BusinessMagazin

Tag: politica

  • Schimbare istorică făcută de una dintre cele mai mari companii din lume. Aceştia schimbă total modul în care angajaţii îşi vor lua concediul

    Microsoft nu va mai monitoriza timpul de vacanţă pentru lucrătorii din SUA începând cu 16 ianuarie, potrivit unui anunţ intern consultat de Business Insider.

    „Nu veţi mai înregistra în mod oficial perioada de concediu”, se arată în anunţ. „Modul în care ne facem munca s-a schimbat dramatic. Şi, pe măsură ce ne-am transformat, modernizarea politicii noastre de concediu către un model mai flexibil a fost un pas natural.”

    Concediul va necesita în continuare aprobarea managerului, aşa cum este standard pentru companiile cu timp de vacanţă „nelimitat”. Angajaţii care nu au intrat în concediu până la data de 15 ianuarie vor primi o plată în aprilie. 

    „Începând cu 16 ianuarie 2023, Microsoft îşi modernizează politica de concediu, migrând către un model mai flexibil”, a declarat un purtător de cuvânt al Microsoft pentru Insider. 

    Angajaţii plătiţi cu ora şi cei care lucrează în afara SUA nu sunt eligibili pentru politica de concediu nelimitat din cauza legilor şi reglementărilor diferite, se arată în nota de informare. Angajaţii Microsoft din afara SUA îşi vor păstra beneficiile de concediu existente.

    Microsoft a experimentat în trecut şi alte beneficii pentru angajaţi, cum ar fi încercarea unei săptămâni de lucru de patru zile la filiala sa japoneză în august 2019. Experimentul a constatat că productivitatea la birou a crescut cu 39,9% faţă de luna august anterioară.

    De asemenea, Microsoft se numără printre alţi titani din domeniul tehnologiei care au permis majorităţii angajaţilor să lucreze de acasă cu jumătate de normă. Anul trecut, compania a încercat să îi readucă pe angajaţi la birou cel puţin jumătate din săptămână, dar în luna iunie a recunoscut că planul în cauză nu va putea fi aplicat în cursul anului 2022.

  • Rishi Sunak vrea relansarea economică a Marii Britanii şi combaterea imigraţiei

    Premierul britanic, Rishi Sunak, a afirmat miercuri, în discursul privind priorităţile politice în anul 2023, că vrea construirea unui viitor mai bun pentru noile generaţii, relansarea economiei şi intensificarea acţiunilor de contracarare a imigraţiei.

    “Vreau să fac cinci promisiuni astăzi, cinci promisiuni pentru liniştea cetăţenilor, cinci baze pentru construirea unui viitor mai bun pentru copiii şi nepoţii noştri”, a afirmat Rishi Sunak, citat de cotidianul The Guardian.

    “În primul rând, vom reduce inflaţia la jumătate anul acesta, pentru a relaxa costurile de trai şi a le oferi oamenilor securitate financiară. În al doilea rând, vom creşte economia, vom crea locuri de muncă bine plătite şi oportunităţi, în toată ţara. În al treilea rând, ne vom asigura că scade datoria suverană, astfel încât să garantăm viitorul serviciilor publice”, a declarat Rishi Sunak.

    “În al patrulea rând, listele de aşteptare în sistemul public de sănătate (NHS) vor scădea, iar oamenii vor beneficia mai rapid de tratamentele de care au nevoie. Iar, în al cincilea rând, vom adopta noi legi pentru a opri ambarcaţiunile, asigurându-ne că cine vine ilegal în această ţară va fi arestat şi repatriat rapid”, a subliniat Rishi Sunak, insistând că economia Marii Britanii trebuie să devină “cea mai inovativă din lume”.

    “Acestea sunt priorităţile cetăţenilor, acestea sunt priorităţile Guvernului. Fie le îndeplinim, fie nu. Fără minciuni sau ambiguităţi, fie le îndeplinim pentru dumneavoastră, fie nu. Vom reconstrui încrederea în politică prin acţiuni sau nu. Vreau să ne judecaţi în funcţie de eforturi şi de rezultate”, a insistat Rishi Sunak, în contextul în care Partidul Convervator (centru-dreapta) se confruntă de doi ani cu o popularitate foarte scăzută.

  • Trump denunţă publicarea documentelor fiscale şi acţiunile forţelor “radicale” de stânga din SUA

    “Democraţii nu ar fi trebuit să facă acest lucru, iar Curtea Supremă nu ar fi trebuit să aprobe acest lucru, care va conduce la lucruri oribile pentru foarte multă lume”, a afirmat Donald Trump, citat de agenţia The Associated Press.

    “Democraţii de stânga, politicieni radicali, au transformat totul în armă, dar, să reţineţi, acesta este un drum periculos cu dublu sens”, a atras atenţia Trump.

    “Datele fiscale arată încă o dată că am avut un succes de care trebuie să fiu mândru, arată că am folosit deprecierea activelor şi alte deduceri fiscale ca stimulent pentru crearea a mii de locuri de muncă şi a unor structuri şi companii extraordinare”, a subliniat Trump.

    Politicienii democraţi din Camera Reprezentanţilor au publicat, vineri, documente fiscale ale fostului preşedinte Donald Trump, un politician republican, în contextul ambiţiilor acestuia de a candida din nou în scrutinul prezidenţial din 2024. Documentele fiscale sunt din perioada 2015-2020 şi conţin aproximativ 6.000 de pagini, inclusiv despre cifrele de afaceri ale companiilor familiei lui Donald Trump. Comisia pentru Mijloace şi Proceduri a Camerei Reprezentanţilor, aflată până în ianuarie 2023 sub controlul Partidului Democrat, a decis săptămâna trecută publicarea datelor fiscale ale lui Donald Trump, care a refuzat în mod repetat să publice astfel de informaţii.

    Secretarul Justiţiei din SUA, Merrick Garland, care este şi procuror general, a anunţat în noiembrie numirea unui procuror special pentru gestionarea a două investigaţii care îl vizează pe Donald Trump, în contextul anunţului acestuia de a candida în scrutinul prezidenţial din 2024. Procurorul special Jack Smith se va ocupa de ancheta privind deţinerea în reşedinţa personală a unor documente prezidenţiale confidenţiale. Agenţii Biroului Federal de Investigaţii (FBI) au colectat în august documente din reşedinţa lui Trump din Mar-a-Lago (Florida), dar acesta susţine că documentele au fost declasificate de el în timp ce era preşedinte. Cealaltă investigaţie care va fi coordonată de procurorul special se referă la violenţele comise la Capitoliu pe 6 ianuarie 2021 de simpatizanţii lui Trump şi la eforturile fostului preşedinte de blocare a validării rezultatului scrutinului prezidenţial din 2020, câştigat de Joseph Biden.

    Trump l-a catalogat drept “atacator politic” pe procurorul special Jack Smith, afirmând că este o persoană “compromisă” şi reluând în mai multe rânduri acuzaţiile privind presupuse fraude electorale comise în 2020.

    Unii lideri ai Partidului Republican din SUA au părut să se disocieze de Donald Trump, în contextul în care Comisia specială a Camerei Reprezentanţilor a recomandat inculparea acestuia pentru violenţele produse la Capitoliu în ianuarie 2021.

  • Noua politică de marketing: KLM, cunoscuta linie aeriană, îi încurajează pe pasageri să ia trenul

    Directorul general al KLM a încurajat pasagerii să ia trenul în loc să zboare cu avionul în unele călătorii pe distanţe scurte pentru a contribui la reducerea emisiilor de carbon, afirmând că sectorul aerian ar trebui să înceteze să mai privească calea ferată ca pe un concurrent, conform Financial Times.

    “Dacă aveţi o alternativă bună, ar trebui să o folosiţi cu adevărat”, a declarat Marjan Rintel într-un interviu pentru Financial Times. “Dacă eşti serios în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de sustenabilitate, trenul nu este un concurent. Trebuie să lucrăm împreună”.

    Ea a mai spus că a folosit trenul atunci când a călătorit de la Amsterdam, unde se află sediul KLM, la sediul central din Paris al companiei-mamă Air France-KLM.

    Guvernele naţionale din Europa au luat măsuri pentru a convinge populaţia să folosească trenurile în locul zborurilor pe distanţe scurte şi pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon al zborurilor.

    Air France, transportatorul francez care face parte din acelaşi grup ca şi KLM, a încetat în 2020 să mai zboare pe rutele interne unde există alternative feroviare sau cu autocarul care durează mai puţin de două ore şi jumătate, ca parte a măsurilor convenite cu guvernul francez în schimbul ajutorului acordat în timpul pandemiei Covid-19.

    Parlamentarii francezi au adoptat ulterior un proiect de lege care oficializează interdicţia zborurilor scurte, măsură aprobată de UE săptămâna trecută. Cu toate acestea, în mod efectiv, modificările afectează doar trei rute din Paris, fiind exceptate, de exemplu, zborurile de legătură.

    În iunie, guvernul olandez a anunţat că intenţionează să reducă cu peste 10% numărul de zboruri de pe aeroportul Schiphol, până la 440.000 pe an. Măsura va duce probabil la o reducere drastică a zborurilor pe distanţe scurte de pe aeroport şi ar putea pune frână creşterii viitoare a companiei naţionale KLM.

    Rintel a declarat că, ca răspuns, KLM a făcut deja rezervări de locuri pe serviciul feroviar care leagă Amsterdam de Bruxelles şi Paris şi a îndemnat compania “să dezvolte relaţiile cu căile ferate olandeze, pentru a vedea ce putem face în scurt timp pentru a-i motiva pe clienţii noştri să meargă cu trenul la Bruxelles sau Paris”.

    De asemenea, KLM încearcă să faciliteze cumpărarea biletelor de avion şi de tren într-o singură rezervare şi poartă discuţii cu companiile feroviare din Olanda şi Franţa pentru a facilita transferurile, a declarat Rintel.

    Serviciile de bagaje ar putea fi integrate, permiţând clienţilor să lase bagajele la aeroport şi să le ridice la sfârşitul călătoriei cu trenul, de exemplu. “În calitate de client, te uiţi întotdeauna la destinaţia finală aşa că trebuie să oferi un astfel de produs”, a spus ea.

    Rintel a lucrat timp de şase ani pentru Nederlandse Spoorwegen (NS), operatorul feroviar de stat din Olanda şi a fost director general al grupului timp de aproape doi ani înainte de a pleca la KLM în iulie anul acesta.

    Cu toate acestea, ea nu şi-a exprimat interesul de a se implica direct în operarea serviciilor de transport feroviar şi a declarat că linia aeriană va colabora cu NS şi Eurostar Group, proprietarul serviciului Eurostar care traversează Canalul Mânecii şi al serviciului Thalys care leagă Franţa, Belgia, Germania şi Olanda.

    Rintel a preluat funcţia de şef al companiei după o perioadă de relaţii tensionate între KLM şi compania mamă. Performanţele diferite ale companiilor aeriene au provocat tensiuni, în timp ce directorul general al grupului, Ben Smith, a încercat să obţină beneficii dintr-o cooperare mai strânsă. Tensiunile au culminat cu decizia guvernului olandez de a prelua 14% din Air France-KLM în 2019 pentru a proteja interesele KLM.

    Rintel a declarat că stabilitatea operaţiunilor este prioritatea sa, după ce haosul de pe aeroporturi din această vară a forţat companiile aeriene să reducă substanţial numărul de zboruri pentru a face faţă întârzierilor mari.

    “Alături de aceasta, construirea de relaţii” cu părţile interesate, inclusiv cu guvernul olandez, a fost o prioritate. “Inamicul nu este în grup. Va exista o consolidare în toată Europa. Vom fi în noi vremuri excepţionale şi trebuie să fim puternici împreună”, a spus ea.

    Compania aeriană a ameninţat că va acţiona în justiţie în legătură cu reducerile de la Schiphol, dar Rintel a declarat că acest lucru nu a fost încă decis. “Avem pretenţii pe masă. Primul meu obiectiv este ca Schiphol să ofere capacitatea de care avem nevoie”.

     

  • Macron nu crede că este vizat direct de investigaţiile privind practici din campania electorală

    Parchetul Naţional Financiar de la Paris a iniţiat în octombrie o informare judiciară privind suspiciuni de finanţare ilegală a campaniilor electorale ale lui Emmanuel Macron în 2017 şi 2022, au dezvăluit joi surse judiciare citate de publicaţia Le Parisien. Investigaţiile vizează legăturile lui Macron cu firma de consultanţă McKinsey, precum şi activităţi de favorizare ilegală, fiind coordonate de trei judecători de instrucţie.

    Emmanuel Macron a afirmat vineri, în cursul unei deplasări la Dijon, că nu crede că el este vizat direct de anchete.

    “Nu mă tem de nimic, eu cred că în centrul anchetei nu sunt eu. Am aflat şi eu din presă că sunt asociaţii şi deputaţi care au decis să sesizeze justiţia, este normal ca justiţia să îşi facă treaba, o face în mod liber şi va face lumină asupra acestui subiect”, a declarat Macron, citat de cotidianul Le Figaro.

  • Germanii s-au săturat de ”bătaia de joc”: Zeci de proteste se desfăşoară în estul ţării. Cetăţenii cer autorităţilor să ia măsuri impotriva inflaţiei, a războiului şi a pagubelor generate de pandemia de Covid

    Timp de mai multe săptămâni, în fiecare luni seara – o aluzie la protestele regulate din anii 1980 împotriva regimului comunist, care au avut loc la Leipzig – o serie îngrijorătoare de mitinguri s-au desfăşurat în zeci de oraşe din estul Germaniei, scrie Financial Times.

    “Vă rugăm să nu provocaţi poliţia şi reţineţi că steagurile ruseşti sau semnele care arată susţinerea pentru forţele armate ale Rusiei nu sunt binevenite!”, a declarat un organizator prin difuzoare la evenimentul din această lună.

    “Germania serveşte ca marionetă exclusiv intereselor americane şi ale NATO”, a avertizat primul orator în faţa mulţimii de câteva sute de persoane, un amestec de studenţi, familii de toate vârstele şi pensionari. Unii purtau bannere pentru stânga germană, alţii steaguri pentru pace, iar alţii pancarte confecţionate în casă care făceau paralele complexe între războiul de nouă luni din Ucraina şi pandemia de coronavirus. În timp ce retorica antiamericană se înălţa, mulţimea a aplaudat, a huiduit şi a fluierat.

    “Politica de embargo împotriva Rusiei a eşuat complet şi este îndreptată în mod catastrofal împotriva noastră”, a continuat vorbitorul, invocând Holocaustul şi declarând războiul din Ucraina un “paradis” pentru “magnaţi, companii de armament şi profitori”.

    La majoritatea protestelor au participat câteva sute de persoane. Dar, la fel ca in cazul mitingurilor similare din alte părţi ale Europei Centrale şi de Est, ele indică o tendinţă îngrijorătoare pentru curentul politic dominant din regiune.

    În Germania, unele proteste au fost organizate de stânga radicală, iar altele de dreapta populistă, într-un semn al modului în care o criză economică din ce în ce mai profundă, o moştenire istorică conflictuală şi o relaţie complexă cu Rusia dizolvă rivalităţile politice tradiţionale, provocând naşterea unor noi mişcări.

    În Leipzig, cel mai mare oraş din estul Germaniei după Berlin, stânga şi dreapta s-au trezit adesea protestând împreună în Augustusplatz, separate doar de un tramvai.

    “Vrem ca NATO să nu mai creeze un conflict între Germania şi Rusia, între Ucraina şi Rusia”, a declarat Sabine Kunze, o pensionară prezentă la miting. Ea strângea o pancartă de carton maro pe care scria: “Pace cu Rusia”.

    “Vrem preţuri normalizate la gaz şi electricitate”, a adăugat ea, derulând o listă de nemulţumiri. “Nu mă deranjează să vorbesc cu voi, pentru că oamenii trebuie să înţeleagă că nu suntem nazişti”, a adăugat ea. “Noi vrem pace”.

    David, un şomer în vârstă de 30 de ani din Brandenburg, a purtat o fotografie de carton a cancelarului Olaf Scholz: “Jumping Jack”, scria pe ea, cu “Războiul lui Biden” imprimat pe verso.

    “Germanii obişnuiţi plătesc pentru că America vrea să intervină în Rusia”, a spus el, adăugând că facturile cresc şi şansele de a obţine un loc de muncă scad.

    La mitingurile organizate în alte părţi din estul Germaniei în ultimele două luni, mesajele au fost izbitor de asemănătoare, indiferent de culoarea politică.

    “Securitate energetică şi protecţie împotriva inflaţiei – ţara noastră mai întâi!”, au fost mesajele scrise pe pancarte în cadrul unei adunări organizate în octombrie la Berlin de Alternative für Deutschland, partidul populist de dreapta. Unii protestatari au fluturat steaguri ruseşti.

    O dezvăluire parlamentară recentă a serviciilor de securitate germane a enumerat sloganurile de campanie de la 23 de mitinguri organizate în septembrie de către saxonii liberi de extremă dreapta. Printre acestea se numărau: “Nordstream 2, deschideţi-l imediat!”; “Comunitate, nu divizare!” şi “Opriţi inflaţia, războiul şi nebunia pandemiei!”.

    “O mulţime de nemulţumiri diferite se contopesc – foarte periculos de mult în termeni democratici – în aceste proteste, în special în estul Germaniei”, a declarat profesorul Hajo Funke, politolog la Universitatea Liberă din Berlin.

    A fost remarcabil modul în care sentimentele anti-război au fost canalizate de mişcările populiste care s-au stabilit în opoziţie faţă de restricţiile impuse în timpul pandemiei, a adăugat el.

    Cu toate acestea, a spus el, răspândirea lor a fost încetinită de măsurile eficiente luate de guvernul federal german pentru a ajuta consumatorii şi întreprinderile să facă faţă impactului războiului.

  • Partidul Republican din SUA a obţinut controlul asupra Camerei Reprezentanţilor

    Partidul Republican a atins nivelul majorităţii în Camera Reprezentanţilor, potrivit noilor date electorale din Statele Unite, ceea ce va complica agenda politică a preşedintelui Joseph Biden în ultimii doi ani de mandat şi în perspectiva scrutinului prezidenţial din 2024.

    Potrivit noilor date electorale, Partidul Republican a atins în cursul nopţii de miercuri spre joi nivelul de 218 locuri în Camera Reprezentanţilor, din totalul de 435 de locuri, în timp ce Partidul Democrat este în acest moment la nivelul de 208 locuri, conform agenţiei The Associated Press. Victoria republicanilor este confirmată şi de proiecţiile electorale realizate de posturile de televiziune CNN şi ABC News.

    Nivelul de 218 locuri oferă Partidului Republican majoritatea simplă în Camera Reprezentanţilor. Diferenţa de locuri între republicani şi democraţi va fi aflată cu exactitate abia peste câteva zile, când se va încheia numărătoarea voturilor în toate circumscripţiile electorale.

    În contextul victoriei, politicianul republican Kevin McCarthy urmează să fie ales în ianuarie preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, în locul lui Nancy Pelosi, membră a Partidului Democrat.

    Chiar dacă nu este victoria masivă pe care o aşteptau republicanii, controlul asupra Camerei Reprezentanţilor riscă să blocheze agenda politică a preşedintelui Joseph Biden, membru al Partidului Democrat, în a doua jumătate a mandatului şi în perspectiva scrutinului prezidenţial din 2024. De asemenea, opoziţia republicană ar putea lansa o serie de investigaţii parlamentare împotriva Administraţiei de la Washington.

    În schimb, Partidul Democrat va menţine controlul asupra Senatului SUA. Partidul Democrat are asigurate, conform datelor actuale, 50 de locuri în Senat, din totalul de 100 de locuri, iar Partidul Republican 49 de locuri. În acest context, democraţii vor avea control asupra Senatului chiar şi în situaţia victoriei republicanilor în statul Georgia, unde probabil va fi organizat turul doi în decembrie. În Georgia, au fost trei candidaţi şi, conform proiecţiilor, niciunul nu a depăşit nivelul de 50% din voturi. Senatorul democrat în funcţie Raphael Warnock este la nivelul de 49,4% din voturi, candidatul republican Herschel Walker a obţinut 48,5%, iar politicianul Chase Oliver, din cadrul Partidul Libertarian, a obţinut 2,1%. Chiar dacă va fi egalitate cu un raport de 50-50 de locuri la finalul cursei electorale, democraţii vor menţine controlul asupra Senatului prin votul vicepreşedintelui SUA, Kamala Harris, membră a Partidului Democrat, care este şi preşedinte al Senatului.

    Preşedintele Biden, membru al Partidului Democrat, i-a transmis felicitări liderului grupului parlamentar republican din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy.

    “Alegerile desfăşurate săptămâna trecută au demonstrat forţa şi rezilienţa democraţiei americane. A fost o respingere puternică a contestatarilor alegerilor, a violenţei politice şi a actelor de intimidare. Este o declaraţie categorică a faptului că, în America, prevalează voinţa poporului”, a afirmat preşedintele Biden, potrivit postului de televiziune CNN.

    “În acest scrutin, alegătorii şi-au exprimat clar preocupările: nevoia de reducere a costurilor, protejarea dreptului de a face alegeri, menţinerea democraţiei noastre. Aşa cum am spus şi săptămâna trecută, viitorul este prea promiţător pentru a rămâne blocaţi în lupte politice. Poporul american aşteaptă rezolvarea problemelor. Vrea să ne concentrăm pe problemele care contează pentru ei, să le facem vieţile mai bune. Eu voi colabora cu toată lumea, republicani sau democraţi, cu toţi cei care vor să lucreze cu mine pentru a le furniza rezultate oamenilor”, a subliniat preşedintele SUA.

     

  • Cine este Sam Bankman-Fried, omul care a cutremurat lumea crypto cu lansarea FTX, şi apoi a prăbuşit piaţa prin cel mai de răsunet faliment din industrie. El a pierdut 94% din avere peste noapte, după ce active de 15 miliarde de dolari s-au evaporat odată cu destrămarea imperiului FTX

    Pe 11 noiembrie 2022, FTX, deţinută de Sam Bankman-Fried, a cerut intrarea în faliment în conformitate cu capitolul 11 în SUA, potrivit unui comunicat al companiei postat pe Twitter. De asemenea, Bankman-Fried a demisionat din funcţia de director general şi a fost înlocuit de John J. Ray III, deşi şeful demisionar va rămâne în funcţie pentru a ajuta la tranziţie.

    Samuel Bankman-Fried s-a născut pe 6 martie 1992 în campusul Universităţii Stanford, fiul Barbarei Fried şi al lui Joseph Bankman, ambii profesori de drept la Stanford Law School. Când avea aproximativ 14 ani, mama sa a observat că acesta a dezvoltat spontan un interes pentru utilitarism. Mai târziu, a participat la Canada/USA Mathcamp, un program de vară pentru liceeni talentaţi la matematică.

    Între 2010 şi 2014, Bankman-Fried a urmat cursurile Institutului de Tehnologie din Massachusetts. Acolo, a locuit într-o casă de grup coeducaţională numită Epsilon Theta. În 2012, a scris pe blog despre utilitarism, baseball şi politică. În 2014, a absolvit cu o diplomă în fizică şi o specializare în matematică.

    Cunoscut şi după iniţialele SBF, este un antreprenor american, fiind fondatorul şi directorul executiv al FTX, de asemenea, el gestionează active prin intermediul Alameda Research.

    Cariera

    În vara anului 2013, Bankman-Fried a început să lucreze la Jane Street Capital, tranzacţionând ETF-uri internaţionale. Iniţial stagiar, s-a întors acolo cu normă întreagă după absolvire.

    În septembrie 2017, Bankman-Fried a renunţat la Jane Street şi s-a mutat la Berkeley, unde a lucrat pentru scurt timp la Centre for Effective Altruism în calitate de director de dezvoltare din octombrie până în noiembrie 2017. În noiembrie 2017, a fondat Alameda Research. Începând cu 2021, Bankman-Fried deţinea aproximativ 90% din Alameda Research. În ianuarie 2018, Bankman-Fried a organizat o tranzacţie de arbitraj, mutând până la 25 de milioane de dolari pe zi, pentru a profita de preţul mai mare al bitcoinului în Japonia în comparaţie cu cel din America. După ce a participat la sfârşitul anului 2018 la o conferinţă despre criptomonede în Macao, s-a mutat la Hong Kong. A fondat FTX, o firmă specializată în instrumente financiare derivate, specializate în industria cripto, în aprilie 2019, care a fost lansată în luna următoare.

    La 8 decembrie 2021, Bankman-Fried, împreună cu alţi directori din industrie, a depus mărturie în faţa Comisiei pentru Servicii Financiare în legătură cu reglementarea industriei criptomonedelor.

    Pe 12 mai 2022, a fost dezvăluit faptul că Emergent Fidelity Technologies Ltd., deţinută majoritar de Bankman-Fried, a cumpărat 7,6% din acţiunile Robinhood Markets Inc.

    În septembrie 2022, a fost dezvăluit faptul că Bankman-Fried i-a oferit lui Elon Musk miliarde de dolari pentru a finanţa achiziţia Twitter. Potrivit mesajelor publicate în cadrul procesului dintre Twitter şi Musk în timpul propunerii de achiziţie a Twitter de către acesta din urmă, la 25 aprilie 2022, bancherul Michael Grimes a scris că Bankman-Fried ar fi dispus să se angajeze până la 5 miliarde de dolari.

    Bankman-Fried este vegan. Locuieşte într-un penthouse în Bahamas cu aproximativ 10 colegi de cameră. Are o pasiune pentru jocul video League of Legends, iar compania sa, FTX, a investit în organizaţia esports TSM, ceea ce a inclus schimbarea numelui TSM în TSM FTX.

    Potrivit Forbes, valoarea netă a lui Sam Bankman-Fried era de 8,7 miliarde de dolari în mai 2021. Acest lucru îl făcea să fie a 274-a cea mai bogată persoană din lume. Forbes precizează că marea majoritate a averii lui Bankman-Fried se află în acţiuni FTX şi în jetoane FTT.

    În februarie 2021, Bankman-Fried era al doilea cel mai bogat antreprenor cunoscut din spaţiul criptomonedelor, după Brian Armstrong, potrivit Forbes. La acel moment, averea netă a lui Bankman-Fried era de 4,5 miliarde de dolari, în timp ce cea a lui Armstrong era de 6,5 miliarde de dolari.

    Valoarea netă a lui Bankman-Fried a atins un vârf de 26 de miliarde de dolari. Înainte de criza de lichidităţi a companiei sale, Bankman-Fried avea o valoare estimată la 15,2 miliarde de dolari, dar, potrivit Bloomberg, 14,6 miliarde de dolari au fost şterse peste noapte. Ascensiunea rapidă a lui Bankman-Fried către succesul financiar, combinată cu relativa sa tinereţe şi cu personalitatea sa excentrică, inclusiv presupusa sa înclinaţie de a dormi pe un beanbag în biroul său, a făcut din SBF unul dintre cei mai îndrăgiţi oameni din industria cripto.

     

  • America, o ţară, două naţiuni din ce în ce mai îndepărtate. Polarizarea radicalizează politica, iar politica acutizează polarizarea

    În America există un stat prosper cu un PIB dublu faţă de, spre exemplu, Rusia şi care-l va depăşi în curând pe cel al Germaniei, şi un stat supersărac, cu o economie de trei ori mai mică decât, spre exemplu, cea a României. Primul stat în mod istoric aparţine democraţilor, iar al doilea republicanilor.

    Despre America se spune încă de la înce­putul acestui secol că este o ţară cu două naţi­uni, dar anul 2022, cu campania electorală pentru alegerile interimare din noiembrie, a adus o divizare socială, economică, politică şi chiar religioasă mai mare ca niciodată în ultimele decenii. Totul are legătură cu politica deoarece nimic nu pare să-i mai apropie pe democraţi de republicani. Economia, armele de foc, avortul, protecţia mediului, toate au devenit falii seismice care-i divizează pe americani, chiar şi în interiorul familiilor, după cum a observat The New York Times.

    Statul American California atrage de mult timp critici pentru că a încetat să mai fie atractiv pentru afaceri şi forţa de muncă din cauza taxelor crescute şi legislaţiei mai aspre, scrie Bloomberg. Printre numele mari care au plecat de acolo se numără patronul de la Tesla şi SpaceX, Elon Musk. În timpul pan­demiei, acesta s-a mutat în Texas şi şi-a luat şi o parte din cartierele generale cu el.

    Cu toate acestea, un număr din ce în ce mai mare de prog­noze arată că „statul de aur“ ar putea înlocui în curând Germania pen­tru a deveni a patra economie ca mărime din lume. Urcarea în clasament, de pe lo­cul cinci pe patru, ar însemna că doar SUA ca întreg, China şi Japo­nia ar fi în faţa Californiei. „În ultimul deceniu, SUA au crescut un pic mai rapid decât Germania, iar California mai rapid decât SUA“, spune David Zeke, profesor de economie.

    The Nation notează acum că: „Niciodată de la Războiul de Secesiune încoace nu au mai fost atât de mulţi candidaţi la poziţii înalte care neagă legitimitatea sistemului electoral american“. Aceştia sunt cunoscuţi ca „deniers“ sau „negaţionişti“. Şi religia polarizează America, ajutată de politică. Americanii îşi pierd religia de ani de zile, tendinţă asociată peste tot în lume cu creşterea nivelului de trai. Cu toate acestea, 53% dintre americani încă mai spun că religia joacă un rol foarte important în vieţile lor, a constatat un studiu al Pew Research Center.

    Progresul nu s-ar datora unui miracol e­conomic californian ci mai degrabă deprecie­rii cu 15% a euro şi anemiei economice a Germaniei. Totuşi, este o evoluţie, una care se datorează faptului că economia Californiei este una rezistentă. A demonstrat acest lucru în timpul pandemiei şi o face şi acum, în faţa inflaţiei record. În 2021, PIB-ul californian s-a situat la 3.400 miliarde de dolari. Cel al Germaniei a fost de 4.200 miliarde de dolari.

    Analiza Bloomberg presupune că anul acesta şi în cel următor economia statului american va continua să crească, iar cea germană se va micşora, permiţând Californiei să depăşească Germania. Cel mai bogat stat american, din punctul de vedere al venitului median al unei gospodării, este Virgina. În acest clasament, California ocupă locul şase, după Hawaii, dar are cea mai mare economie şi este cel mai populat stat.

    La polul opus, cel al sărăciei, este Mississippi, cu un PIB de 100 de miliarde de dolari. Acesta ocupă ultimul loc în SUA la venitul me­dian al gos­podăriei, cu o valoare care abia trece de ju­mă­­tate din cea a sta­telor din vârf. „Ne-am blocat în să­răcie“, spune un locui­tor din Mississippi. „Nu avem locuri de mun­că aici. Iar când gă­seşti, cum să ajungi la el dacă nu ai maşină? Şi cum să-ţi per­miţi o maşină dacă nu ai de muncă?“

    Cu venituri mici, cu salarii mici şi cu rate ale şomajului care pot ajunge şi la 40%, lo­cuitorii din Mississippi fac cu greu faţă crizei actuale. Benzina, chiria şi mâncarea costă în statele sudice mai mult decât în restul ţării. Re­publicanii dau vina pe democraţi, iar de­mo­craţii pe republicani.

    Încă din vară, NYT a observat că un număr tot mai mare de candidaţi republicani pentru interimare au ales să se popularizeze prin clipuri în care promovează armele, pe care le leagă de libertatea garantată de America. Între timp, uciderile, mai ales în şcoli, au continuat, iar democraţii ţipă că republicanii urmează o agendă extremă. Aceasta cuprinde şi restricţii dure la avort, drepturile de vot şi beneficii medicale şi sociale.

    Între timp, republi­canii au făcut paradă electorală cu puşti şi pistoale. În vară, ca reacţie la un val de violenţe ucigaşe, cele mai tragice fiind în şcoli, preşedintele democrat Joe Biden a promulgat o lege care permite reglementarea mai strictă a armelor de foc. Unii consideră că această măsură este cea mai importantă din ultimii 30 de ani. Un răspuns a venit de la Curtea Supremă, foarte conservatoare, care două zile mai târziu a invalidat o lege a statului New York ce impune un permis special pentru portul armei în afara locuinţei.

    Încă din vară, NYT a observat că un număr tot mai mare de candidaţi republicani pentru interimare au ales să se popularizeze prin clipuri în care promovează armele, pe care le leagă de libertatea garantată de America. Între timp, uciderile, mai ales în şcoli, au continuat, iar democraţii ţipă că republicanii urmează o agendă extremă. Aceasta cuprinde şi restricţii dure la avort, drepturile de vot şi beneficii medicale şi sociale.

    The Nation notează acum că „Niciodată de la Războiul de Secesiune încoace nu au mai fost atât de mulţi candidaţi la poziţii înalte care neagă legitimitatea sistemului electoral american“. Aceştia sunt cunoscuţi ca „deniers“, sau „negaţionişti“.

    Şi religia polarizează America, ajutată de politică. Americanii îşi pierd religia de ani de zile, tendinţă asociată peste tot în lume cu creşterea nivelului de trai.

    Cu toate acestea, 53% dintre americani încă mai spun că religia joacă un rol foarte important în vieţile lor, a constatat un studiu al Pew Research Center. Ponderea este de doar 21% în Germania şi de 18% în Australia. Explicaţia ar putea consta în faptul că în America şi-au găsit refugiu multe grupuri religioase, începând cu puritanii. Însă prăpastia dintre America religioasă şi cea fără religie creşte, aplificând polarizarea. America este divizată şi fragmentată de multe „războaie interne“ – pentru politică, cultură, limbă, religie, scrie NYT. Este astfel posibil ca toată această divizare internă să culmineze cu un război civil? se întreabă publicaţia americană.

  • Tensiuni la Berlin: SPD denunţă afirmaţiile lui Baerbock despre vizita lui Scholz în China

    Partidul Social-Democrat (SPD) din Germania a denunţat, vineri seară, afirmaţiile ministrului de Externe, Annalena Baerbock, despre vizita cancelarului Olaf Scholz în China, un lider social-democrat catalogând drept “indisciplinată” atitudinea acesteia.

    Criticile lansate de Annalena Baerbock, ministru de Externe şi unul dintre liderii formaţiunii Alianţa ’90/Verzi, reflectă tensiuni în cadrul coaliţiei guvernamentale de la Berlin.

    Deputatul Rolf Mützenich, liderul grupului Partidului Social-Democrat (SPD) din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, a catalogat atitudinea ministrului german de Externe ca fiind “nepoliticoasă şi indisciplinată”, conform site-ului Tagesspiegel.de.

    “Consider că atitudinea ministrului de Externe faţă de cancelarul Germaniei este falsă în acest moment”, a afirmat, la rândul său, deputatul social-democrat Adis Ahmetovic. Acesta consideră că Annalena Baerbock a prezentat în mod “fals” vizita lui Olaf Scholz la Beijing, deşi deplasarea este corectă din punct de vedere politic, în contextul în care Germania este dependentă de relaţiile cu statul chinez. Afirmaţiile ministrului de Externe sunt percepute cu scepticism şi la Biroul cancelarului german, precum şi la nivelul întregului Guvern de la Berlin. Surse guvernamentale citate de site-ul Tagesspiegel.de afirmă că Annalena Baerbock încearcă să se adreseze publicului intern, deşi lumea este mult mai complexă.

    Annalena Baerbock, ministrul german de Externe, a părut să critice, marţi, decizia cancelarului Olaf Scholz de a efectua o vizită în China, amintindu-i de angajamentele asumate prin programul de guvernare al coaliţiei de la Berlin şi cerându-i să modifice imediat strategia faţă de Beijing. Aflată în vizită în Uzbekistan, Annalena Baerbock a sugerat că acesta nu este momentul potrivit pentru vizita lui Olaf Scholz, un politician social-democrat (SPD), la Beijing. Întrebată dacă este oportună vizita cancelarului Scholz în China imediat după congresul Partidului Comunist prin care preşedintele Xi Jinping şi-a consolidat poziţia, Baerbock a răspuns, conform publicaţiei Der Spiegel: “Cancelarul a decis momentul acestei vizite”.

    “Acum este esenţial ca Olaf Scholz să semnaleze clar că problema concurenţei corecte, cea a drepturilor omului şi a recunoaşterii drepturilor internaţionale reprezintă baza cooperării internaţionale cu noi”, a subliniat Annalena Baerbock, potrivit publicaţiei Süddeutsche Zeitung. Baerbock i-a amintit cancelarului Scholz că acordul coaliţiei guvernamentale de la Berlin prevede schimbarea strategiei politice faţă de China. Noua strategie este în curs de a fi elaborată de către Ministerul de Externe de la Berlin, condus de Annalena Baerbock. “Acum este determinant ca mesajul stabilit de noi în acordul de coaliţie, un mesaj pe care eu l-am adus în Asia Centrală, să fie transmis şi Chinei”, a insistat Baerbock, care efectuează un turneu în Kazahstan şi Uzbekistan, în cursul căruia a pledat pentru reforme democratice, respectarea drepturilor omului şi intensificarea cooperării energetice cu Uniunea Europeană.

    “Noi am stabilit clar în programul de guvernare că Republica Populară China este un partener în problemele globale. Nu ne putem decupla de la un sistem globalizat, dar China este şi competitor şi rival sistemic. Iar perspectiva noastră în politica faţă de China se va îndrepta în această direcţie, la fel ca şi în cazul cooperării cu alte regiuni ale lumii”, a atras atenţia Baerbock.

    Afirmaţiile virulente ale ministrului german de Externe reflectă disputele privind participaţia unei companii chineze asupra controlului Portului german Hamburg. Cancelarul Scholz a decis săptămâna trecută ca grupul chionez Cosco să participe cu o cotă de aproximativ 25% la deţinerea Portului Hamburg.