Tag: performanta

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 12 decembrie 2016

    COVER STORY: Părintele avocaturii de business

    Gheorghe Muşat a fondat în urmă cu un sfert de secol casa de avocatură care îi poartă numele şi care de-a lungul anilor s-a menţinut în topul firmelor de profil. El povesteşte cum a ales profesia, apoi calea antreprenoriatului, care au fost principalele momente din istoria firmei şi care sunt perspectivele dezvoltării domeniului în continuare.


    ANALIZĂ: Ofensiva luxului în stomatologie


    TEHNOLOGIE: Revoluţia de la catedră


    AUTO: Hobby-ul ca business


    RESURSE UMANE: Leac pentru foamea de IT-işti


    SPECIAL: Adevărul despre căutarea informaţiilor pe internet


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Suma uriaşă irosită de Ministerul Sănătăţii pe un sistem informatic nefuncţional

    Ministerul Sănătăţii a plătit, în perioada 2007-2010, peste 13 milioane de lei şi peste 11 mil. de dolari pentru un sistem informatic de înaltă performanţă pentru unităţile spitaliceşti, care însă nu a funcţionat niciodată, reiese din sinteza unui raport al Corpului de Control al premierului.

    “În perioada 2007 – 2010, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat un singur sistem informatic, respectiv sistemul informatic de înaltă performanţă pentru unităţile spitaliceşti, în baza unor hotărâri de Guvern, proiectul având ca scop informatizarea managementului administrării spitalelor. «Proiectul de Informatizare a Administrării Spitalelor» a fost destinat să îmbunătăţească calitatea serviciilor furnizate în sistemul medical din România, să ofere un instrument modern de control al resurselor, de cunoaştere a costurilor şi de urmărire a pacienţilor”, se arată într-o sinteză a raportului efectuat de Corpul de Control al premierului, document publicat miercuri.

    Din informaţiile transmise Ministerului Sănătăţii în perioada 2008-2010 de către conducerea celor două spitale “master” -Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic de Urgenţă Târgu-Mureş, cu privire la modul de derulare a Proiectului de informatizare a Administrării Spitalelor, rezultă fără echivoc opţiunea reprezentanţilor acestor unităţi spitaliceşti de a utiliza aplicaţiile informatice pe care cele două spitale le-au folosit şi anterior implementării “sistemului informatic de înaltă performanţă”. Principalele motive invocate de către reprezentanţii celor două unităţi spitaliceşti în susţinerea acestei opţiuni au fost: mod de lucru mai greoi în noua aplicaţie, acoperirea insuficientă a domeniului medical, lipsa interfaţei cu SIUI – aplicaţia cu care se fac raportările la casa de asigurări.

    Potrivit documentului, sistemul informatic instalat la Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic de Urgenţă Târgu-Mureş “nu a satisfăcut necesităţile de informatizare ale celor două unităţi spitaliceşti, iar proiectul nu a înregistrat rezultatul scontat, respectiv îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate în sistemul medical din România şi crearea unui instrument modern de control al resurselor, de cunoaştere a costurilor şi de urmărire a pacienţilor”, concluzionează raportul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Suma uriaşă irosită de Ministerul Sănătăţii pe un sistem informatic nefuncţional

    Ministerul Sănătăţii a plătit, în perioada 2007-2010, peste 13 milioane de lei şi peste 11 mil. de dolari pentru un sistem informatic de înaltă performanţă pentru unităţile spitaliceşti, care însă nu a funcţionat niciodată, reiese din sinteza unui raport al Corpului de Control al premierului.

    “În perioada 2007 – 2010, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat un singur sistem informatic, respectiv sistemul informatic de înaltă performanţă pentru unităţile spitaliceşti, în baza unor hotărâri de Guvern, proiectul având ca scop informatizarea managementului administrării spitalelor. «Proiectul de Informatizare a Administrării Spitalelor» a fost destinat să îmbunătăţească calitatea serviciilor furnizate în sistemul medical din România, să ofere un instrument modern de control al resurselor, de cunoaştere a costurilor şi de urmărire a pacienţilor”, se arată într-o sinteză a raportului efectuat de Corpul de Control al premierului, document publicat miercuri.

    Din informaţiile transmise Ministerului Sănătăţii în perioada 2008-2010 de către conducerea celor două spitale “master” -Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic de Urgenţă Târgu-Mureş, cu privire la modul de derulare a Proiectului de informatizare a Administrării Spitalelor, rezultă fără echivoc opţiunea reprezentanţilor acestor unităţi spitaliceşti de a utiliza aplicaţiile informatice pe care cele două spitale le-au folosit şi anterior implementării “sistemului informatic de înaltă performanţă”. Principalele motive invocate de către reprezentanţii celor două unităţi spitaliceşti în susţinerea acestei opţiuni au fost: mod de lucru mai greoi în noua aplicaţie, acoperirea insuficientă a domeniului medical, lipsa interfaţei cu SIUI – aplicaţia cu care se fac raportările la casa de asigurări.

    Potrivit documentului, sistemul informatic instalat la Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic de Urgenţă Târgu-Mureş “nu a satisfăcut necesităţile de informatizare ale celor două unităţi spitaliceşti, iar proiectul nu a înregistrat rezultatul scontat, respectiv îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate în sistemul medical din România şi crearea unui instrument modern de control al resurselor, de cunoaştere a costurilor şi de urmărire a pacienţilor”, concluzionează raportul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 5 decembrie 2016

    COVER STORY: Cele mai inovatoare companii din România

    Ce este inovaţia şi de ce suntem inovatori modeşti? Cum e posibil ca, în pofida dezvoltării sectorului IT, România să se numere printre ţările cu cel mai redus nivel de inovaţie? Care sunt motoarele care catalizează apariţia inovaţiilor? Care este gradul de interes al companiilor de pe plan local pentru inovaţie în comparaţie cu alte pieţe? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns participanţii la ediţia din acest an a conferinţei Cele mai inovatoare companii din România, proiect ajuns la a treia ediţie.


    SPECIAL: Cele mai inovatoare companii din lume
     

    OPINIE: Stimaţi CEO,CFO, COO, CMO, antreprenori! Duceţi-vă la catedră pentru a da ceva înapoi României!
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 28 noiembrie 2016

    COVER STORY: Planurile noul CEO al Orange

    Pentru prima dată de când a preluat conducerea filialei locale a Orange, singura femeie CEO din industria telecomului românesc, Liudmila Climoc, vorbeşte despre parcusul până la fotoliul de director executiv, despre rezultate obţinute şi perspectivele companiei pe care o conduce, liderul pieţei de profil.

     


    FINANCIAR: Cât mai durează creşterea economică

     


    IDEI DE AFACERI: Şantierul din online


    RETAIL: În duel cu brandul Victoria’s Secret


    ANTREPRENORIAT: Băneasa, antrenament pentru extindere peste hotare
     
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 21 noiembrie 2016

    COVER STORY: Povestea brandurilor româneşti din vin

    Domeniul vinurilor constituie un studiu de caz special. Pe de o parte este un domeniu cu o îndelungată tradiţie, dar sunt şi afaceri noi, care înfloresc, cu investitori deopotrivă români şi străini. Nu mai puţin de 250 de crame funcţionează acum în România, ţară aflată pe locul şase în topul european al producătorilor de vin şi pe locul 12 la nivel mondial.


    STRATEGIE: Cum protejezi drepturile de autor când conţinutul e gratis?


    IDEI DE AFACERI: Povestea finanţistului pasionat de modă
     

    RETAIL: Paşii de expansiune ai Otter: Cluj, Braşov şi… Cehia


    SPECIAL: Povestea miliardarului chinez care vrea să cumpere Hollywoodul
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Are 30 de ani şi este responsabil de performanţa comercială a companiei care vinde primul smartwatch românesc

    Cu zece ani de experienţă în industria de servicii financiare, retail, online marketing şi comerţ online, Rareş Florea deţine funcţia de director comercial în cadrul Vector Watch pentru Europa Centrală şi de Est.

    Absolvent al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Administraţie Publică, Rareş Florea a intrat în contact cu mediul de afaceri internaţional încă de la primul loc de muncă, gestionând pentru echipele din care a făcut parte relaţia comercială cu parteneri strategici din Europa Centrală şi de Est.

    Şi-a consolidat ascensiunea profesională ocupând poziţii în cadrul mai multor companii, precum Bancpost sau Groupon România, supervizând relaţia de business cu partenerii internaţionali. În 2012 s-a alăturat Upstream, unul dintre principalii furnizori de soluţii de mobile marketing, cu o prezenţă puternică în peste 40 de ţări, în calitate de director de achiziţii. Între anii 2012 şi 2015, Rareş Florea a ocupat poziţia de online sales manager în cadrul PayU România, cel mai important procesator de plăţi online din România.

    În iunie 2015 s-a alăturat Vector Watch, fiind responsabil de performanţa comercială a companiei în România şi Europa Centrală şi de Sud-Est, supervizând totodată şi implementarea activităţilor de marketing şi de vânzări ale companiei. În puţinul timp liber, este un jucător împătimit de baschet, câştigând premii importante în cei peste 15 ani de activitate ca jucător semiprofesionist.

    „Cred cu tărie că acelaşi principii sănătoase se aplică şi în viaţă, şi în afaceri. Acasă, familia şi momentele frumoase petrecute alături de cei dragi înseamnă totul pentru mine. Iar în viaţa profesională mă bazez pe trei factori importanţi: echipa, deschiderea şi păstrarea promisiunilor date. În fiecare zi, îmi propun să respect trei legi importante. Încep cu cel mai important criteriu într-un departament comercial: relaţia cu clienţii vine pe primul loc. Întotdeauna. Promisiunile făcute trebuie onorate, căci un client fericit poate deschide drumul către alţii. În schimb, unul nefericit înseamnă pierderea unor oportunităţi şi pătarea reputaţiei. La fel de important este şi factorul câştig. În tot ceea ce faci, trebuie să te asiguri că toată lumea este mulţumită: noi, partenerii nostri şi clienţii amândurora. Şi nu în ultimul rând, o activitate întreprinsă cu o atitudine pozitivă face diferenţa“, spune Rareş Florea.

  • Cum să-ţi selectezi cei mai buni oameni şi ce să faci cu angajaţii actuali pentru a deveni mai performanţi

    Există o personalitate dezirabilă sau indezirabilă pentru un post? Cum poţi prezice performanţa unei persoane într-o organizaţie nouă? Cât de mari sunt pierderile în cazul unei recrutări greşite? Cât de profitabil este, în schimb, un angajat care se potriveşte perfect cu poziţia pe care o ocupă, nu numai din perspectiva experienţei şi a abilităţilor, ci şi a inteligenţei? Ce rol joacă personalitatea angajaţilor în ecuaţia care are drept rezultat profitul firmei? Iată doar câteva dintre întrebările la care răspunde Andrei Ion, directorul companiei de talent management care reprezintă în România organizaţia internaţională CEB/SHL Talent Measurement.

    De mic prefer jocurile RPG (Role – Playing – Games) nu doar pentru că mă pot vedea transformat într-un erou care se luptă cu dragoni, ci pentru că în aceste jocuri atât personajul principal cât şi companionii lui sunt transparenţi, cu punctele forte şi cele slabe la vedere. Vezi imediat, prin intermediul unor atribute (de pildă putere, inteligenţă, agilitate) ce poate şi ce nu poate să facă un anumit personaj. Astfel, strategia de luptă este crucială şi face diferenţa dintre victorie şi înfrângere. În lumea reală însă, oamenii nu cară după ei o foaie cu atribute şi sunt mai greu de citit şi de coordonat. Folositoare se dovedeşte, pe piaţa muncii, evaluarea psihologică a oamenilor, prin instrumente de măsurare psihologică, susţine Andrei Ion, managing director al filialei române care reprezintă liderul mondial în servicii de evaluare.

    La cei 32 de ani ai săi, Andrei Ion este un tip jovial care nu pare să-şi fi pierdut entuziasmul pe care l-a arătat în 2011, când a convins SHL să aleagă o mică firmă locală (42 Organizational Assessment) ca partener oficial pe plan local; recent, activitatea lor s-a extins şi în Serbia şi în Bulgaria. Tânărul este lector la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii Bucureşti şi membru al mai multor organizaţii de profil, ca European Association of Psychological Assessment, International Test Commission şi Association of Industrial and Organizaţional Psychology. Povesteşte acum că tatăl său l-ar fi văzut în rândurile Poliţiei Române, însă el a fost atras mai degrabă de misterul minţii umane decât de legile create de om. „Unul dintre misterele mari mi s-a părut comportamentul uman şi creierul uman, ce îi determină pe oameni să acţioneze, să facă lucrurile diferit unul faţă de celălalt. Sunt importante diferenţele dintre personalităţi, dintre culturi diferite, iar structura de personalitate contribuie la performanţă în funcţie de contextul de muncă.”

    Povestea începe în urmă cu mai bine de 15 ani, atunci când echipa de sociologi şi psihologi formată din Dan Petre, Dragoş Iliescu, Vlad Tureanu şi Cosmin Peleaşa au format D&D Research, o companie de cercetare de marketing care viza şi psihologia clientului, nu doar preferinţele consumatorului şi atitudinea acestuia faţă de un produs. Ei au dezvoltat ulterior Test Central, în sfera testelor psihologice, iar în 2011 li s-a alăturat Andrei Ion, care activase în consultanţă pe resurse umane ca freelancer.

    La finalul lui 2011, SHL căuta să intre pe piaţă din România, iar alături de recomandarea lui Dave Bartram, directorul de cercetare al SHL Group, directorii regionali ai grupului au fost convinşi de echipa 42 Organizational Assessment că sunt alegerea potrivită. În martie 2012 a avut loc intrarea oficială a SHL în România, la conducere fiind numit Andrei Ion; cifra de afaceri a companiei a crescut de mai bine de patru ori de-atunci, de la 160.000 de euro în 2012 la 750.000 de euro pentru 2016, conform peviziunilor. „La început, eram trei oameni, fiecare cu atribuţii şi în alte părţi. Eu predam la facultate, eram blocat şi cu doctoratul trei zile din săptămână – de obicei vineri, sâmbătă şi duminică”, explică Andrei Ion. Tot el adaugă că adesea s-a întâmplat să aibă un ritm extrem de alert, cu nopţi în care nu dormea mai mult de două ore. Dar aşa au reuşit să obţină şi rezultate: „Aşa am reuşit să avem cea mai mare creştere anuală din grup. Totuşi nu ne-am atins potenţialul maxim”, spune cu entuziasm tânărul.

    ACHIZIŢIA ŞI MOBILITATEA TALENTELOR

    SHL oferă servicii de evaluare a resursei umane în sfera de business pentru achiziţia şi mobilitatea talentelor. Prima componentă se referă la recrutare, compania angajându-se să-şi ajute clienţii să recruteze mai rapid şi mai eficient, iar ramura a doua se referă la indentificarea şi dezvoltarea angajaţilor aflaţi deja în organizaţie; Andrei Ion rezumă activitatea astfel: „te ajutăm să-ţi alegi cei mai buni oameni înainte să intre în organizaţie şi ce să faci cu ei odată intraţi în companie”.
    Pentru multe firme din România, procesul de recrutare arată astfel: sunt adunate CV-uri, urmează o selecţie a candidaţilor în funcţie de experienţă şi aptitudini, apoi un interviu şi, uneori, un test tehnic pentru a dovedi cunoştiinţele necesare; apoi se face alegerea. 

    Chiar şi aşa, sunt cazuri în care persoana selectată fie nu este potrivită pentru acel job, fie nu deţine abilităţile trecute în CV; sau se întâmplă ca persoana respectivă să plece după şase luni. În opinia lui Andrei Ion, acest lucru este cauzat cel mai adesea de faptul că persoana recrutată nu se potriveşte cu acel post, în compania respectivă. „Intrumentele noastre sunt utilizate pentru a prezice cât mai corect modul în care un candidat sau angajat va performa într-un anumit rol. Testele se bazează pe preferinţele de personalitate, preferinţe comportamentele relevante şi elementele care îl motivează,” spune reprezentantul filialei locale a SHL.

    Chiar şi aşa, sunt cazuri în care persoana selectată fie nu este potrivită pentru acel job, fie nu deţine abilităţile trecute în CV; sau se întâmplă ca persoana respectivă să plece după şase luni. În opinia lui Andrei Ion, acest lucru este cauzat cel mai adesea de faptul că persoana recrutată nu se potriveşte cu acel post, în compania respectivă. „Intrumentele noastre sunt utilizate pentru a prezice cât mai corect modul în care un candidat sau angajat va performa într-un anumit rol. Testele se bazează pe preferinţele de personalitate, preferinţe comportamentele relevante şi elementele care îl motivează,” spune reprezentantul filialei locale a SHL.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 noiembrie 2016

    COVER STORY: Laboratul medical al HR-ului

    Există o personalitate dezirabilă sau indezirabilă pentru un post? Ce rol joacă personalitatea angajaţilor în ecuaţia care are drept rezultat profitul firmei? Sunt întrebările la care răspunde Andrei Ion, directorul companiei de talent management care reprezintă în România organizaţia internaţională CEB/SHL Talent Measurement.


    ANALIZĂ: Independenţa artiştilor-antreprenori din teatru


    SPECIAL: Cel de-al 45-lea preşedinte

    STRATEGIE: Un business cu multe exerciţii fizice


    ANTREPRENORIAT: Online-ul, umăr la umăr cu Lipscanii

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Cum a reuşit un om care spală podelele într-o gară din SUA să câştige peste 270.000 de dolari anul trecut

    În medie un om de serviciu câştigă în jur de 26,180 de dolari pe an, dar un om de serviciu din San Francisco a reuşit să obţină 275,000 în 2015 datorită plăţilor pentru orele suplimentare, informează Yahoo Finance.

    Liang Zhao Zhang lucrează ca om de serviciu la gara din San Francisco (Bay Area Rapid Transit) şi salariul său anual a fost de 57,945 de dolari anul trecut, la care s-au adăugat 162,050 de dolari proveniţi din plata orelor suplimentare lucrate, astfel acesta a ajuns la un venit anual de 276,121 de dolari.

    Zhang nu se află la prima ispravă, fiind al treilea an la rând când reuşeşte această performanţă. “Lucrează toate orele suplimentare disponibile. Probabil lucrează în fiecare zi din an”, au spus reprezentanţii BART.