BusinessMagazin

Tag: plati

  • Vremurile disperate cer măsuri disperate: Amazon vrea să-şi reducă costurile cu orice preţ. Gigantul mondial de e-commerce e gata să-şi plătească angajaţii pentru a renunţa de bună voie la locul de muncă

    Amazon, gigantul american de e-commerce, caută să-şi reducă costurile printr-o schemă de restructurare masivă, care presupune disponibilizări în masă şi mai nou chiar şi plătirea propriilor angajaţi pentru a renunţa la job, scrie CNBC.

    Ofertele de „separare voluntară” au ajuns marţi şi miercuri în interiorul unor divizii ale companiei, printre care se numără HR-ul şi serviciile pentru angajaţi.

    Cei care aleg să părăsească compania în mod voluntar vor primi instant o remuneraţie echivalentă cu trei luni de muncă, plus plata echivalentă a unei săptămâni de muncă pentru fiecare şase luni vechime în Amazon.

    Angajaţii au termen până la 29 noiembrie pentru a demisiona şi până la 5 decembrie pentru a se răzgândi privind această decizie.

    Conform reprezentanţilor companiei, programul de „plecare voluntară” este „primul pas” în reorganizarea businessului Amazon. Conform documentelor consultate de CNBC, nu este exclus ca după acest „pas”, diviziile din interiorul companiei să fie lovite în viitor de noi disponibilizări.

    În această săptămână Amazon a lansat una dintre cele mai mai reduceri de personal  din istoria sa de 28 de ani. Conducerea companiei a mers pe această strategie în contextul rezultatelor tot mai proaste raportate dar şi din cauza faptului că în timpul pandemiei forţa de muncă a companiei a crescut spectaculos.

    Dave Limp, şeful departamentului de hardware al Amazon, a declarat miercuri că firma a început să concedieze angajaţi din departameentul de device-uri şi hardware. Până în prezent, angajaţii din diviziile Amazon Alexa şi Luna cloud gaming par să fi fost afectaţi puternic de reducerile de personal.

    Amazon ar urma să elimine până la 10.000 de locuri de muncă, deşi numărul total rămâne fluid deoarece deciziile sunt luate diferit pentru fiecare divizie a companiei în parte.

    Anunţul privind concedierea în masă a stârnit furie printre angajaţi, deoarece compania încă nu şi-a notificat departamentele în mod oficial în legătură cu acest plan.

     

     

  • Şefii din Sănătate, prezenţi mai mult în spitalele private decât în cele de stat pentru a valida “complementaritatea” celor două sisteme. Câţi români pot plăti 300 de lei pe consultaţie la privat sau 1.500 de lei pe un RMN pentru care la stat aşteaptă cu lunile?

    Un comunicat de presă cu o ştire clasică de business privind investiţia unui operator privat din piaţa sănătăţii într-o nouă clinică medicală ridică însă o întrebare, mai ales după ce vezi pleiada de autorităţi care s-au „înghesuit” la poza de final, la inaugurarea investiţiei.

    La eveniment au participat secretarul de stat în ministerul Sănătăţii Andrei Baciu, Teodora Munteanu, viceprimar al Municipiului Suceava şi Gheorghe Flutur, Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

    În comunicatul de presă de după eveniment apare şi o declaraţie a lui Andrei Baciu, pe care o s-o redau ca atare: ,,Accesibilitatea la servicii medicale este cheia succesului şi cheia unei vieţi sănătoase şi ȋndelungate. Orice sistem de sănătate modern şi eficient din lume funcţionează pe baza complementarităţii dintre instituţiile de stat şi cele private. Cele de stat au obligaţia de a fi fundamentale şi de a oferi ȋntregii populaţii o adresabilitate generală, ȋnsă nu au cum să acopere absolut tot. Şi atunci intervine privatul, care preia din responsabilitate. Iniţiative precum cea de la Suceava ȋncurajează pacienţii, dar şi pe medicii care vor să se ȋntoarcă acasă şi caută un loc, un spital, ȋn care să crească”, susţine Andrei Baciu.

    Ce accesibilitate la servicii medicale există în România când spitalele din oraşe mai mici funcţionează cu deficit de medici şi asistenţi? Când un doctor acoperă o întreagă specialitate medicală, iar când pleacă în concediu, spitalul rămâne descoperit? Când medicii fug de spitalele din provincie, unde nu au aparatură, nu au cu cine lucra?

    Despre ce responsabilitate preluată de mediul privat vorbeşte secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, când o consultaţie la privat costă peste 300 de lei? Iar pentru unităţile private să acceseze servicii decontate prin Casa de Asigurări este mai mult o piatră de moară, la decontările sub tarifele practicate de ei şi costurile pe care le au per pacient? Câţi roâni îşi permit să plăteasca 1.500 de lei pentru un RMN pe care îl pot face de azi pe mâine la privat, iar la stat aşteaptă cu lunile, în timp ce toţi ne vorbesc despre importanţa prevenţiei? Cum ajută statul la asta?

    La câte inaugurări de clinici de stat – ambulatorii au participat autorităţile, în frunte cu dl Baciu? Sigur, este important să susţinem mediul de business şi investiţiile, însă când spitalele de stat sunt pline de bacterii, de corupţie, de mii de probleme de rezolvat, prioritatea care e?

    Iar cea mai mare întrebare: câte spitale de stat a vizitat dl. Baciu în ultima lună şi ce a găsit acolo? Este similar sau măcar se apropie de standardele pe care le-a văzut la clinica privată nou inaugurată la Suceava?

     

     

  • Rezultate oficiale ANCOM: Orange, Vodafone şi RCS&RDS Digi vor plăti 432 mil. euro pentru licenţele 5G. Vlad Stoica, preşedintele ANCOM: “Este un rezultat bun în actualul context economic şi politic”

    Orange, Vodafone şi RCS&RDS, cei mai mari jucători de pe piaţa locală de telecom, vor plăti statului român 432 mil. euro pentru licenţele 5G, au anunţat reprezentanţii ANCOM.

    “Este un rezultat bun în actualul context economic şi politic”, a declarat Vlad Stoica, preşedintele ANCOM

    Operatorii vor plăti următoarele sume:

    Orange – 264 mil. euro 

    Vodafone – 122,5 mil. euro

    RCS&RDS Digi – 45,5 mil. euro 
     

    Primii bani, 119 milioane de euro, vor intra la bugetul de stat pe 8 decembrie 2022.

    Din această sumă 76 de milioane de euro vor fi achitaţi de Orange.

  • Revoluţie în piaţa muncii: Marile bănci încep să publice salariile angajaţilor

    Angajatorii din New York City încep să se conformeze unei noi legi privind transparenţa salariilor ce intră în vigoare în această săptămână, scrie The Wall Street Journal.

    În linie cu aceasta, aproape toate listările de joburi trebuie să includă un interval al plăţilor, măsură aştep­tată să transforme locurile de muncă şi modul în care companiile îşi fac angajările.

    Legea, menită să reducă diferen­ţele de plăţi între femei şi bărbaţi şi alte disparităţi, cere companiilor să includă intervale salariale dacă anga­jează în New York sau postează anunţuri pentru roluri remote care ar putea fi operate în oraş. Legi similare fie au intrat în vigoare, fie urmează să fie implementate pe tot cuprinsul Statelor Unite, din Colorado până în California.

    Mari angajatori din New York, inclusiv JPMorgan Chase şi Ameri­can Express, au început să includă astfel de intervale în postările de joburi. În ultimele săptămâni, Citigroup şi Macy’s şi-au updatat toate listările de joburi pentru a include intervale de salarii la nivel naţional.

    Înaintea intrării în vigoare a legii, companiile îşi analizează intervalele de plăţi sau îşi pregătesc managerii pentru posibile conversaţii inconfor­tabile cu angajaţii existenţi cu privire la salarii, potrivit executivilor şi con­sultanţilor. Alţi angajatori intenţio­nea­ză să ocolească noile cerinţe prin retragerea tuturor listărilor de joburi de pe site-uri sau prin externalizarea unei părţi mai mari din recrutare.

    O mulţime de companii încă nu ştiu cum să reacţioneze.

    În general, companiile se opun publicării informaţiilor privind plă­ţile, spunând că procesul de recrutare ar putea deveni mai dificil, rivalele ar putea afla mai multe despre practi­cile legate de plăţi sau ar putea apărea dispute între angajaţi.

    Multe companii se pronunţă în favoarea unei transparenţe sporite privind plăţile, dar îşi doresc să fi avut mai mult timp la dispoziţie pentru a se conforma, arată Chris Hyams, CEO al platformei de căutare de joburi Indeed.

    Revenind la New York, cei care nu se vor conforma noii legi ar putea suporta amenzi. Iniţial, companiile vor primi un avertisment, iar dacă nu soluţionează problema în 30 de zile ar putea fi amendate cu până la 250.000 de dolari.

    Unele companii se consultă cu avocaţi şi consultanţi cu privire la modalităţi de respectare a legii, dar evitare în acelaşi timp a listării sa­lariilor.

    Unele se gândesc să-şi elimine listările de job-uri de pe site-ul de cariere sau să încurajeze oamenii să aplice via o adresă generală de email. Altele analizează posibilitatea angajării unei firme care să le caute candidaţi.

    Executivii şi consultanţii spun că noua lege din New York şi altele similare ar putea oferi angajatorilor unele beneficii, printre care procese simplificate de recrutare.

     

  • Elon Musk plănuieşte o nouă metodă de a genera venituri pentru Twitter: Miliardarul ar putea obliga utilizatorii să plătească până la 19,99 dolari pe lună pentru insignele de verificare a conturilor

    În urma acordului de 44 de miliarde de dolari încheiat de Elon Musk pentru cumpărarea Twitter, mai multe publicaţii au relatat că “Chief Twit” ar putea lansa în curând o nouă metodă de a genera venituri pe platforma de socializare, obligându-i pe utilizatori să plătească pentru insignele de verificare, scrie Business Insider.

    Surse familiarizate cu acest subiect au declarat pentru Platformer, un buletin informativ creat de Casey Newton, fost editor al The Verge, că directorii Twitter au discutat în weekend despre o posibilă modificare a platformei sociale. Pe cale de consecinţă, utilizatorii vor trebui să plătească pentru a se abona la Twitter Blue, altminteri îşi vor pierde insignele.

    Twitter Blue, un abonament lunar de 4,99 dolari, a fost lansat anul trecut ca ofertă premium a platformei, oferind utilizatorilor acces la noi funcţii, cum ar fi o serie de pictograme personalizabile ale aplicaţiei, posibilitatea de a anula sau de a marca tweet-uri şi un “mod reader” pentru a vizualiza mai uşor şirurile lungi de postări. Un abonament cu nivel de verificare ar putea costa până la 19,99 dolari pe lună, potrivit The Verge.

    Disponibilă în prezent doar în SUA, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, lansarea Twitter Blue s-a confruntat cu o atracţie de nişă şi cu caracteristici limitate – dar legarea verificării la taxa de abonament ar putea să-i sporească popularitatea. În cazul în care Twitter va solicita o plată pentru statutul de „profil verificat”, va deveni prima aplicaţie americană majoră de socializare care ar face acest lucru, deoarece majoritatea platformelor oferă această funcţie gratuit. 

    Actualul proces de verificare a fost mult timp criticat ca fiind un statut “elitist”, cu cerinţe de eligibilitate înguste, considerate uneori părtinitoare faţă de utilizatorii medii. Legarea verificării de modelul de abonament plătit ar stabili o serie de criterii mai clare pentru obţinerea unei insigne.

    Deşi mutarea nu a fost finalizată, potrivit surselor, Musk a postat în trecut despre faptul că urăşte publicitatea, angajându-se faţă de investitori să reducă dependenţa platformei de veniturile generate din publicitate şi să crească venitul mediu pe utilizator.

    Duminică, Musk a postat pe Twitter că “întregul proces de verificare este revizuit”, dar nu a confirmat sau infirmat informaţiile privind trecerea la un model plătit. 

    În mediul online, răspunsul la potenţialele taxe pentru un statut verificat a fost întâmpinat în mare parte cu rezistenţă din partea persoanelor care deţin în prezent insignele, susţinând că schimbarea în cauză ar fi “un dezastru”.

  • Care este oraşul devine capitala criptomonedelor: de la buticuri de lux la cheeseburgeri, plata se face în bitcoin

    Proiectul Plan B al municipalităţii Lugano îşi propune să facă din oraşul elveţian capitala tehnologiilor legate de blockchain.

    De la începutul lunii octombrie, în oraşul Lugano se pot achiziţii în aproximativ 30 de unităţi comerciale plătind în bitcoin. Chiar şi un cheeseburger sau o cafea.
    Obiectivul este şi mai ambiţios: extinderea utilizării criptomonedei pentru plata taxelor, făcând din Lugano un fel de capitală a tehnologiilor blockchain prin atragerea de noi rezidenţi, companii şi startup-uri. O idee de viitor care se conturează în oraş şi care este pusă în într-un proiect iniţiat de primăria Lugano şi numit Plan B.
    De la buticuri de lux la baruri
    Stadiul este următorul: unele buticuri de lux, dar şi baruri şi restaurante (inclusiv Mc Donald’s sau hotelul Commercio, cel mai vechi din oraş) au un dispozitiv asemănător unui POS datorită căruia pot încasa pentru serviciile lor în criptomonede: bitcoin, dar şi Tether sau Luga, ultima fiind o monedă virtuală locală.
    Comerciantul încasează suma datorată şi, la alegerea sa, poate fie să cheltuiască bitcoinii, fie să îi convertească în moneda tradiţională, în principal francul elveţian.
    „Este o iniţiativă a oraşului Lugano – se arată pe site-ul proiectului – de a accelera utilizarea tehnologiei bitcoin şi de a o exploata ca bază pentru transformarea infrastructurii financiare a oraşului. Planul prevede o aplicare pe scară largă a blockchain-ului şi Bitcoin în oraş, cu un impact pozitiv asupra tuturor aspectelor vieţii de zi cu zi a cetăţenilor din Lugano. De la mici tranzacţii cu afaceri locale până la proiecte mai ambiţioase, precum plata taxelor anuale, blockchain-ul va servi drept bază pentru schimburile financiare ale oraşului”.
    Oraş „prietenos cu criptomonede”
    După cum se întâmplă adesea, noua oportunitate este rezultatul unei probleme, după cum spune Michele Foletti, primarul oraşului Lugano: „În urma pandemiei, lumea comerţului local a intrat în criză. Am încercat să reluăm acest sector prin înfiinţarea Luga, o monedă virtuală locală la care au aderat aproximativ 300 de magazine din oraş. Cei care au folosit sistemul aveau dreptul la o reducere de 10% la cumpărături”.
    Până în prezent, 8.000 de persoane au un „portofel” la Luga”. Experimentul funcţionează, dar saltul calitativ s-a făcut datorită unei întâlniri între primarul Foletti şi Paolo Ardoino, liderul Tether, una dintre platformele pe care funcţionează monedele alternative.
     

  • Comisia Europeană propune accelerarea introducerii plăţilor instant în euro

    Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă menită să asigure că toţi cetăţenii şi întreprinderile care deţin un cont bancar în UE şi în ţările SEE pot face plăţi instant în euro.

    Scopul propunerii este ca plăţile instant în euro să fie accesibile ca preţ, sigure şi procesate fără obstacole în întreaga UE.

    Potrivit unui comunicat transmis vineri de Comisie, plăţile instant le permit persoanelor să transfere bani în orice moment al zilei în decurs de zece secunde, mult mai rapid faţă de transferurile-credit tradiţionale, care sunt primite de prestatorii de servicii de plată numai în timpul programului de lucru şi ajung în contul beneficiarului plăţii abia în următoarea zi lucrătoare, proces care ar putea dura până la trei zile calendaristice.

    Plăţile instant sporesc considerabil viteza şi confortul pentru consumatori, printre altele la plata facturilor sau la primirea unor transferuri urgente (în cazul unei urgenţe medicale, de exemplu). În plus, acestea contribuie la îmbunătăţirea semnificativă a fluxului de numerar şi generează economii de costuri pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, inclusiv pentru comercianţii cu amănuntul.

    Plăţile instant eliberează bani care în prezent sunt blocaţi la nivelul procesării în sistemul financiar, alcătuind aşa-numitele „sume în tranzit”, şi care pot fi utilizaţi astfel mai devreme pentru consum sau investiţii (aproape 200 de miliarde euro sunt blocaţi în fiecare zi). Cu toate acestea, la începutul anului 2022, numai 11 % din toate transferurile-credit în euro din UE erau instant. Propunerea Comisiei urmăreşte să elimine barierele care împiedică extinderea plăţilor instant şi a beneficiilor acestora.

    „Plăţile instant devin rapid norma în multe ţări. Ele ar trebui să fie accesibile tuturor şi în Europa, astfel încât să rămânem competitivi la nivel mondial şi să valorificăm la maximum oportunităţile de inovare oferite de era digitală. Oamenii vor beneficia de mai multe opţiuni şi de mai mult confort, iar întreprinderile de un control mai bun al fluxului lor de numerar şi de costuri de funcţionare mai mici. Propunerea de astăzi ne va consolida economia, o va face mai eficientă şi o va ajuta să se dezvolte”, a spus Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.

    La rândul său, Mairead McGuinness, comisarul pentru servicii financiare, stabilitate financiară şi uniunea pieţelor de capital, a declarat: „Trecerea de la transferurile realizate «a doua zi» la transferurile în «zece secunde» este o adevărată revoluţie, comparabilă cu trecerea de la corespondenţa poştală la e-mail. Cu toate acestea, în prezent, aproape nouă din zece transferuri-credit în euro sunt încă procesate ca transferuri «lente» tradiţionale. Tehnologia care permite efectuarea plăţilor instant există din 2017, aşa că nimic nu justifică faptul că mulţi cetăţeni şi multe întreprinderi din UE nu pot trimite şi primi bani imediat. Facilitatea de a trimite şi a primi bani în câteva secunde este cu atât mai importantă în această perioadă în care facturile gospodăriilor şi IMM-urilor cresc şi fiecare cent contează. Această iniţiativă va aduce beneficii directe cetăţenilor şi întreprinderilor din UE”.

    Propunerea, care modifică şi modernizează Regulamentul din 2012 privind zona unică de plăţi în euro (SEPA), cuprinde patru cerinţe privind plăţile instant în euro:
    – garantarea disponibilităţii universale a plăţilor instant în euro, prestatorii de servicii de plată din UE care oferă deja transferuri-credit în euro având obligaţia să ofere şi versiunea lor instant într-o perioadă de timp definită;
    – garantarea unor comisioane accesibile pentru plăţile instant în euro, prestatorii de servicii de plată având obligaţia de a nu percepe pentru plăţile instant în euro un comision mai mare decât cel perceput pentru transferurile-credit tradiţionale în euro, care nu sunt efectuate instant;
    – sporirea încrederii în plăţile instant, prestatorii având obligaţia să verifice concordanţa dintre numărul contului bancar (IBAN) şi numele beneficiarului furnizat de plătitor pentru a avertiza plătitorul cu privire la o posibilă eroare sau fraudă înainte de efectuarea plăţii;
    – eliminarea obstacolelor din calea procesării plăţilor instant în euro, menţinându-se, în acelaşi timp, eficacitatea verificării persoanelor care fac obiectul sancţiunilor UE, printr-o procedură prin care prestatorii de servicii de plată îşi vor verifica clienţii cel puţin zilnic în raport cu listele de sancţiuni ale UE, în loc să verifice fiecare tranzacţie în parte.

    Această propunere va sprijini inovarea şi concurenţa pe piaţa plăţilor din UE, în deplină conformitate cu normele existente privind sancţiunile şi combaterea criminalităţii financiare. Propunerea va contribui, de asemenea, la obiectivele mai ample ale Comisiei privind digitalizarea şi autonomia strategică deschisă. Această iniţiativă se aliniază la prioritatea Comisiei de a se asigura că economia funcţionează în serviciul cetăţenilor şi creează un mediu de investiţii mai atractiv.

    Disponibilitatea plăţilor instant şi eventualele comisioane aferente variază foarte mult de la un stat membru la altul, ceea ce împiedică introducerea universală a transferurilor instant pe piaţa unică. Este necesară, aşadar, o intervenţie legislativă menită să extindă plăţile instant în euro în întreaga UE, pentru ca cetăţenii şi întreprinderile din UE, în special IMM-urile, să profite pe deplin de beneficiile acestora. IMM-urile ar profita, de asemenea, de un flux de numerar mai bun şi de o gamă mai largă de mijloace de plată. Propunerea de vineri îndeplineşte un angajament esenţial din Strategia Comisiei din 2020 privind plăţile de retail, care a vizat generalizarea plăţilor instant în UE. Propunerea vine sub forma unei modificări a Regulamentului din 2012 privind zona unică de plăţi în euro, care conţine deja dispoziţii generale pentru toate transferurile-credit (SEPA) în euro, adăugând dispoziţii specifice pentru plăţile instant (SEPA) în euro. Propunerea conţine termene de punere în aplicare etapizate, diferenţiate pentru diferitele componente ale iniţiativei şi între statele membre din zona euro şi cele din afara zonei euro, oferind un termen adecvat de punere în aplicare şi proporţionalitate deplină.

  • René Schöb, Partner, Head of Tax &Legal KPMG România: Nevoia de bani e mai mare ca oricând. Ce ar putea să facă administraţiile fiscale pentru a-şi determina contribuabilii să plătească?

    Încrederea în Guvern, uşurinţa conformării, dar mai ales o mai buna înţelegere a legăturii dintre plata taxelor şi serviciile furnizate de stat poate conduce la o creştere a disponibilităţii companiilor sau persoanelor de a achita din proprie iniţiativă impozitele. Pe de altă parte, consolidarea corectitudinii fiscale duce, la rândul ei, la o evoluţie durabilă a veniturilor fiscale. O asemenea evoluţie este foarte importantă, mai ales în contextul nevoii actuale de robusteţe a bugetele statelor, taxele neplătite echivalând cu bugete reduse. Chiar săptămâna trecută, grupul miniştrilor de finanţe ai Uniunii Europene au declarat că politicile fiscale ar trebui să vizeze menţinerea sustenabilităţii datoriilor, precum şi majorarea potenţialului de creştere într-o manieră durabilă. Deci bugetele au nevoie de bani. Şi, deşi, teoretic, corectitudine fiscală ne priveşte pe toţi, realitatea este diferită. Dar ce îi determină pe contribuabili să îşi plătească de bunăvoie impozitele? Care este mecanismul prin care o adminstraţie fiscală poate ajunge la conformarea voluntară, mai ales în momentele, cum este cel de acum, în care statele au nevoie de bani?

    Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), una dintre instituţiile internaţionale importante prin numărul mare de jurisdicţii şi state membre participante a concluzionat, într-un studiu care se numeşte chiar Tax Morale (Corectitudine fiscală- n.a) că administraţiile fiscale nu vor obţine, aşa cum s-ar putea crede, conformarea voluntară doar promovând cote mici de impozitare sau penalităţi pentru cei care nu plătesc. ”Conformarea este determinată, mai degrabă, de o gamă largă de factori socio-economici şi instituţionali care variază în funcţie de regiuni şi populaţii”, spune raportul OECD. Acelaşi raport mai arată că vârsta, sexul, nivelul de educaţie sau religia contribuabililor sunt tot atâtea influenţe exercitate asupra impozitării corecte, cum o numeşte Parlamentul European. Datele OECD arată, de asemenea, că legăturile dintre performanţa serviciului public şi corectitudinea fiscală sunt mai complexe decât se presupune:  da, creşte în unele regiuni ale lumii atunci când contribuabilii văd îmbunătăţiri în serviciile publice, dar, nu este o certitudine – în alte regiuni ale lumii, relaţia nu este chiar atît de clară. Şi, atunci, care ar fi reţeta ? 

    ÎNCREDEREA. Elementul comun, asupra căruia insistă inclusiv cel mai recent raport Tax Morale al OECD, este încrederea, pe care partenerii – statul şi contribuablii, ar trebui să o construiască. ”Îmbunătăţirea relaţiilor este un rezultat câştigător şi pentru contribuabili, şi pentru administraţiile fiscale. Multinationalele au evidenţiat în mod repetat importanţa pe care o acordă securităţii fiscale şi diminuării numărului litigiilor, în timp ce administraţiile fiscale au, la rândul lor, multe de câştigat prin prioritizarea activităţilor de control la contribuabilii cu risc ridicat”, spune OECD. Construirea încrederii şi îmbunătăţirea comunicării necesită acţiuni din partea ambelor părţi în orice relaţie, iar acest lucru nu este diferit nici în ceea ce priveşte plata impozitelor. Acest lucru a fost recunoscut de participanţii la mesele rotunde care au fundamentat raportul OECD, demonstrând că există dorinţa din toate părţile de a identifica schimbările şi îmbunătăţirile la care pot lucra. 

    FACILITAREA SAU UŞURINTA CONFORMĂRII. Potrivit unei analize realizate de Fondul Monetar Interaţional(FMI),  dacă determinarea cuantumului datorat şi a modalităţii de plată sunt facile, prietenoase, contribuabilii tind să îşi plătească  impozitele, sunt mai stimulaţi să o facă. ”Tell us once” sau ”France Connect” sau două exemple, din Canada şi Franţa, ale unor platforme electronice care asigură contribuabililor posibilitatea să interacţioneze cu mai multe instituţii şi să plătească mai multe tipuri de impozite, totul la o singură logare. Norvegia a pus la punct o bază de date, un fel de interfaţă între administraţia fiscală şi sectorul financiar-barncar; în acest fel, contribuabilii care doresc să obţină credite pot fi verificaţi online de către bănci şi pot obţine banii mai uşor. Şi conformarea a crescut.

    SCOP. Polonia este exemplul cu care vine Banca Mondială, de această dată, care arată că, dacă oferi un scop contribuabililor, aceştia îşi vor achita mai repede impozitele. Astfel, în 2017, autoritatea fiscală din Polonia a trimis scrisori contribuabililor, multe dintre ele arătând ce urmează să facă statul cu banii pe care îi va colecta din taxe. Practic, era un experiment, prin care autoritatea urmărea să verifice care este ”butonul” la care contribuabilii sunt mai reactivi. Câştigător a fost ”butonul” transparenţă – tinerii şi-au plătit mai repede taxele, în vreme ce contribuabilii între 50 şi 64 de ani nu au reacţionat la fel. Într-un fel, relaţia transparenţă-scop, a fost verificată recent, în Ucraina, când firmele şi-au achitat impozitele curente, în ciuda evenimentelor şi a impreviziunii, sau ce am experimentat România în 2020, când administraţia fiscală mulţumea firmelor pentru plăţile realizate la timp, în ciuda greutăţilor generate de pandemie.   

    SERVICII. Contribuabilii din ţările nordice, deşi sunt impozitaţi cu unele dintre cele mai mari cote, îşi plătesc cu mândrie impozitul,  majoritatea oamenilor având încredere în stat că le gestionează bine impozitele. „Există o credinţă largă şi profundă că banii care intră în visteria statului vor fi folosiţi cu folos. Suedezii sunt foarte ataşaţi de ideea statului ca un Cămin comun. Toată lumea din societate este sub acelaşi acoperiş, toată lumea va fi protejată. Suedia este acum o societate mai diversă, dar această idee încă persistă”, declara un oficial suedez citat de The Guardian. Iar Suedia oferă servicii de care suedezii să fie mulţumiţi – an de an Salvaţi Copiii o plasează în fruntea ligii sale de ţări în care este cel mai bine să fii mamă; ţara ocupă locul şase în indicele de dezvoltare umană al Programului ONU pentru Dezvoltare, iar Unicef ​​o clasează pe locul al doilea în topul său privind bunăstarea copiilor din ţările dezvoltate. Iată de ce Suedia dovedeşte că merită să plăteşti taxe mari.

    Desigur, niciunul dintre aceste elemente, oricât de importante, luat de unul singur nu va creşte conformarea şi nu va umple ”visteriile” statelor. Dar o mai bună înţelegere a acestor elemente care contribuie la o corectitudine fiscală şi la creşterea dorinţei întreprinderilor şi persoanelor fizice de a plăti impozite va fi esenţială, deoarece guvernele încearcă să îmbunătăţească conformarea, să sporească veniturile şi să se asigure că toti contribuabilii sunt mai bine deserviţi de sistemele fiscale. O mai bună corectitudine fiscală poate contribui, de asemenea, la eforturile continue de revizuire a normelor fiscale internaţionale şi de îmbunătăţire a conformării de către întreprinderile multinaţionale. O situaţie din care toată lumea câştigă.  

     

     

     

     

     

  • Cine este omul care are o casă cu peste 1.700 de camere, 5.000 de maşini şi plăteşte 20.000 de dolari pe o tunsoare

    Sultanul din Brunei, Hassanal Bolkiah, a apărut cel mai recent în presă ca urmare a lansării controversatelor legi de pedepsire a homosexualităţii prin moarte cu pietre, pentru a alinia ţara cu legea Sharia, o interpretare strictă a islamului. După ce a fost condamnat de celebrităţi şi guverne vestice, sultanul a promis că pedeapsa nu va fi pusă în aplicare. Brunei va păstra totuşi legea.


    Potrivit Business Insider, înainte de deveni un promotor al celei mai radicale forme a islamului, sultanul în vârstă de 72 de ani era cunoscut pentru un stil de viaţă cât se poate de vestic şi plin de lux. La un moment dat era cel mai bogat om de pe planetă, cu o avere de 40 de miliarde de dolari, iar presa internaţională scria despre cursele cu Ferrari-urile lui la miezul nopţii prin capitala Bruneiului, despre faptul că a cumpărat un palat cu 1.788 de camere şi că cheltuie 20.000 de dolari pe tunsoarea sa.
     

    Bolkiah s-a născut pe 15 iulie 1946, fiind fiul sultanului Omar Ali Saifuddien III. Acesta a avut zece copii – şase fiice şi patru fii, cu mai multe soţii, dar l-a ales pe Bolkiah pentru a-l succede la tron. A studiat la şcoala gimnazială The Victoria Institution, în Malaezia. După ce şi-a încheiat studiile, s-a căsătorit cu vara sa, Pengiran Anak Saleha, într-o căsătorie planificată de familie. Avea doar 19 ani. Cuplul are doi fii şi patru fiice; el are alţi patru copii cu alte două soţii.

    A devenit sultan în 1967, după ce tatăl său a abdicat. El se afla în Anglia la momentul abdicării şi a preluat rolul de conducere la întoarcerea sa, în august 1968. În pofida rolului şi familiei sale, a devenit celebru în lume pentru modul în care îşi cheltuie averea de miliarde de dolari.
    Împreună cu fratele său, Prinţul Jefri, a cheltuit enorm în cazinourile londoneze şi a cumpărat maşini de lux, iahturi şi hoteluri. Are chiar şi propria grădină zoologică, în care se află 30 de tigri bengalezi. Palatul lui costă 600 de milioane de dolari şi include un garaj cu 800 de maşini. Palatul a fost numit „cel mai mare palat rezidenţial” de Guiness World Records. Îi place şi arta şi a plătit 70 de milioane de dolari pentru un tablou în ulei – Fete tinere la pian, de pictorul francez Pierre-Auguste Renoir.

    Între 1980 şi 1990, fratele său, Jefri, avea un harem de 40 de femei.În 1998, fosta Miss a Statelor Unite, Shannong Marketic, a încercat să îi dea în judecată pe Bolkiah şi pe Prinţul Jefri; ea spunea că a fost forţată să petreacă o lună în harem în condiţii inumane. Sultanul este probabil cel mai cunoscut pentru pasiunea lui pentru maşini de lux: are 500 de Rolls-Royce şi deţine, împreună cu Prinţul Jefri, peste 5.000 de maşini. Când erau mai tineri, făceau curse cu super-maşinile lor prin capitala Bruneiului în mijlocul nopţii.

     

  • Online-ul nu mai este opţional

    Aproape două treimi dintre firmele mici şi mijlocii din România acceptă plăţile digitale, iar 48% dintre cei care nu acceptă plata cu cardul spun că au de gând să implementeze soluţii de acceptare a plăţilor electronice în viitor. Trecerea din offline în online nu va mai fi doar „trendy”, ci esenţială în afacerile viitorului, chiar şi în România.

    Ultimii ani şi pandemia au arătat importanţa procesului de digitalizare, iar IMM-urile de pe piaţa locală se aliniază şi ele acestui trend. Astfel, aproape două treimi (64%) dintre firmele mici şi mijlocii din România spun că acceptă plata cu cardul, arată rezultatele unui sondaj privind digitalizarea afacerilor, derulat de Visa în parteneriat cu Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    „Digitalizarea este o actualitate, nu cred că suntem chiar pe ultimul loc în indicele DESI în mod real, cred că nu am prea avut grijă de aceşti indici europeni, globali şi cred că ar trebui să ne concentrăm mai mult pe ei şi să le oferim importanţa pe care o au pentru că pe baza acestor indici vin foarte multe consecinţe. Există consecinţe investiţionale, de alocări de fonduri europene, de rating de ţară şi aşa mai departe. Toate aceste consecinţe vin ca urmare a grijii pe care noi o alocăm pentru aceşti indici europeni sau globali”, a spus Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, în cadrul evenimentului „Digitalizarea – motorul afacerii pentru IMM-uri”.

    Rapiditatea, siguranţa şi accesul imediat la bani sunt principalele avantaje subliniate de IMM-urile care au implementat plăţile electronice. În plus, 48% dintre firmele care nu acceptă încă plata cu cardul plănuiesc să implementeze o astfel de soluţie în viitor.

    „În ceea ce priveşte angajaţii, există o deschidere, nu privesc digitalizarea ca pe o ameninţare. Percepţia mea era că poate angajaţii sunt mai distanţi în ceea ce înseamnă mijloacele digitale, transformarea digitală. Nu este aşa, ei au deschidere pentru digitalizare, nu o privesc ca pe o ameninţare, doar unu din 10 angajaţi priveşte procesul de digitalizare ca fiind ceva de neînţeles”, completează Jianu. Preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor este de părere că politicile publice trebuie să aibă pe frontispiciul lor transformarea digitală a economiei, a ţării, cetăţenilor. „Cred că trebuie să avem curaj, să avem nişte obiective foarte îndrăzneţe şi clare şi încet-încet să ne aliniem. Eu am văzut lucruri bune şi curajoase în această analiză”, a concluzionat el.  

    Elena Ungureanu, country manager al Visa în România, a punctat că antreprenorii de pe piaţa locală au făcut progrese notabile în ceea ce priveşte digitalizarea businessurilor lor, însă mai există decalaje care ar trebui recuperate. „Trebuie să vedem cum mergem înainte pentru a accelera gradul de digitalizare a IMM-urilor. Suntem pe un loc codaş în indexul DESI, s-au făcut destul de multe progrese în ultima perioadă, în ultimii doi ani s-au făcut progrese notabile, dar tot mai avem decalaje între mediul rural şi urban, oraşele mici şi oraşele mari, IMM-uri şi companiile mari. Am făcut progrese aşadar, însă mai avem mult până când reuşim să avem o abordare uniformizată la nivelul ţării”, a spus ea în cadrul în aceluiaşi eveniment. Scopul Visa a fost acela de a facilita răspândirea plăţilor electronice, spune ea, însă organizaţia s-a concentrat nu numai pe dezvoltarea infrastructurii de plăţi electronice, ci şi pe educaţie în ceea ce priveşte digitalizarea. „Cred că ne referim la digitalizare nu numai ca la un subiect la modă, ci ca la o necesitate care ne ajută să progresăm şi să supravieţuim, dacă este să vorbim despre IMM-uri. Este necesară o mai bună colaborare între autorităţi şi mediul privat, sunt necesare stimulente, ceva pentru cei care depun eforturi să-şi schimbe mentalitatea, să-şi schimbe fluxurile, să-şi îmbunătăţească modul în care abordează acest proces de digitalizare”, afirmă Elena Ungureanu.

    Aproape 70% dintre companiile care au participat la sondajul Visa şi CNIPMMR spun că digitalizarea afacerii este un aspect important sau foarte important pentru ele, astfel că iniţiativele care sprijină digitalizarea sunt necesare în acest moment.

    Reprezentând mediul privat, Radu Savopol, cofondator al lanţului de cafenele 5 to go, a subliniat şi el importanţa digitalizării pentru companiile mici şi mijlocii. „Am pornit de la un business în care pentru circa doi ani toate produsele costau 5 lei, deci aveam o medie de bon foarte mică.

    Din prima zi de când am pornit afacerea am avut posibilitatea plăţii cu cardul. Am ajuns la o pondere de 35% – 36% plata cu cardul şi acest lucru ne ajută foarte mult, mai ales în zonele aglomerate, urbane. Francizarea vine la pachet cu digitalizarea, cu plăţile electronice. Susţinem digitalizarea, este clar că este viitorul. În Bucureşti şi oraşele mari, ponderea plăţilor cu cardul este spre 40% , dar în mediul rural este de 20% – 25%. (…) Au fost probleme la angajaţi pentru că dispare bacşişul la plata cu cardul, de aici apare reticenţa. Tipsul digital ar fi ultima barieră”, a spus antreprenorul în cadrul conferinţei.

    Din partea autorităţilor responsabile cu digitalizarea, Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, susţine că statul şi mediul privat trebuie să lucreze împreună pentru a creşte gradul de digitalizare şi pentru a susţine astfel creşterea şi competitivitatea companiilor. „Singur, ministerul nu poate face nimic, împreună putem să facem totul. Cred că lucrurile pornesc de la a promova cu toţii mesajul că ori ne digitalizăm, ori murim pe piaţa liberă. Fără digitalizare nu mai eşti competitiv, în orice piaţă liberă nu ai cum să rezişti ca business dacă nu adopţi instrumente moderne, dacă nu-ţi formezi angajaţii cu competenţe digitale, dacă nu ai un website cu care să te promovezi. Nu este neapărat o barieră tehnică în calea digitalizării, ci una de mentalitate în cazul businessurilor mici. La un moment dat sau altul, prin competiţie, businessurile care se digitalizează merg înainte, iar cele care nu, se pierd încet-încet şi mor”, a declarat Burduja.

    George Tuţă, deputat, chestor al Camerei Deputaţilor, susţine şi el aceeaşi idee principală: statul şi privatul trebuie să colaboreze, să lucreze împreună pentru a găsi soluţii. „Digitalizare avem, dar cred că s-a pornit greşit în anumite zone. Cred că trebuie să ne uităm în legislaţie care sunt lucrurile care blochează. Statisticile spun că inovarea este aproape inexistentă, fie că vorbim despre stat, fie că vorbim despre privat, creditarea extrabancară este aproape nesemnificativă. (…) Statul ar trebui să înceapă să aibă încredere în mediul privat şi împreună să încerce să găsească o soluţie”, spune el. Măsurile ce trebuie luate pentru a creşte gradul de digitalizare trebuie gândite în aşa fel încât să producă rezultate concrete în viitor, să reuşească să-i atragă şi pe cei reticenţi la schimbare, crede Tuţă.

    „Astăzi trebuie să ne propunem să luăm nişte măsuri pentru ca mâine să fim mai buni decât astăzi. Dacă facem lucrul acesta, într-un cuvânt, înseamnă transformare, nu neapărat schimbare. Trebuie să găsim zonele care funcţionează, să le transformăm pe acelea şi să îi atragem şi pe restul. Altfel nu vom reuşi, va fi o rezistenţă. Trebuie să îi respectăm pe acei oameni care se opun şi să încercăm să-i atragem”, a concluzionat el.

     

    Încă în urmă la plăţile cu cardul

    • Sondajul realizat de Visa şi CNIPMMR arată că mai mult de o treime dintre IMM-urile respondente (35%) îşi vând produsele fizic şi online sau exclusiv online. Totuşi, în majoritatea cazurilor (73%), procentul vânzărilor online în totalul afacerilor este de sub 20%, ceea ce arată că este loc în continuare pentru dezvoltarea acestui segment de piaţă.

    • Conform sondajului citat, 72% dintre respondenţii care au spus că nu aleg plata cu cardul au dat drept motiv faptul că nu au posibilitatea să plătească astfel peste tot, că nu există suficiente terminale. Al doilea motiv este că este comod, iar al treilea este că nu ştiu exact cât au plătit cu cardul, nu ştiu câte fonduri mai au disponibile pe card.

    • În ceea ce priveşte plata cu cardul business, principalele avantaje evidenţiate de respondenţi sunt simplitatea şi comoditatea (80%), evidenţa mai strictă a cheltuielilor (41%) şi siguranţa (35%). Peste jumătate dintre IMM-urile chestionate au declarat că plătesc cu cardul de cel puţin trei – patru ori pe lună. Cheltuielile cu achiziţia de combustibil, călătoriile de afaceri sau taxele se numără printre plăţile efectuate cel mai des cu cardul.

     

    „Digitalizarea este o actualitate. Cred că trebuie să avem curaj, să avem nişte obiective foarte îndrăzneţe şi clare şi încet-încet să ne aliniem.”

    Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor

     „Cred că ne referim la digitalizare nu numai ca la un subiect la modă, ci ca la o necesitate care ne ajută să progresăm şi să supravieţuim, dacă este să vorbim despre IMM-uri. Este necesară o mai bună colaborare între autorităţi şi mediul privat, sunt necesare stimulente, ceva pentru cei care depun eforturi să-şi schimbe mentalitatea.”

    Elena Ungureanu, Visa Country Manager, România

    „Cred că lucrurile pornesc de la a promova cu toţii mesajul că ori ne digitalizăm, ori murim pe piaţa liberă. Fără digitalizare nu mai eşti competitiv, în orice piaţă liberă nu ai cum să rezişti ca business dacă nu adopţi instrumente moderne, dacă
    nu-ţi formezi angajaţii cu competenţe digitale, dacă nu ai un website cu care să te promovezi.”

    Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării

    „Astăzi trebuie să ne propunem să luăm nişte măsuri pentru ca mâine să fim mai buni decât astăzi. Dacă facem lucrul acesta, într-un cuvânt, înseamnă transformare, nu neapărat schimbare. Trebuie să găsim zonele care funcţionează, să le transformăm pe acelea şi să îi atragem şi pe restul.”

    George Tuţă, deputat, chestor al Camerei Deputaţilor

    „Susţinem digitalizarea, este clar că este viitorul. În Bucureşti şi oraşele mari, ponderea plăţilor cu cardul este spre 40% , dar în mediul rural este de 20% – 25%. (…) Au fost probleme la angajaţi pentru că dispare bacşişul la plata cu cardul, de aici apare reticenţa. Tipsul digital ar fi ultima barieră.”

    Radu Savopol, cofondator 5 to go