i-au permis să stea doar trei luni în arest la domiciliu.

    În acele luni, Bourassa a început să se întrebe ce se va alege de viaţa lui; ştia că afacerea cu marijuana nu poate rezista la nesfârşit, pentru că traficanţii mexicani aduceau marfă mult mai ieftină. Şi atunci i-a picat fisa: „Rezultatul final e întotdeauna acelaşi: faci tot felul de lucruri pentru a obţine bani. Aşa că la naiba cu asta – de ce să nu sari peste majoritatea paşilor şi să treci direct la obţinutul banilor?“