BusinessMagazin

Tag: planuri

  • România, baza de atac a întregii regiuni

    Piaţa-mamă pe care activează Halewood Wines & Spirits este Marea Britanie, unde cifra de afaceri se ridică la peste 247 milioane de euro (210 milioane de lire sterline), iar compania este foarte puternică şi pe pieţe precum Africa de Sud, China, SUA şi Thailanda. ”|nsă România este o piaţă-cheie, ce reprezintă punctul de plecare pentru a deţine o prezenţă puternică şi notabilă în regiunea Europei de Est“, declară Paul Murden, general manager al Halewood Wines & Spirits România.

    La nivel local, compania are activităţi în cultivarea viţei de vie, deoarece ”vinul de calitate se naşte şi «se cultivă» în  vie“, producţie, distribuţie locală şi export de vinuri româneşti, cât şi import de vinuri şi băuturi spirtoase din diverse colţuri ale lumii. Compania, spune Mulden, s-a axat de-a lungul timpului pe inovaţie, fiind ”primul producător de pe piaţa din România care s-a concentrat pe valorificarea soiului autohton de struguri Fetească Neagră„, despre care se spune că este cel mai valoros soi local, dar şi pe ”portofoliul vast şi atent selectat de vinuri de import, de la cele mai importante case de vinuri internaţionale“. Pe de altă parte, Murden adaugă la atuurile brandului expertiza britanică şi propria divizie de retail, care ”facilitează drumul strugurilor din podgorie către paharul consumatorului final“.

    Producţia medie anuală a Halewood Wines & Spirits este de circa 5.000 de tone de struguri în Ploieşti şi Tohani, iar capacitatea de stocare este de aproximativ 6 milioane de litri de vin. Raportul între vânzările pe canalele retail şi HoReCa este destul de echilibrat, portofoliul companiei având branduri dedicate pentru fiecare segment. ”Există diferenţe între cele două canale, aşadar este nevoie de tipuri diferite de produse care să răspundă cât mai bine nevoilor diferite ale consumatorilor. Trendul produsului potrivit pe canalul potrivit a început cu câţiva ani în urmă şi va continua“, declară reprezentantul Halewood România. Divizia de vânzări interne şi cea de export a vinurilor locale deţin ponderi de circa 50% fiecare în cifra de afaceri a Halewood Wine & Spirits România, care se menţine la o sumă constantă de circa 10 milioane de euro în ultimii ani. Compania exportă atât vinurile companiei, mărci proprii, cât şi etichetele clienţilor, în peste 40 de pieţe dintre care cele mai importante sunt: Marea Britanie (cea mai mare destinaţie de export a firmei), ţările baltice, Germania, ţările nordice şi China, ”o piaţă cu extrem de mult potenţial, unde am înregistrat creşteri constant şi care a intrat, în ultimii ani, în atenţia marilor producători din industria vinului“, spune Murden.

    Anul trecut a adus pentru divizia locală a Halewood Wines & Spirits o creştere a volumelor în categoria produselor premium şi super-premium, în contextul în care consumatorul român este tot mai educat, manifestând un interes clar către vinuri şi băuturi mai rafinate, din categoria premium, spune reprezentantul companiei, opinie împărtăşită şi de alţi jucători din domeniu. ”2016 a adus provocări suplimentare companiei noastre, determinate de evoluţiile pieţelor externe, în special cea din Marea Britanie, care reprezintă una dintre principalele noastre pieţe de export“, adaugă Murden, referindu-se la devalorizarea lirei sterline. Pe de altă parte, prin activităţile de promovare pe piaţa internă, care au vizat atât produsele dezvoltate local, cât şi  portofoliul extins cu alte categorii, compania a reuşit să depăşească provocările rezultate din contextul economic global, spune managerul. Pentru 2017 firma şi-a bugetat o creştere de două cifre pentru întreaga activitate a grupului în România, cuprinzând atât producţia locală, cât şi exporturile, însă concentrarea va rămâne, în continuare, pe produsele premium şi super premium.

  • Perspectiva celui mai înalt fotoliu

    ”Dacia are trei valori principale în ADN – trebuie să fie accesibilă, fiabilă şi modernă – iar noi vrem să menţinem, în primul rând, consecvenţa în ceea ce reprezintă acest brand“, răspunde la întrebările despre ce îmbunătăţiri ar putea avea Dacia Yves Caracatzanis, CEO al Dacia şi Grup Renault România. Deşi nu oferă detalii despre următoarele upgrade-uri sau modele, CEO-ul spune că totul va evolua în funcţie de cerinţele consumatorilor, în raport cu evoluţia costurilor tehnologice şi, mai ales, valorile menţionate. ”Dacă analizăm situaţia, ajungem, de fapt, la ceea ce înseamnă Dacia. Putem să facem altă maşină, ştim să facem şi avem tehnologia, oamenii pregătiţi, dar nu am mai păstra ADN-ul brandului, nu ar mai corespunde aşteptărilor clienţilor“, precizează francezul.

    Dacia a înregistrat o cifră de afaceri în valoare de 4,6 miliarde de euro (20,765 milioane de lei), în 2016, în creştere cu 8,35% faţă de 2015, când a raportat o cifră de afaceri de 4,2 miliarde de euro, potrivit raportului. |n 2016, rezultatul înainte de impozitare a atins 506 milioane de lei (peste 111 milioane de euro), în creştere faţă de 2015, acesta fiind generat de un rezultat de exploatare pozitiv de 532 milioane de lei (+ 15% vs 2015) şi de un rezultat financiar negativ de 27 milioane de lei (în mare măsură, legat de impactul defavorabil al cursului de schimb).

    |n ceea ce priveşte exportul, compania a informat, la momentul publicării rezultatelor financiare de anul trecut, că în 2016 a avut o foarte bună performanţă pe piaţa europeană, dar şi pe cele din Africa şi Asia; astfel, exportul a constituit aproximativ 90% din cifra de afaceri.

    Şeful Renault România spune că în acest moment consumatorul european nu este pregătit să plătească mai mult, iar companiile din domeniu simt din plin provocările competiţiei. Tocmai de aceea precizează că rolul său aici, dar şi al echipei pe care o conduce, este de a menţine şi dezvolta compania pe toate planurile. Evitând cu diplomaţie toate răspunsurile despre cifre sau planuri concrete, Caracatzanis ţine să precizeze că toate eforturile – financiare sau de productivitate – realizate acum vor avea rezultate pe termen mediu sau lung.

    Orientativ, francezul se referă la anii 2020 – 2021 ca la un termen rezonabil în ceea ce ţine de finalizarea strategiilor actuale. ”Ceea ce investim acum este pentru anii ce vor urma, nu pentru mâine dimineaţă. Noi construim viitorul, asta este responsabilitatea mea şi a echipei“, spune el. Subliniază, în toate ideile prezentate, importanţa echipei: ”Nu se poate ca o companie puternică să aibă angajaţi slabi; o companie o poţi cumpăra, dar echipa este cel mai preţios element“. |n termeni de management, secretul este să dai sens lucrurilor pe care le faci, spune executivul, ”pentru ca oamenii să cunoască scopul muncii lor, obiectivul companiei şi motivul pentru care fac ceea ce fac în fiecare zi“.

    |n opinia sa, pentru ca o companie să aibă angajaţi buni, trebuie să îi caute, să îi ajute să se formeze, apoi să ştie cum să îi păstreze. Spre exemplu, una dintre strategiile aplicate de Dacia pe plan local este colaborarea cu universităţile tehnologice, de unde compania îşi recrutează angajaţii. Aşadar, studenţii pot face diverse internshipuri în cadrul firmei, iar cei aleşi parcurg mai întâi stagii de pregătire şi ulterior primesc o ofertă de job. |ntrebat dacă pe piaţa locală există un deficit de profesionişti, Caracatzanis spune că nu e suficient doar să îţi doreşti angajaţi buni.

    ”Consider că e responsabilitatea noastră, a companiilor, să lucrăm în paralel cu autorităţile şi universităţile. Este simplu să spui că nu găseşti oameni şi să nu faci nimic“, afirmă Caracatzanis. Iar după recrutări este, de asemenea, responsabilitatea angajatorului să îşi motiveze şi să-şi păstreze oamenii, spune francezul zâmbind. De asemenea, ţine să precizeze că în România grupul Renault are o echipă foarte puternică, cea mai mare după Franţa, iar peste 90% dintre inginerii locali sunt români; în total, grupul francez are pe plan local 18.000 de angajaţi, fiind al doilea mare angajator din ţară, după Continental, care are 18.200 de angajaţi.

  • Cum arată cea mai eficientă fabrică de anvelope din lume: produce zilnic 46.000 de unităţi

    Nokian Tyres a fost fondată în 1988, însă îşi are rădăcinile în anul 1898, când a fost înfiinţată Suomen Gummitehdas Oy sau Fabrica de Cauciuc Finlandeză; compania este cel mai nordic producător de anvelope din lume. Sediul central al Nokian Tyres se află în Nokia, Finlanda, iar sediul european este la Praga.

    |n 2015, cifra de afaceri netă a companiei a fost de aproximativ 1,4 miliarde euro, iar marja de profit de peste 20%. Acesta este şi motivul pentru care Nokian Tyres nu caută extinderea afacerii pe segment de buget. ”De când am început businessul în Rusia, în 2004, am reuşit să devenim lideri de piaţă pe segmentele premium şi medium. Pe cel premium, spre exemplu, vindem de două ori mai multe anvelope decât principalul concurent, producătorul Michelin“, notează CEO-ul companiei.

    Fabrica de la Vsevolozhsk, pe care am vizitat-o, a pornit în 2005 cu o capacitate de producţie de 1 milion de anvelope pe an; astăzi, 15,5 milioane de astfel de produse ies pe poarta fabricii. Unitatea de producţie include toate segmentele necesare pentru a transforma materia primă în produs final, iar ritmul este unul impresionant: 46.000 de anvelope ies zilnic de pe liniile de producţie şi sunt stocate, ulterior, în depozitul adiacent (ce are o capacitate de 1 milion de unităţi); fabrica din Rusia este cea mai eficientă unitate de producţie de anvelope la nivel global. Un aspect interesant: 86% din anvelopele Nokian sunt produse în acest loc.

    Până în prezent, Nokian Tyres a investit peste 1 miliard de euro în extinderea şi automatizarea fabricii de la Vsevolozhsk. E uşor să observi de ce: pe fiecare culoar există câte un robot sau maşină de ridicat autonomă.

    ”Producem anvelope de peste 80 de ani, prin urmare există destul de multă istorie în spate“, spune Andrei Pantioukhov, preşedinte interimar şi CEO Nokian Tyres, în cadrul evenimentului de presă. ”Prima fabrică, cea din Finlanda, are peste o sută de ani vechime; ea a fost însă extinsă şi modernizată de-a lungul timpului, iar acum vorbim de o tehnologie similară cu cea de aici. Putem produce acolo până la 6 milioane de anvelope anual, dar producţia actuală este de 2,5 milioane.“ Motivul pentru impunerea acestei limite este unul economic: din punctul de vedere al costurilor, e mai convenabil pentru companie să producă anvelope în Rusia. Din punct de vedere tehnic, singura diferenţă este că fabrica din Finlanda operează cinci zile pe săptămână, în timp ce unitatea din Rusia funcţionează 24 de ore, şapte zile din şapte.

    Nokian deţine şi mai multe centre de testare, cel mai important fiind cel din Finlanda. Mai exact, Nokian îşi testează amănunţit produsele pe zăpadă, gheaţă şi lapoviţă în centrul denumit White Hell (Iadul Alb), aflat în apropierea localităţii Ivalo din Laponia. Centrul se întinde pe mai mult de 700 de hectare de câmp înzăpezit şi este poziţionat mult dincolo de Cercul Polar Arctic.

  • Dragnea, despre posibile plecări din PSD: Eventual din PSD pot sări câteva aşchii

    ”S-au făcut multe planuri să se rupă PSD în două, trei, patru. PSD nu se rupe. Eventual din PSD pot sări câteva aşchii. PSD e un trunchi politic serios, care duce o politică serioasă şi coerentă”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este tânărul care conduce afacerile Starbucks în România

    Citiţi mai multe astfel de poveşti în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie, care va fi lansat în iunie.

    Mateusz Sielecki are o experienţă de peste 11 ani în cadrul AmRest, iar de cinci ani lucrează pentru Starbucks. Polonezul spune că este pasionat de dezvoltare şi creştere, atât pe plan personal, cât şi în afaceri. A avut mai multe funcţii de conducere în cadrul grupului polonez AmRest, unde, printre altele, a fost responsabil de relaţiile cu investitorii, a lucrat şi ca business intelligence manager (2005-2010), dar a condus şi  departamentul de fuziuni şi achiziţii al grupului (2010-2012), funcţie din care s-a asigurat că AmRest îşi îndeplineşte obiectivele de creştere anuală de 20% prin fuziuni şi achiziţii.

    |n ultimii ani, a susţinut dezvoltarea Starbucks în Europa Centrală şi de Est (din 2012, până în mai 2015 a fost district manager pentru lanţul de cafenele Starbucks), iar din 2015 conduce operaţiunile Starbucks în România şi Bulgaria.

    După ce a studiat managementul financiar în Polonia, şi-a spus că nu vrea să fie contabil sau consultant fiscal, ci să aibă o altă profesie, astfel că a aplicat pentru un internship în cadrul unei companii de brokeraj de asigurări din Statele Unite ale Americii: ”Am mers la o companie de asigurări şi am participat la internshipuri în mai multe departamente pe parcursul a şase luni; era o societate înfiinţată în Pennsylvania şi coopera cu universitatea la care studiam“. La întoarcere în Polonia, în 2005, a  dezvoltat o teorie: ”Aveam convingerea că fiecare politician sau parlamentar, înainte de a fi ales, ar trebui să meargă gratis, pentru şase luni, să lucreze într-o ţară diferită – Europa vestică, SUA, Australia etc., o ţară mai dezvoltată, mai matură, să ia de acolo cele mai bune practici. Cred că prin participarea la un astfel de internship după ce au fost aleşi în ţări precum România sau Polonia i-ar ajuta să crească mai mult, nu doar ca indivizi, ci şi ca politicieni“.

    Totodată, la revenirea în ţara de origine ştia că vrea să lucreze într-o companie americană. Pe atunci, una dintre companiile care ofera astfel de oportunităţi în Polonia era AmRest. Sielecki povesteşte că americanul Henry McGovern, unul dintre fondatorii companiei, avea 23 de ani când a venit în Polonia şi Ungaria, încercând să investească în imobiliare. |n 1993, el a concluzionat că nu sunt prea multe restaurante în acea parte a lumii; împreună cu partenerul său de afaceri Donald Kendall jr., fiul preşedintelui de la vremea aceea al PepsiCo, Pizza Hut şi KFC, au deschis un astfel de restaurant. Partenerul său i-a dat un telefon tatălui, i-au spus că era o oportunitate să investească atunci în Europa Centrală şi de Est, iar Kendall Sr. le-a acordat un împrumut. Au cumpărat o clădire veche din Varşovia şi au deschis un prim restaurant acolo; 10 ani mai târziu, au vândut-o pentru o avere. ”Aşa a început filosofia potrivit căreia totul este posibil“, un motto al grupului polonez, potrivit lui Sielecki. Chiar dacă este american, fondatorul companiei îi învaţă pe oameni în poloneză că totul este posibil, iar Sielecki povesteşte istoria care se ascunde în spatele acestui motto: ”Istoria expresiei vine de la începutul anilor ’90, când a început să conducă acest restaurant. |nainte de a pune bazele companiei, a cumpărat o clădire în piaţa centrală şi voia să aibă câteva telefoane pentru noua companie; nu voia doar un număr de telefon, ci în jur de 25. Când a mers la compania care să ofere serviciile i s-a spus că pot să facă acest lucru, dar va dura în jur de doi-trei ani. Aşteptarea era prea lungă, fiindcă previziona să aibă 100 de locaţii. |n cele din urmă au reuşit să instaleze ei telefoanele, în câteva luni“.

    Anul trecut, Starbucks a ajuns la 28 de unităţi pe piaţa locală. Potrivit managing directorului Starbucks, piaţa locală de cafea este estimată la 500 de milioane de euro, din care circa un sfert este felia adjudecată de lanţurile de cafenele.

     

  • Surpriza pregătită de eMag pentru România. Ce planuri are retailerul?

    eMag, cel mai mare retailer online de pe piaţa locală, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 2,02 miliarde lei în România (449 mil. euro), în creştere cu 45% faţă de 2015, potrivit lui Iulian Stanciu, CEO al Dante International, compania care operează eMag. Compania administrează şi operaţiunile din Bulgaria şi Ungaria, scrie Ziarul Financiar.

    “Am ajuns anul trecut la afaceri 2,02 miliarde de lei pentru eMag România, cu 45% mai mult faţă de 2015. Dante International, entitatea juridică care operează şi operaţiunile din Bulgaria şi Ungaria a înregistrat o cifră de afaceri de 2,4 miliarde lei (534 mil. euro – n. red.), plus 46%”, a declarat Iulian Stanciu. El a adăugat că veniturile cumulate ale grupului eMag, care cuprinde retailerii online eMag, Fashion Days şi PC Garage şi compania Conversion Marketing, s-au situat la 3,12 miliarde de lei (695 mil. euro).

    Investiţiile realizate anul trecut au ajuns la 50 de milioane de euro, din care 24 de milioane au susţinut dezvoltarea tehnologiei eMAG şi 23 de milioane extinderea internaţională. Încă 1 milion de euro a fost investit în dezvoltarea logistică şi 2 milioane de euro în dezvoltarea  angajaţilor prin participări la conferinţe şi training-uri internaţionale şi programe speciale de formare, precum Talent Internship sau Future 25.

    În 2016, traficul total eMAG a crescut faţă de anul precedent şi a ajuns la 270 de milioane de vizite, cu două luni, septembrie şi decembrie, în care mobile-ul a adus peste 60% dintre acestea.

    Smartphone-ul a revoluţionat comerţul online şi a devenit un instrument firesc pentru informare şi cumpărături. Pentru 2017, estimarea eMAG este că traficul din mobile va depăşi pragul de 70% dintr-un total de aproximativ 379 de milioane de vizite estimate pe site.

    “Ecommerce-ul este încă la început în România, cu un potenţial semnificativ de creştere an de an, iar eMAG Marketplace reprezintă cea mai mare oportunitate pentru orice comerciant care vrea să crească. Pentru 2017, ne propunem să ajungem la peste 7000 de magazine partenere, care vor avea acces la infrastructura de livrare eMAG, prin punctele de livrare şi showroom-uri. De aceste servicii vor beneficia şi micii producători români înscrişi în programul Deschide România,” a completat Iulian Stanciu.

    Dacă în 2016 vânzările generate de sellerii din eMAG Marketplace reprezentau 19% din totalul vânzărilor generate de eMAG, în 2017 acestea vor creşte accelerat şi vor reprezenta aproximativ 29% din vânzările generate.

    Pentru îmbunătăţirea timpului de livrare, eMAG va ajunge la peste 600 de puncte de livrare în parteneriat cu Poşta Română şi va extinde reţeaua de showroom-uri din ţară, până la finalul anului 2017. De asemenea, eMAG va extinde la nivel naţional şi serviciul de livrare în 2 ore în oraşele cu showroom şi va introduce opţiunea de livrare pe intervale orare, inclusiv în week-end.

    În plus, eMAG pregăteşte un card de credit pentru cumpărături, în a doua jumătate a anului. 
     

  • Piatraonline investeşte 500.000 Euro în achiziţionarea unui teren de 2600mp

    „Prin intermediul acestei achiziţii se doreşte extinderea spaţiului de logistică şi îmbunătăţirea timpului de încărcare/descărcare şi livrare. Showroom-ul Piatraonline este un loc unde oamenii vin să vadă materialele din piatră precum şi exemple de amenajare care să transpună în mod vizibil rezultatul final. Astfel, am decis să ne extindem spaţiul de depozitare urmând ca în vara acestui an să construim un showroom exterior de aproape 1000 mp, dar şi sǎ creǎm un departament operaţional prin mărirea echipei,” menţionează Mariana Brădescu-Constantinescu, managing partner Piatraonline.

    Acest lucru va duce la îndeplinierea obiectivului setat la începutul anului, acela de a mǎri şi echipa Piatraonline. Astfel, se va include în organigrama companiei un departament operaţional care va avea rolul de a gestiona întreaga activitate de pe noul spaţiu logistic. Cu ajutorul acestei echipe se va îmbunǎtǎţii timpul de livrare cǎtre clienţi, indiferent cǎ sunt din România sau din  Europa.

    Investiţia de peste jumătate de milion de euro are în vedere creşterea spaţiului de stocare cu pânǎ la 60% ceea ce va duce la mǎrirea gamelor de produse în special pe zona de exterior, aspect ce va conduce la lansarea unui showroom exterior de aproape 1000 mp în vara acestui an. 

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • Aeroportul din Oradea îşi va atinge capacitatea maximă de procesare în aprilie 2017. Care sunt planurile conducerii aeroportului

    Aeroportul din Oradea a înregistrat anul trecut venituri de aproximativ 2,6 milioane de lei, principalele surse de venituri fiind cele din prestarea de servicii aeroportuare, venituri din exploatare şi venituri din activităţi comerciale.

    Cea mai recentă investiţie în aeroport a fost într-un proiect de extindere şi modernizare a suprafeţelor aeroportuare, finalizat spre finalul anului 2015, care a prevăzut realizarea unor obiective precum: realizarea unei piste decolare (aterizare de 2100 m prin extinderea celei existeten şi refacerea integrală a pistei existente, realizarea a două căi de rulare/degajare, Alfa şi bravo; o platformă de îmbarcare/debarcare, un sistem de balizaj luminos pentru categoria II de operare, un sistem de iluminat pentru platforma de îmbarcare – debarcare, cu piloni de iluminat echipaţi cu proiectoare, o uzină electrică nouă care să asigure alimentarea cu energie electrică de bază şi de rezervă pentru sistemele de balizaj, un sistem de canalizare aferent suprafeţelor proiectate.

    În continuare, principalul obiectiv de investiţii cuprins în strategia de dezvoltare a aeroportului este un proiect de construire, extindere şi modernizare terminale de pasageri, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii aeroportului, fără să precizeze când se va desfăşura cu exactitate acest proiect.

     

     

  • Farmec deschide două noi magazine

    “Prin fiecare magazin deschis de noi în ţară, ne-am propus să venim în întâmpinarea consumatorilor noştri şi să le oferim produse eficiente, la cel mai bun raport calitate-preţ. Interesul crescut pentru brandurile noastre în fiecare oraş ne oferă perspective şi oportunităţi noi de explorat, dar este şi o confirmare a faptului că Gerovital este o marcă de încredere, pe care iubitorii brandului o recomandă prietenilor şi familiei de generaţii întregi.

    În Bucureşti acesta este cel de-al treilea magazin Gerovital deschis în mai puţin de un an, în timp ce la Ploieşti am optat pentru inaugurarea acestui prim spaţiu, ca urmare a solicitărilor numeroase primite din partea ploieştenilor. Investim în continuare în inovarea produselor şi eficientizarea tuturor serviciilor pe care le oferim, continuând extinderea reţelei de magazine proprii pe teritoriul întregii ţări”, a declarat Mircea Turdean, director general Farmec. 

    Situat pe strada Calomfirescu nr. 2, în incinta centrului comercial AFI Ploieşti, la etaj, primul magazin Gerovital din oraş are o suprafaţă de 38 de metri pătraţi şi îşi deschide uşile oficial pe 27 aprilie.

    Deschiderea noului magazin de brand din Bucureşti are loc pe data de 29 aprilie. Acesta are o suprafaţă totală de 55 metri pătraţi şi este amplasat în incinta centrului comercial AFI Cotroceni, la etaj, pe Bulevardul Vasile Milea, nr. 4.

    În Ploieşti, acesta este primul magazin de brand, în timp ce în Bucureşti, producătorul de cosmetice are la activ 3 magazine Gerovital. Alte două spaţii comerciale au fost inaugurate anul trecut în incinta centrelor comerciale Veranda Mall şi Park Lake. 

    La nivel naţional, Farmec deţine în total 6 magazine Gerovital, în Bucureşti, Constanţa, Craiova şi Cluj-Napoca. De asemenea, pe întreg teritoriul ţării sunt deschise 8 magazine de brand Farmec (Cluj-Napoca, Arad, Sibiu, Târgu- Mureş, Timişoara şi Braşov).