BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Atenţie, că antreprenorii români încep să pună întrebări: De ce gazul a crescut aşa de mult dacă noi avem gaze? De ce cresc dobânzile atât de mult? Ce face guvernul cu banii din taxele şi impozitele pe care eu le plătesc? De ce eu sunt controlat şi multinaţionalele nu? De ce Orban îşi apără ţara, iar ai noştri nu?

    Deşi asistăm la explozia preţurilor, la creşterea dobânzilor, guvernul, Iohannis, Isărescu, BNR beneficiază încă de linişte. Isărescu şi-a asigurat liniştea prin stabilitatea cursului de schimb, un indicator la care lumea se uită mai mult decât la creşterea dobânzilor.

    În spatele acestei linişti se acumulează întrebări pentru care nu s-au dat explicaţii/răspunsuri.

    În ultimele săptămâni, cu proiectul ZF Investiţi în România,! realizat împreună cu CEC Bank, am fost la Iaşi, Sibiu, Timişoara şi Constanţa pentru a discuta cu companiile locale, cu antreprenorii români din acele zone despre situaţia economică, despre problemele lor şi nu în ultimul rând despre situaţia macroeconomică şi ce se întâmplă în lume.

    Există un optimism bun, firmele româneşti sunt mai bine pregătite pentru furtună, pentru o nouă criză şi fiecare antreprenor încearcă să navigheze prin această nouă furtună cu care nu s-a mai confruntat, cel puţin din perspectiva războiului din Ucraina, care a aruncat toată lumea în aer.

    Dar dincolo de acest optimism care se vede – în T1 economia României a avut o creştere economică de 6,5% faţă de T1/2021 -, în discuţii încep să apară întrebări în spatele cărora se aliază din ce în ce mai mulţi antreprenori:

    – De ce la noi preţurile cresc aşa de mult? Lumea se uită mai puţin la inflaţie şi mai mult la preţurile pe care le plăteşte, începând de la gaze, energie, până la ulei şi ouă. Uleiul este un etalon foarte prezent în discuţii. Faţă de inflaţia de 14,5% în mai, uleiul a crescut cu 44%.

    – De ce preţul la gaze a crescut atât de mult, dacă avem gaze? Gazele au crescut cu 86%, iar preţurile sunt plafonate, pentru că altfel ar fi crescut şi mai mult. Pentru că facturile sunt primite de la ENGIE sau de la un alt furnizor străin, oamenii încep să pună din ce în ce mai multe întrebări, cum ar fi de ce am dat gazele la străini, de ce am dat petrolul la străini, noi ce câştigăm din asta, că preţurile sunt mari oricum.

    Sistemul energetic din România este atât de complicat, încât lumea nu mai înţelege nimic, dar ştie că trebuie să plătească factura către companii străine.

    – De ce benzina şi motorina au crescut aşa de mult? Combustibilii au crescut cu 38%. Prea puţină lume ştie că 60% din preţul benzinei sau motorinei reprezintă taxe şi impozite. Ei ştiu cât plătesc la pompă, la OMV, MOL, care sunt companii străine.

    Un comerciant de produse petroliere din Brăila m-a avertizat: Ascultaţi-mă ce vă spun, în toamnă o să plătim 15 lei pe motorină (acum este 9 lei – n.r.).

    – De ce inputurile din agricultură au crescut atât de mult în câteva luni? Unde sunt combinatele de îngrăşăminte chimice ale noastre? De ce a trebuit să le închidem şi să stăm la mâna străinilor? Dacă le spui agricultorilor că inputurile s-au dublat iar preţurile s-au triplat, ei îşi răspund că banii îi fac traderii, care sunt străini. Şi că ei nu prea câştigă.

    – De ce luăm legume din Polonia şi marfa noastră nu o ia nimeni, nu o iau retailerii? Poate pentru că sunt străini? Tema magazinelor mari şi a taxelor pe care le impun este extrem de actuală şi la fiecare discuţie se pune problema de ce noi nu avem propriii noştri retaileri, unde să putem desface produsele noastre. Când li se răspunde că nu au cantitate suficientă pentru a fi luaţi de retaileri, replica este că statul, guvernul, nu-i ajută, nu le dă bani să investească pentru a-şi mări capacitatea de producţie, aşa cum fac alte ţări. Băncile nu le dau bani fără să aibă garanţii, iar ei nu au garanţii pe care să le pună.

    – De ce nu au fost trecut irigaţiile în PNRR, ca să luăm bani de la Uniunea Europeană pentru refacerea acestui sistem? Noi nu avem suficienţi bani pentru a investi în irigaţii pe cont propriu, iar statul a arătat că nu vrea să refacă acest sistem, pentru a fi dependenţi de importuri.

    – De ce nu mai avem zootehnie şi am ajuns să importăm carne de porc? Fermele de animale nu sunt un business rentabil, pentru că cei mari fac jocurile şi preţurile şi favorizează importurile. Statul român nu ne-ajută deloc să avem ferme, aşa cum fac alte state. Peste tot în lume guvernele îşi protejează fermierii, numai la noi nu. Suntem nevoiţi să vindem cerealele direct de pe câmp, pentru că nu avem cui să le vindem intern. Singurii cumpărători sunt traderii care fac preţurile. Guvernul nu ne încurajează să facem fabrici, nu ne dă bani de investiţii, iar băncile nu ne dau credite, pentru că nu au încredere în noi.

    – De ce cresc dobânzile, de ce creşte ROBOR aşa de mult, cum să crească de la 1% la 6%? Cum crede Banca Naţională că noi o să putem plăti o dobândă de 10%, ce politică face Mugur Isărescu? Creşterea dobânzilor începe să se vadă din ce în ce mai mult în ratele pe care companiile trebuie să le plătească pentru creditele luate. Lumea nu înţelege cum e cu corelaţia între inflaţie şi creşterea dobânzilor. În ultimii ani, băncile le-au dat credite când dobânzile erau mici, iar acum trebuie să plătească această creştere a dobânzilor, de care băncile nu le-au spus.

    – De ce nu mai avem forţă de muncă, ce face guvernul? Unde sunt românii noştri? Problema lipsei de forţă de muncă este pe primul loc pe lista companiilor. Unele firme au apelat la asiatici, dar altele spun că tot mai bine lucrează cu românii. Taxele pe muncă sunt considerate mari, aşa că mulţi preferă o formă de plată gri, adică o parte din bani (în special la nivelul salariului minim pe economie) sunt plătiţi oficial cu tot cu taxe, restul se dau prin diverse alte forme. În oraşele mijlocii şi mici aceasta este forma de plată.

    – Ce face guvernul cu taxele şi impozitele pe care noi le plătim, unde se duc banii, că noi nu-i vedem? După ce că noi plătim cele mai multe taxe, tot la noi vine controlul.

    Un antreprenor din Brăila a spus la Constanţa: De 26 de ani fac pâine, am 86 de angajaţi, nu am întârziat nicio zi cu plata taxelor şi impozitelor şi nimeni nu a venit vreodată să-mi spună mulţumesc. Dacă aş întârzia o zi, imediat ar veni în control.

    – De ce Orban îşi apără ţara şi guvernanţii noştri nu? Pentru companii, pentru antreprneori businessul nu prea are ideologie. Aşa că ei vor ca afacerile să meargă înainte. Războiul din Ucraina este văzut puţin diferit faţă de retorica oficială. Prin embargo, americanii au lovit în Uniunea Europeană, i-au lovit pe nemţi şi noi plătim acest preţ. Viktor Orban, premierul de forţă al Ungariei, este privit cu admiraţie pentru modul în care, cel puţin public, îşi apără ţara şi interesele ei. Patronii români  nu văd acelaşi lucru de la Iohannis sau de la guvern, considerând astfel că în final noi vom pierde cel mai mult.

    Acum toată lumea se pricepe la geopolitică şi fiecare are o părere legată de războiul din Ucraina, de lupta dintre americani şi ruşi, de modul cum România se poziţionează şi mai ales dacă vom câştiga ceva din acest conflict.

    Până acum companiile, antreprenorii, patronii plătesc creşterile de preţuri, pe care apoi încearcă să le transfere consumatorilor.

    Oricum, consumatorii mai au bani din ceea ce au strâns în anii anteriori, aşa că pe piaţă este încă linişte.

    Lumea a intrat în vacanţă, dar vine toamna şi atunci se vor vedea noile facturi.

    Stabilitatea cursului valutar este o ancoră destul de importantă economic, dar mai ales psihologic, ceea ce îi asigură Băncii Naţionale şi guvernatorului Mugur Isărescu o perioadă de linişte.

    Toată lumea crede că după terminarea războiului preţurile vor reveni unde au fost înainte dar, odată ce trec zilele iar conflictul se prelungeşte, lumea devine tot mai nervoasă. În special dezvoltatorii imobiliari, care nu mai vând ca înainte, dar se confruntă cu creşterile de preţuri.

    La afirmaţia mea că în 2022 România va înregistra cel mai mare PIB din istorie – 260 de miliarde de euro, replica unui patron român a venit imediat: dacă avem cea mai bună situaţie economică din istorie, aşa cum spuneţi dumneavoastră, de ce preţurile cresc, de ce creşte inflaţia, de cresc dobânzile. Eu ştiam că este invers.

  • USR: PSD-PNL măsluiesc datele astfel încât să pară că economia merge bine

    Claudiu Năsui, deputat USR şi fost ministru al Economiei, spune că guvernarea PSD-PNL a măsluit datele privind creşterea PIB ca să poată justifica o majorare a taxelor. El spune că schimbarea bruscă a metodologiei de calcul al PIB a dus la afişarea unei creşteri economice record pe primul trimestru.

    Potrivit datelor provizorii comunicate de Institutul Naţional de Statistică, PIB-ul României a crescut în primul trimestru din 2022 cu 6,5% faţă de perioada similară a anului 2021 şi cu 5,2% faţă de trimestrul precedent.

    „Nici comuniştii nu minţeau în halul ăsta. Dacă e să credem datele oficiale, avem a doua cea mai mare creştere din istoria României. Simţiţi creşterea economică? Evident că nu. Singurul lucru care se simte este disperarea PSD-PNL de a menţine aparenţele. O singură dată a mai crescut economia, de la un trimestru la altul, atât de mult. Atunci când s-au terminat cele mai dure închideri din cauza pandemiei. Dar, atunci, creşterea a fost mare pentru că se pleca de foarte jos. De ce să minţi în halul ăsta? Din două motive. Primul, este ca să pară că totul merge bine în regimul PSD-PNL. Al doilea, ca să poată justifica creşterea taxelor. PSD-PNL au crescut enorm cheltuielile statului, iar acum caută să le acopere prin mărirea taxelor. Problema e că nu prea poţi susţine taxe mai mari atunci când populaţia este deja sărăcită şi vine o criză globală de proporţii. Aşa că PSD-PNL măsluiesc datele astfel încât să pară că economia merge bine şi că poate să suporte creşterea taxelor. În final victima minciunii va fi tot contribuabilul”, declară Claudiu Năsui.

    USR precizează că, odată cu revizuirea în creştere a PIB nominal – la 1.226 miliarde lei faţă de 1.182,92 miliarde lei, datoria publică de aproape 594 miliarde lei a scăzut ca procent din PIB, după cum reiese din datele Ministerului Finanţelor.

    „În loc de 50,3% din PIB, datoria publică reprezintă acum, pe noile date, 48,4% din PIB. Adică, fix sub pragul de 50% din PIB la care Legea responsabilităţii fiscal-bugetare obligă Executivul să ia măsuri pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB. Legea responsabilităţii fiscal-bugetare (nr. 69/2010) prevede la alin. 2 art. 13 că, dacă datoria publică se situează în intervalul 50-55% din PIB, Guvernul trebuie să prezinte public şi să aplice, în cel mai scurt timp, un program care să cuprindă şi măsuri de îngheţare a cheltuielilor totale cu salariile în sectorul public. Or, după cum vedem, Coaliţia sărăciei nu are nicio intenţie să pună capăt nici angajărilor cu nemiluita a pilelor de partid, nici umflării salariilor şi sporurilor plătite acestora. În prima jumătate a anului 2022, avem cheltuieli suplimentare de 2 miliarde de lei cu salarizarea la stat şi lucrurile nu se vor opri aici, în timp ce românii obişnuiţi se luptă cu facturile şi preţurile care au explodat, cu ratele la bănci tot mai mari. Şi mai au tupeul liderii PSD-PNL să spună cetăţenilor că „e prima dată când statul strânge cureaua şi nu românii”, potrivit comunicatului de presă.

     

  • FMI cere guvernului să ia măsuri de reformă şi creştere a taxelor pentru a strânge 2% din PIB: excepţiile fiscale trebuie eliminate- taxa pe dividend este prea mică, iar impozitul pe microîntreprinderi trebuie reformat: taxele pe proprietate trebuie să se refere la valoarea de piaţă a proprietăţilor

    Fondul Monetar Internaţional a avertizat guvernul că trebuie să ia măsuri fiscale-reforma impozitelor şi taxelor şi creştrea lor pentru a reface spaţiul fiscal- sub 3% din PIB şi a preveni astfel deteriorarea finanţelor publice.

    În declaraţia oficială, după analiza făcută la Bucureşti, FMI spune că guvernul trebuie să se uite la impozitul pe dividende- nivelul de impozitare este prea mic, la impozitul pe microîntreprinderi- nivelul de 1 mil de euro este prea mare şi la toate celelalte facilităţi fiscale pe venituri (IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară).

    În privinţa TVA, România are printre cele mai ineficiente sisteme de colectare din Europa, aşa că trebuie luate măsuri pentru creşterea încasărilor din TVA.

    În privinţa taxelor pe proprietate, FMI cere ca proprietăţile să fie evaluate la valoarea de piaţă.

    De asemenea, trebuie taxate veniturile din emisiile de carbon.

    De o lună de zile pe piaţă apar informaţii legate de modificări fiscale pe care le pregăteşte guvernul pentru a strânge mai mulţi bani la buget.

    Deficitul bugetar asumat prin buget este de 5,8% din PIB, dar FMI spune că proiectează un deficit de 6,75% din PIB având în vedere politicile curente.

    Măsurile vizate erau legate de introducerea unui impozit progresiv – veniturile mari să fie impozitate cu un procent mai mare, reducerea nivelului pentru microîntreprinderi de la maxim 1 mil. euro la 500.000 de euro sau chiar 100.000 de euro şi eliminarea facilităţilor fiscale pentru cei din IT, construcţii.

    Până acum nu s-a pus pe masă nimic oficial din partea guvernului.

  • Creşterea PIB din primul trimestru a dat peste cap toate prognozele analiştilor: De ce? – analiză

    Potrivit INS, România a avut în primul trimestru o creştere economică de 6,5% faţă de perioada similară din 2021, în timp ce, comparativ cu ultimul trimestru din 2021 PIB-ul a crescut în T1 cu 5,2%.

    Ritmul de creştere anual in T1/2022 este mai mare decât cel din T4/2021, când economia a urcat cu 2,4%. La nivelul anului 2021, PIB-ul a avut un plus de 5,9%.

    În urmă cu nici două luni economiştii, în negura războiului din Ucraina, credeau că economia României va intra în recesiune, iată surprinzătorul răspuns al INS: Economia creşte.

    „Creşterea vine din consum. În ciuda inflaţiei, salariile au crescut – un 11% la salarii şi o inflaţie de 10% în aprilie. Aşadar, veniturile oamenilor nu au scăzut, deocamdată. Prin urmare, oamenii încă cumpără – ei susţin comerţul şi PIB-ul”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA. Avansul inflaţiei îi face pe oameni să se gândească de două ori când decid. Consumul creşte cu 5%, lună de lună, în ciuda situaţiei grele, pentru că oamenii se gândesc: mai bine cumpăr acum (ceva) decât peste două luni când preţul va creşte. Consumul de criză împinge economia în sus.

    Economia va creşte cu 5% în acest an, spune Ionuţ Dumitru economistul-şef al Raiffeisen Bank. El mai spune că, cel mai probabil, analiştii bănici vor revizui prognozele de creştere de la 2,5% la 5%. „Toată lumea îşi va revizui prognozele în sus. Trebuie să vedem datele de la INS, să vedem de unde vine creşterea”.

    Consumul este cel care susţine creşterea economică, spune economistul Dragoş Cabat. „A fost un consum, în prima parte a anului, mai mare ca de obicei. A fost posibil pentru că oamenii au văzut că inflaţia este mare si şi-au spus să cumpere acum bunuri de folosinţă îndelungată, cu banii pe care îi aveau. Cei cu bani mulţi au investit în construcţii pentru că acolo este mai multă siguranţă că valoarea bunului nu se deteriorează”.

    Însă, crede Cabat, lucrurile se vor schimba curând. Inflaţia încă nu a ajuns la pătrura dezvoltată sau la cea care cumpără fără să se uite la etichetă. Pe cei amărâţi i-a lovit deja. În curând, valul inflaţiei îi va lovi pe cei cu venituri medii, îi va obliga să consume mai puţin şi asta se va reflecta în evoluţia PIB.

  • Nici vorbă de recesiune: INS anunţă că economia a crescut cu 6,5% în T1 2022, faţă de perioada similară din 2021. Faţă de ultimul trimestru din 2021, avansul a fost de 5,2%

    România a avut în primul trimestru o creştere economică de 6,5% faţă de perioada similară din 2021, în timp ce comparativ ultimul trimestru din 2021 PIB-ul a crescut în T1 cu 5,2%, a anunţat marţi INS.

    Ritmul anual de creştere din T1 2022 este mai mare decât cel din T4 2021, când economia a urcat cu 2,4%. La nivelul anului 2021, PIB-ul a avut un plus de 5,9%.

    Şi ritmul de creştere trimestrială a accelerat la începutul lui 2022, după un avans de doar 1% în T4 2021 faţă de T3 2021.

    Comisia Europeană a anunţat luni, în prognoza de primăvară,  că a redus aproape la jumătate estimările privind creşterea economică a României în 2022, la 2,6%, de la 4,2% cât estimase în februarie, înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina.

    La începutul lunii mai, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit tot în jos estimările privind creşterea economică din acest an, la 2,9%, faţă de 4,3% cât estima în iarnă, dar în termeni nominali, valoarea PIB în 2022 a fost  majorată de la 1.314 miliarde lei la 1.327 miliarde lei.

    Tot în mai, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat că se aşteaptă la un avans de 2,5% în acest an pentru România, iar FMI şi-a revizuit de asemenea previziunile de la 4,8% cât estima în toamnă până la 2,2%.

     

  • ASE: Pierderile economice rezultate din îmbolnăvirile de cancer ajung la 3% din PIB în România

    Un studiu realizat de ASE arată că în fiecare an, în România, sunt diagnosticate aproape 100.000 persoane cu cancer. In evidentele cabinetelor oncologice sunt aproximativ 500.000 de pacienti cu cancer, iar 1 din 2 persoane bolnave de cancer sunt de vârstă activă (sub 65 de ani) conform unui studiu cu privire la impactul economic si social al cancerului facut de ASE. Astfel, pierderile economice cumulate în economia României atât prin afectarea productivităţii pacienţilor, cât şi a aparţinătorilor ajung până la aproximativ 3% din PIB-ul României în prezent.

    Potrivit reprezentanţilor celor care au realizat studiul,  este importantă susţinerea pacienţilor prin:

    • Factori care tin de parcursul pacientului oncologic: sunt importante diagnosticarea timpurie si initierea tratamentului cat mai repede pentru ca sansele de supravietuire sa creasca;este important accesul la terapii noi iar aici imunoterapiile joaca un rol important, crescand semnificativ ratele de supravietuire in cancer
    • Un alt factor important este susţinerea psiho-emotionala acordata pacientilor cu cancer atat din partea familiei, prietenilor, intr-un cuvant comunitatii pacientului cat si la nivel mai larg, de societate.
    • Conform presedintelui Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer Cezar Irimia „pe lângă depistarea timpurie a bolii şi accesul rapid la tratamentul adecvat, esenţiale pentru creşterea supravieţuirii în cancer şi a calităţii vieţii se dovedesc a fi: accesul la reţele şi servicii de sprijin, susţinerea psiho-oncologică, conexiunile sociale la nivel de comunitate, apartenenţa la grupuri de suport, precum şi informarea corectă în ceea ce priveşte boala şi navigarea în sistemul de sănătate“. 
    • Mobilizarea capitalului social în sprijinul celor afectaţi de boală este un factor important din perspectiva calităţii vieţii pacienţilor oncologici. Când ne referim la „capitalului social” vorbim despre sprijinul social informal (inclusiv sprijin emoţional), ajutorul material, sprijinul pentru accesul la tratamente inovatoare, la informaţii şi servicii necesare pacientului, activarea conexiunile sociale şi îngrijirea primită pentru a face faţă unei boli.

     

     

  • România are nevoie de 105 ani ca să ajungă Germania din urmă

    România este în acest moment, ca PIB per capita, cel mai utilizat indicator pentru nivelul de trai dintr-o ţară, la 30% faţă de Germania. Datele Băncii Mondiale arată că, în 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, PIB per capita în România era la 20% faţă de cel german. Asta înseamnă că, dacă acest ritm de recuperare s-ar menţine (10 puncte procentuale la fiecare 15 ani), România ar ajunge Germania din urmă în aproximativ 105 ani.

    PIB nominal pe cap de locuitor în România a fost, la finalul lui 2020, de aproape 13.000 de dolari, potrivit ultimelor date ale Băncii Mondiale. În aceeaşi vreme, în Germania a fost de 45.700 de dolari/locuitor. Cu toate că diferenţa este semnificativă, în ultimii ani s-a redus, pentru că PIB-ul României a crescut într-un ritm mai alert decât PIB-ul Germaniei. Evoluţia este, de altfel, firească, pentru că o economie emergentă ca a României are mai mult spaţiu să crească decât o economie uriaşă ca a Germaniei: PIB nominal în Germania a fost de peste 3.800 de miliarde de dolari în 2020, adică circa un sfert din economia Uniunii Europene.

    De asemenea, România a recuperat cel mai bine decalajele economice faţă de Uniunea Europeană (exprimate relativ la nivelul mediu de PIB/capita din UE) de la aderarea din 2007, arată datele Eurostat, biroul european de statistică.

    Cu un PIB de 218 mld. euro în 2020, România este doua cea mai mare economie din Europa Centrală şi de Est, după Polonia, care are un PIB de aproximativ 500 mld. euro. Deşi ca nivel nominal Cehia are o mărime similară a economiei cu cea a României, ca PIB/cap de locuitor este mult mai sus, pentru că are o populaţie de nici 11 milioane de locuitori, faţă de populaţia de 19 milioane de locuitori a României.

     

  • Ce influenţă are inflaţia de 10% asupra veniturilor bugetare

    ♦ Veniturile statului au crescut în primul trimestru (an/an) cu 21,3%, în vreme ce veniturile din TVA au crescut, în acelaşi interval, cu 39,3% un procent imens având în vedere că cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (consumul populaţiei) creşte, dar nu spectaculos – un plus de 5,6% în primele două luni din an ♦ Ce rol are aici inflaţia de peste 10% în martie.

    Inflaţia a fost în martie de 10,2%, cea mai mare din 2005 încoace. În teorie, o inflaţie mare adaugă venituri la bugetul nominal însă este mai mult decât discutabil că ar putea ajuta economia, în ansamblu. După Primul Război Mondial, Germania şi-a „achitat“ datoriile imense către populaţie generând o inflaţie cumplită care i-a dus la sapă de lemn pe majoritatea. După patru generaţii, germanii încă îşi amintesc de acea perioadă, de aceea lor li se schimbă faţa când aud de inflaţie.

    Comisia Naţională de Prognoză a României (care oferă cifre statistice guvernului) a modificat datele de creştere economică pentru 2022 de la 4,3% la 2,9%. Dar PIB-ul nominal, la noul orizont de anticipaţie, creşte de la 1.317 mld. lei la 1.328 mld. lei. O creştere, aşadar, nominală, de 11 mld. lei, în vreme ce PIB-ul real scade cu 1,4 puncte procentuale. Iar veniturile statului cresc – au crescut cu 21% în T1, an/an, în vreme ce veniturile din TVA au avansat spectaculos, un plus de 39% în perioada amintită.

    „Da, veniturile statului cresc, în parte şi din inflaţie. Aşa spune teoria: o inflaţie mai mare aduce venituri în plus la buget. În practică însă toată lumea plânge pentru că o inflaţie mare nu ajută pe nimeni. Vom avea un PIB nominal mai mare şi un deflator PIB mai mare. Dacă ne uităm la noi, la încasările mai mari din TVA, cred însă – nu am nicio certitudine, doar pot bănui – că acestea vin în bună măsură din nerambursarea de TVA”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Finanţele nu mai fac, în ultima vreme, raportări privind rambursările de TVA.

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank: Da, veniturile statului cresc, în parte şi din inflaţie. Aşa spune teoria: o inflaţie mai mare aduce venituri în plus la buget. În practică însă toată lumea plânge pentru că o inflaţie mare nu ajută pe nimeni.

    Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, spune că încasările mai mari la buget vin şi din inflaţie dar şi dintr-o colectare mai bună. În plus, creşte şi consumul, având în vedere că epidemia pare că se sfârşeşte.

    „Inflaţia este cu mult peste cea de anul trecut şi, da, aduce bani în plus bugetului. Dar şi consumul creşte, ceea ce aduce venituri în plus din TVA. Aşadar, trei lucruri contribuie la veniturile mai mari ale bugetului: inflaţia, o colectare mai bună (casele de marcat electonice fac colectarea mai bună) şi consumul care, postpandemie, începe să crească”, spune Codirlaşu.

    Adrian CodIrlaşu, vicepreşedinte al CFA România: Inflaţia este cu mult peste cea de anul trecut şi, da, aduce bani în plus bugetului.

    Economistul Laurian Lungu crede că inflaţia poate, eventual, ajuta pe termen scurt bugetul, dar nicidecum pe termen lung.

    „Nu văd cum inflaţia să ajute bugetul. Eventual poate ajuta pe termen scurt pentru că populaţia se adaptează mai greu unor condiţii noi şi consumă din inerţie. Dar se adaptează cu vremea.”

    Or, o scădere de consum loveşte economia pentru că producătorul nu mai are cui să vândă şi atunci va da afară oameni care, la rându-le, nu vor mai avea bani să cumpere.

    Laurian Lungu, vicepreşedinte al CFA România: Nu văd cum inflaţia să ajute bugetul. Eventual poate ajuta pe termen scurt pentru că populaţia se adaptează mai greu unor condiţii noi şi consumă din inerţie. Dar se adaptează cu vremea.

    Veniturile nominale cresc, PIB-ul nominal creşte, dar ceea ce trebuie luat în seamă nu este PIB-ul nominal, ci creşterea reală a PIB. Da, au crescut veniturile statului în T1 cu 21%. Dar defictul bugetar s-a redus, dacă veniturile au crescut? Nu, spune Lungu.

    Deficitul bugetar a fost în T1/2021 de 1,24% din PIB, iar în T1/2022 de 1,19% din PIB. O mişcare nesemnificativă, aşadar.

    Datele publicate de Ministerul de Finanţe arată că, în T1, veniturile bugetului consolidat au crescut cu 23% (an/an), dar şi cheltuielile au avansat cu 19%. În plus războiul de la graniţă va costa iar România trebuie să-I ajute pe oamenii care fug din calea războiului şi trebuie să găsească fonduri pentru asta.

  • Schimbările climatice pun în pericol 4% din PIB-ul mondial

    Schimbările climatice ar putea duce la pierderea a 4% din producţia economică anuală la nivel mondial până în 2050 şi ar putea afecta în mod disproporţionat multe dintre regiunile mai sărace ale lumii, conform unui nou studiu realizat în 135 de ţări.

    Firma de rating S&P Global, care acordă punctaje de credit ţărilor în funcţie de sănătatea economiilor lor, a publicat un raport în care analizează impactul probabil al creşterii nivelului mării şi al intensificării valurilor de căldură, secetei şi furtunilor.

    Într-un scenariu de bază în care guvernele se feresc în mare măsură să adopte noi politici majore în materie de schimbări climatice, ţările cu venituri mici şi mijlocii inferioare vor înregistra pierderi de 3,6 ori mai mari în medie la nivelul produsului intern brut decât cele mai bogate.

    Expunerea Bangladeshului, a Indiei, a Pakistanului şi a Sri Lankăi la incendii, inundaţii, furtuni majore şi, de asemenea, la penurii de apă înseamnă că Asia de Sud este expusă unui risc de 10%-18% din PIB, aproximativ triplu faţă de America de Nord şi de 10 ori mai mare decât regiunea cea mai puţin afectată, Europa, scrie Reuters.

    Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord şi Africa Subsahariană se confruntă, de asemenea, cu pierderi considerabile. Ţările din Asia de Est şi Pacific se confruntă cu niveluri de expunere similare celor din Africa Subsahariană, dar în principal din cauza furtunilor şi inundaţiilor, mai degrabă decât a valurilor de căldură şi a secetei.

    „În grade diferite, aceasta este o problemă pentru întreaga lume”, a declarat Roberto Sifon-Arevalo, analist de top al S&P pentru credite guvernamentale: „un lucru care iese cu adevărat în evidenţă este nevoia de sprijin internaţional pentru multe dintre aceste părţi (mai sărace) ale lumii”.

    Ţările din jurul ecuatorului sau insulele mici tind să fie mai expuse riscului, în timp ce economiile care se bazează mai mult pe sectoare precum agricultura vor fi probabil mai afectate decât cele cu sectoare de servicii importante.

    Pentru majoritatea ţărilor, expunerea şi costurile generate de schimbările climatice sunt deja în creştere. În ultimii 10 ani, numai furtunile, incendiile şi inundaţiile au provocat pierderi de aproximativ 0,3% din PIB pe an la nivel mondial, potrivit companiei de asigurări Swiss Re.

    De asemenea, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a calculat că, în medie, în ultimii 50 de ani, în fiecare zi, undeva în lume, a avut loc un dezastru legat de vreme, climă sau apă, provocând zilnic 115 decese şi pierderi zilnice de peste 202 milioane de dolari.

    Sifon-Arevalo, de la S&P, a declarat că unele ţări au suferit deja deprecieri ale ratingului de credit din cauza vremii extreme, cum ar fi unele insule din Caraibe după uraganele majore.

    Un studiu realizat anul trecut de un grup de universităţi din Marea Britanie, care a analizat o creştere mai accentuată a temperaturilor globale, a prezis că peste 60 de ţări şi-ar putea vedea ratingurile reduse din cauza încălzirii globale până în 2030.

    Unii experţi au sugerat, de asemenea, o scară progresivă pentru ratinguri, în care ţările foarte expuse ar avea un punctaj de credit pentru următorii 10 ani sau cam aşa ceva şi un alt punctaj pentru un viitor mai îndepărtat, când este posibil ca problemele să fie mai acute.

    „Ne străduim să spunem ce este relevant şi unde”, a declarat Sifon-Arevalo. “Dar nu evaluăm în funcţie de cel mai rău scenariu, ci în funcţie de un scenariu de bază”.

  • Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război: România va cheltui 2,5% din PIB pentru armată. La fel şi Germania. Războiul din Ucraina a schimbat toată arhitectura securităţii în Europa

    România va cheltui 2,5% din PIB, în 2023, pentru Armată, scrie pre­şedintele Ro­mâ­niei, Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis luni cu prilejul Zilei Forţelor Terestre. Ar fi vorba de 28,5 mld. lei (5,7 mld. euro), la PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză pentru 2023. Nu este neapărat o noutate, preşedintele a mai spus asta, dar pare un angajament, de această dată serios, având în vedere ceea ce se întâmplă lângă noi.

    „Ne aflăm într-un context de securitate complicat, rezultat al agresiunii armate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, şi se impun, aşadar, măsuri speciale suplimentare, cu caracter strict defensiv“, susţine preşedintele Iohannis.

    Ceea ce părea de neconceput în urmă cu un an s-a produs. Dictonul latin „Si vis pacem, para bellum” (Dacă vrei pace pregăteşte-te de război) este mai actual decât oricând.

    „La summitul extraordinar al NATO din 24 martie, prin implicarea activă şi susţinerea ţării noastre, s-au luat decizii ferme pentru consolidarea pe termen lung a posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic al NATO”, spune preşedintele României în mesajul citat – un limbaj de lemn, plin de superlative, dar care trebuie luat în seamă.

    „Consolidarea capacităţii de apărare reprezintă o prioritate strategică pentru ţara noastră, aşa cum rezultă şi din decizia de a creşte cheltuielile pentru Apărare de la 2% la 2,5% din PIB începând de anul viitor”, scrie preşedintele.

    Povestea acestui 2% din PIB alocat Apărării a fost mărul discordiei între administraţia americană a lui Donald Trump şi guvernul german condus de Angela Merkel. Atât cât a fost pace.

    Poate are America un PIB de 20.000 de miliarde de dolari, dar nici PIB-ul Germaniei, de 4.000 de miliarde de dolari – de trei ori mai mare ca al Rusiei –  nu este de lepădat. Americanii spun aşa: noi cheltuim 4-5% din PIB pentru apărare. Voi, europenii, doar undeva la 1-1,5% din PIB, de căciulă. Păi nu avem o apărare comună? De ce să plătim noi pentru voi? Europenii susţineau că armata americană este mai aproape de Asia, de frontierele Chinei – acolo ar fi fost pericolul, în vreme ce noi suntem bine – pace de 70 de ani, bunăstare pentru toată lumea. Iată că istoria este ciudată, iar războiul a ajuns la graniţele UE şi ale României. Declaraţiile publice ale unui general rus sunt relevante: Rusia vrea întreg litoralul Ucrainei ca să facă o joncţiune cu Transnistria, provincie a Republicii Moldova. Dacă Rusia reuşeşte asta, Republica Moldova nu ar mai exista – pentru că nu are armată sau are una pe care un singur batalion rus ar face-o praf.

    După ce a susţinut conducta şi a finanţat (nu din buget, dar va trebui să plătească compensaţii, pentru că a garantat investiţia de 10 miliarde de euro) Nord Stream 2, noul guvern al Germaniei are probleme. Cândva idolul Germaniei şi al întregii Europe, Angela Merkel este pusă la zid pentru rolul ei în ascensiunea Rusiei. Angela Merkel nu a vrut să crească cheltuielile de apărare pentru că se înţelegea bine cu Vladimir Putin, dar a crescut dependenţa ţării de gazul Federaţiei Ruse – gaz ieftin, bun, aproape. Economia ţării a profitat, dar strategii germani nu au anticipat şi nota de plată ascunsă.

    Istoria este altminteri de cum cred şi cei mai străluciţi strategi. Germania nu voia să-şi crească cheltuielile de apărare pentru că judeca aşa: la un PIB de 4.000 de miliarde de dolari (3.700 mld. euro), chiar şi 1,5% din PIB alocat apărării este peste tot ce alocă Rusia apărării.

    Noul guvern german va duce cheltuielile de apărare anuale la peste la 2% din PIB (în jur de 100 de miliarde de dolari (92 mld. euro) – cu cel puţin o treime peste bugetul de apărare al Rusiei, ceea ce lui Donald Trump nici nu i-ar fi trecut prin minte să ceară, în urmă cu 3-4 ani. În plus, armata germană va primi fonduri de 100 de miliarde de euro (109 mld. dolari) pentru înzestrare, după cum a anunţat cancelarul  Olaf Scholz.