BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Annabella, unul dintre cei mai puternici jucători cu capital românesc din comerţul alimentar, a ajuns la 100 de magazine la nivel naţional

    Reţeaua de magazine Annabella, fondată de antreprenorii Dorina şi Dan Mutu în urmă cu aproape trei decenii, a deschis primul său retail park în oraşul Horezu, judeţul Vâlcea, atingând astfel pragul de 100 de magazine la nivel naţional.

    „Annabella deschide primul său retail park în oraşul Horezu. Este o realizare uimitoare, un proiect excelent, prin care am depăşit pragul de 100 de magazine la nivel naţional”, scrie Alexandru Şoacăte, deputy CEO al retailerului Annabella, pe platforma LinkedIn.

    Parcul de retail, potrivit site-ului companiei, se întinde pe o suprafaţă totală de 10.000 de metri pătraţi şi cuprinde magazine cu branduri internaţionale şi naţionale de modă, frumuseţe şi lifestyle, dar şi supermarket, pet shop, farmacie veterinară şi o cafenea.

  • Ce spune proprietarul unui lanţ local de magazine despre plăţile pe care le vor primi retailerii de la administratorul SGR? „Se fac diferenţe mari între jucătorii mari şi cei mici“

    Un mic magazin care va face preluarea manuală a ambalajelor va primi de la administratorul Siste­mului Garanţie-Returnare (SGR) – proiectul care va revoluţiona modul în care cumpărăm băuturi şi care îşi propune să accelereze procesele de reciclare – 0,0861 lei pentru o sticlă mi­că, de sub 500 ml. Suma este de 2,6 ori mai mică decât cea pe care o va pri­mi un retailer care va face pre­luare au­­to­mată (RVM), cu ajutorul apara­te­lor specializate. Diferenţe similare există şi la sticlele mari (peste 500 ml) şi la cele de plastic sau la doze.

    Tariful de gestionare reprezintă su­ma de bani plătită prin transfer ban­car de administratorul SGR co­merci­an­ţilor pentru fiecare unitate de am­balaj SGR, care a fost retur­na­tă la punc­tele de returnare, respectiv pre­da­tă de comercianţii HoReCa desti­nată acoperirii costu­rilor în legă­tură directă cu înde­plinirea obligaţiilor privind preluarea şi stocarea ambala­jelor SGR, scrie în Hotărârea pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1074/2021.

    Feliciu Paraschiv, pro­prietarul re­ţelei de magazine Paco Supermarket, una dintre cele mai importante reţele locale, spune că aceste diferenţe sunt discriminatorii.

    „Se face o diferenţă enormă între ce plăteşte SGR retailerilor mari, care-şi vor permite să cumpere RVM-uri (aparate de colectare auto­mate, ca­re costă de la 15.000 de euro plus TVA în sus), şi ce plăteşte retai­lerilor mici, care nu-şi vor permite au­tomate şi care vor face colectare manuală. Tarifele pen­tru marii re­tai­leri sunt de două-trei ori mai mari“, afirmă antreprenorul.

    Povestea magazinelor Paco a în­ce­put acum mai bine de 25 de ani cu un singur magazin în judeţul Vran­cea.

    Astăzi reţeaua a ajuns la 15 uni­tăţi în acelaşi judeţ şi la afaceri de 34 de milioane de euro în 2021, în creşte­re cu 17% faţă de anul anterior.

    Marii retaileri vor instala în maga­zi­nele proprii aparate pentru reci­cla­re automată, aparate care costă între 15.000 şi 80.000 de euro plus TVA, a­da­ugă Feliciu Paraschiv. De altfel, toc­mai pentru a-şi putea recupera aceste investiţii, marii jucători primesc sume considerabil mai mari. Unele lanţuri in­ternaţionale deja au instalate apara­te unde oamenii pot să îşi ducă amba­la­jele băuturilor, însă astfel de sisteme au fost puse momentan doar din do­rinţa retailerilor, nu ca parte a SGR.

    Retailerii mici, care nu vor investi în astfel de sisteme, vor colecta manual ambalajele.

    „Nu este corect din punct de vedere concurenţial ca două societăţi comerciale diferite care desfăşoară exact aceeaşi operaţiune de colectare de la populaţie a ambalajelor nereutilizabile şi introducerea lor în sistemul SGR să fie renunerate diferit. Asta amplifică decalajul dintre comercianţii mici şi mijlocii care nu-şi permit să achite aparate de colectare automată şi companiile mari, internaţionale, care acaparează din ce în ce mai mult piaţa de retail şi capată poziţii dominante.“

    Totuşi, diferenţele în tariful de gestionare vin ca urmare a sumelor pe care marile lanţuri le pun la bătaie pentru achiziţia acestor aparate, investiţie ce ar urma să fie amortizată în câţiva ani.

    Feliciu Paraschiv spune că un retailer mic, care nu are bani pentru asemenea investiţii, va trebui să plătească un om să facă această colectare. El adaugă că făcând o medie ponderată a tarifelor menţionate în Hotărârea de Guvern (30% sticle mici, 10% mari, 40% pet-uri şi 20% doze), un retailer va încasa 25 de lei pe oră, versus 50 de lei cât ar costa ca un om să facă asta.

    „Un om poate colecta, dacă nu face pauză, 360 de unităţi pe oră. Plus că, la colectare manuală, noi nu trebuie să spargem sau să deformăm sticla (eticheta trebuie să rămână intactă, pentru a putea fi citită de aparate – n.red.), aşa că vom aduna volume foarte mari de ambalaje. Aparatele mari validează pe loc sticlele sau dozele şi apoi le striveşte, astfel că pot cuprinde mult mai multe ambalaje pe aceeaşi suprafaţă“, mai spune el.

    Omul de afaceri precizează totodată că retailerii mici şi mijlocii nu au fost consultanţi la ultimele negocieri, aşa că nu ştiu pe ce bază sau pe ce studii au fost stabilite preţurile.

    „Probabil ne vom adresa Consiliului Concurenţei. Domnul Ministru Tánczos Barna, în timpul discutiilor avute anterior, a specificat că tarifele la colectarea manuală vor fi mai mari pentru că implică resursa umană, care e greu de găsit şi e şi scumpă, iar acum a făcut exact invers.“

    SGR presupune că, începând cu data de 30 noiembrie 2023, consumatorii vor putea să returneze în magazine ambalajele de unică folosinţă din plastic, sticlă sau metal pentru băuturi. Cumpărătorii vor plăti o garanţie de 0,50 RON atunci când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri inclusiv. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal. Irlanda şi Ungaria sunt alte ţări europene în faze avansate de implementare a SGR.

  • Sfârşitul hipermarketului în marile oraşe?

    Magazine de proximitate, de discount, supermarketuri online, supermarketuri offline – clienţii marilor oraşe au la dispoziţie tot mai multe alternative pentru cumpărăturile de zi cu zi.

    Dacă înainte de 2000 singura prezenţă a comerţului modern era Metro, iar în 2001 apărea Carrefour Militari, amplasat din­colo de centura Capitalei, motiv pentru care cum­părăturile ocupau practic o zi în­treagă, dar acolo gama era de la papetărie şi haine la produse alimentare sau electronice şi electro­cas­nice, acum oferta este mult mai diversi­ficată şi prezentă în zonele rezidenţiale.

    „Trendul reducerii spaţiului alocat hi­per­marketurilor este deja în curs. Vremea în care mallul includea un mare hipermarket a apus deja. Chiar şi operatorul hipermarketu­lui a în­ţeles asta şi reevaluează situaţia. Auchan va fi mai mic, am ajuns la o înţelegere cu ei şi vor reduce suprafaţa. Şi sunt mai multe exemple de hipermarketuri existente care reduc supra­faţa, reduceri mai mari decât facem noi aici (la AFI Cotroceni – n.red.)“, a declarat Doron Klein, CEO al AFI Europe România şi Cehia.

    Lanţurile de hipermarketuri, magazine pe suprafaţă mare, de până la 13.000 mp, au fost cele care au deschis apetitul românilor pentru comerţul modern acum 15-20 de ani. În perioada de boom economic 2006-2008 aceste reţele deschideau magazine mari pe bandă rulantă, unii jucători operând chiar şi zece inaugurări de hipermarketuri mari pe an. Iar un magazin dezvoltat de la zero, pe teren propriu, ajungea să coste şi 20 de mili­oane de euro.

    Anul 2022 a fost cel mai bun din istoria centrului comercial AFI Cotroceni odată ce s-au eliminat restricţiile, pentru că publicul a dorit să revină în „offline“.

    „Anul 2022 a fost chiar mai bun decât  2019 deoarece oamenii voiau să revină, iar re­tailerii vor mai mult spaţiu, se măreşte su­prafaţa magazinelor pentru a veni cu o gamă mai largă. Primark e un exemplu, va avea peste 4.000 mp în mall. Primark va fi deschis deasupra Auchan şi înlocuieşte alte magazi­ne sau spaţii precum Muzeul Simţurilor sau Adidas care au fost mutate şi am convertit o parte a zonei comune în spaţiu de retail“, a spus Doron Klein.

    De asemenea, anul trecut Cora anunţa că îşi restructurează jumătate dintre hiper­marketuri şi le reduce suprafaţa, magazinele urmând a găzdui în spaţiul rămas liber alte branduri. În acel moment remodelarea viza magazinele Cora Lujerului, Pantelimon, Sun Plaza şi Alexandriei la Bucureşti, şi la Cora Brătianu din Constanţa.

    Lanţul de magazine Cora deţine local o reţea de zece hipermarketuri, cinci magazi­ne mici, de proximitate, sub brandul Cora Urban, şi o unitate online proprie. Această mutare vine în contextul în care acest tip de magazine – hipermarketurile – a pierdut trep­tat din popularitate – atât local, cât şi internaţional – dat fiind că acum clienţii pun mai mare accent pe proximitate.

    Reprezentanţii Cora spuneau că regân­desc astfel modelul comercial, cu scopul de a răspunde exigenţelor clienţilor, care după pan­demie îşi doresc să acceseze şi să parcurgă mai uşor şi mai rapid spaţiul magazinului.

     

  • Este oficial: Un nou mall de 125 mil. euro, cu 150 de magazine

    NEPI Rockcastle, cel mai mare investitor şi dezvoltator de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est, a extins de două ori suprafaţa mallului Promenada Craiova în timpul construcţiei sale datorită cererii din partea retailerilor.

    „Ritmul de creştere al României este peste media europeană şi Craiova are o suprafaţă de retail per capita sub media unui oraş de 300.000 de locuitori. Aici este loc suficient şi pentru noi, şi pentru concurenţa noastră. Mallul va crea 1.500 de noi locuri de muncă“, a spus Rüdiger Dany, CEO al NEPI Rockcastle.

    Investiţia anunţată în 2023 vine după o serie de noi investiţii în zona Craiovei, de la noile loturi din drumul expres spre Piteşti la investiţia de 490 mil. euro anunţată de Ford Otosan, la cei opt noi furnizori de componente pe care uzina auto i-a atras odată cu anunţul noilor modele Transit şi Tourneo Courier.

    Zona comercială Promenada Craiova va avea o suprafaţă de 78.500 mp, din care noul centru comercial, care include şi parc de retail, va ocupa 62.500 mp, iar magazinul Dedeman 16.000 mp.

    „Vorbim despre un centru comercial care acum are 90.000 mp construiţi. Iniţial planul era pentru 70.000 mp, însă cererea de retail în piaţă este foarte mare, motiv pentru care am extins de două ori proiectul“, a spus Andrei Radu, director de dezvoltare, NEPI Rockcastle.

  • Retailerul irlandez Primark, care a deschis primul magazin din România în decembrie 2022, va inaugura a doua unitate pe 20 iunie, în AFI Cotroceni

    Retailerul irlandez Primark, care a deschis primul magazine din România în decembrie 2022, în centrul comercial ParkLake din Bucureşti, a anunţat joi că a doua unitate va fi inaugurată pe 20 iunie, în AFI Cotroceni.

    Compania se află în plin proces de expansiune în Europa Centrală şi de Est, unde este prezent în  Polonia, Cehia şi Slovenia, urmând ca pe 25 mai să adauge în listă şi Slovacia.

    Noul magazin din AFI Cotroceni va crea peste 250 de locuri de muncă pentru economia locală din Bucureşti, iar o serie de locuri de muncă cu jumătate sau normă întreagă sunt încă disponibile, inclusiv posturi de asistent retail la Primark, dar şi posturi de conducere. Primark a numit-o pe Cătălina Gnevnoi în funcţia de manager al magazinului.

     „Suntem încântaţi să adăugăm un nou magazin Primark pe harta modei din Bucureşti. Această inaugurare este foarte aşteptată, ca urmare a răspunsului fantastic pe care l-am avut din partea clienţilor la prima noastră deschidere de acum şase luni. Suntem foarte încântaţi să ne deschidem porţile luna viitoare şi să ne cunoaştem noii clienţi din AFI Cotroceni. Fie că este vorba de produse esenţiale de zi cu zi sau de tendinţele modei de vară, suntem convinşi că le va plăcea oferta noastră.”, a declarat Maciej Podwojski, Director Europa Centrală şi de Est, Primark.

    Retailerul are în prezent câte un magazin în România şi Slovenia, două magazine în Cehia şi patru magazine în Polonia, urmând să deschidă alte două magazine în Polonia în acest an, în Magnolia Park, Wrocław şi în Manufaktura, Łódź.

    De asemenea, compania va deschide pe 25 mai un maazin în Bratislava, şi anul viitor va intra pe piaţa din Ungaria.

    La nivel global, Primark are peste 70.000 de angajaţi în 15 ţări din Europa şi SUA. Înfiinţat în Irlanda în 1969 sub marca Penneys, retailerul irlandez vrea să ajungă la 530 de magazine până la sfârşitul anului 2026.

     

  • De la ceai la ketchup, unele rafturi din magazine rămân goale pentru că retailerilor le este greu să anticipeze cererea

    Executivi de top, consultanţi şi analişti au declarat pentru Reuters că supermarketurile au dificultăţi în a anticipa cererea în contextul schimbării obiceiurilor de shopping odată cu încheierea pandemiei şi apariţia crizei costurilor de trai.

    Din această cauză, unele produse de bază lipsesc de pe rafturi.

     

  • Povestea româncei ce reuşeşte să se lupte cu giganţii din afară cu o afacere începută cu 2000 de dolari atunci când era studentă. Acum ea îşi duce afacerea în afara ţării şi face milioane de euro

    „Pasiune pentru modă, pentru frumos, perseverenţă, multă muncă, curaj şi nebunia vârstei”, câteva maşini de cusut şi 2.000 de euro au fost ingredientele din care Dorina Dumitrache a creat, împreună cu Bogdan Dumitrache, la începutul anilor 2000, brandul Poema. Astăzi, antreprenoarea îmbracă românce din toată ţara şi, după o amânare adusă de pandemie, are în plan să iasă şi peste hotare.

    Dorina Dumitrache, cofondator şi CEO al brandului românesc de modă Poema, a pornit businessul în urmă cu 19 ani, alături de partenerul său, Bogdan Dumitrache, „susţinuţi de nebunia vârstei, mult entuziasm şi bineînţeles, de familiile noastre, care au crezut în noi şi ne-au fost alături mereu”. Au pornit la drum atât ca parteneri de afaceri cât şi în viaţă, „formând un cuplu până în urmă cu patru ani. În prezent suntem doar parteneri de afaceri”.

    Spune că a fost un parcurs cu multe sacrificii şi provocări, pe care nu le-a simţit la momentul acela şi care au pălit în faţa satisfacţiilor şi a împlinirilor pe care le-a trăit. „A fost un vis care s-a împlinit cu eforturi, cu implicare, cu ajutor, cu o echipă frumoasă care s-a conturat în jurul nostru.” Ideea businessului a început să se contureze în momentul în care a primit un telefon de la mătuşa sa, sora mamei, „o femeie cu un spirit antreprenorial înnăscut, pe care mereu am apreciat-o şi m-a inspirat”.

    Aceasta achiziţionase câteva maşini de cusut de la o fabrică de confecţii care se închisese în oraşul ei şi i le-a oferit cadou, ştiind-o pasionată de modă şi haine. „Aveam 23 de ani, eram încă pe băncile facultăţii, şi eu, şi partenerul meu. Amândoi eram nerăbdători să ne găsim direcţia în viaţă. Acesta a fost startul; ne-am pus pe treabă şi ne-am ţinut de ea.” Ca investiţie iniţială s-au folosit şi de suma de 2.000 de euro, „nu prea mare, dar nici mică pentru noi la vremea aceea”, pe care Bogdan Dumitrache o economisise în timpul facultăţii.  „Obţinuse o bursă în Anglia, a profitat de conjunctură şi a ales să muncească o perioadă.

    Au fost bani esenţiali la momentul respectiv.” Au început „cu un mic atelier improvizat în garajul casei părinţilor lui Bogdan şi cu două confecţionere, prietene ale mamei mele”. De la o echipă de câţiva oameni, Poema a ajuns să opereze acum cu aproximativ 200 de angajaţi. „Este o mare plăcere şi bucurie, pot spune chiar mândrie, că oamenii care ne-au fost alături la început încă fac parte din echipa Poema. În spatele brandului nostru se află o echipă bine închegată, în care creativitatea celor tineri se îmbină perfect cu experienţa celor care au pus bazele acestui proiect.”

    Criza sanitară, un hop major

    De-a lungul celor 19 ani a avut parte de multe provocări, „dar cu siguranţă toate au fost lecţii valoroase care ne-au maturizat, ne-au făcut mai puternici, şi au crescut businessul şi imaginea Poema, determinând loialitatea şi aprecierea clientului”. Principala provocare spune că a fost şi rămâne cea legată de lipsa de resursă umană. „Dacă în trecut era foarte greu să găsim forţă de muncă calificată în domenii precum design vestimentar, graphic design, styling sau marketing, în prezent întâmpinăm probleme mari şi în rândul angajaţilor care lucrează direct în magazine, segment care înregistrează mari fluctuaţii pe piaţa de retail, în general”.

    Însă pandemia, care a influenţat mult obiceiurile de consum ale clienţilor, determinându-i să se orienteze în special către bunurile de strictă necesitate, a adus pentru Poema provocarea cea mai mare, a fost o perioadă în care businessul a scăzut semnificativ, înregistrând, în primă fază, scăderi de până la 60%. „Retailerii din fashion au avut de pierdut chiar dacă s-au adaptat la noile tendinţe din online. Pe noi, experienţa profesională acumulată de-a lungul anilor ne-a ajutat să ne adaptăm şi să găsim soluţii pentru a ne proteja profitabilitatea şi a păstra calitatea produselor”, spune Dorina Dumitrache.

    Anul trecut, businessul a ajuns la o cifră de afaceri de 21,4 milioane de lei şi la un număr de aproape 890.000 de clienţi, de la 1,9 milioane, câţi înregistra înainte de pandemie, în timpul căreia această cifră a fost de aproape trei ori mai mică – în jur de 672.000 de clienţi. Cu toate că magazinul online a înregistrat creşteri substanţiale pe perioada pandemiei, totuşi nu a reuşit să compenseze scăderea înregistrată în magazinele fizice. „Încercarea de a găsi un echilibru între venituri şi costuri şi aceea de a găsi soluţii pentru a ne păstra echipa completă au fost principalele provocări pentru companie în perioada pandemică.” În prezent compania funcţionează cu 12 magazine fizice, câte unul în oraşele Craiova, Braşov, Ploieşti, Timişoara, Târgu-Jiu, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Piteşi şi Slatina, şi trei în Bucureşti. Magazinul online, lansat în 2014, acoperă aproximativ 30% din cifra de afaceri, cu oscilaţii în perioada pandemiei, când din cauza măsurilor restrictive din mediul offline ajunsese să acopere aproape 50%. Valoarea bonului mediu în magazinele Poema este aproximativ de 300 de lei.

    Profil de antreprenoare

    Œ► A cofondat brandul Poema în 2003, când încă era studentă;

    ► Este absolventă a Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu” din Craiova;

    Ž► Înainte de a intra în antreprenoriat a lucrat timp de doi ani la o casă de modă din oraşul natal, Craiova;

    ► Este pasionată de modă, lectură şi călătorii şi are o fiică, Arina.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL 

  • Retailerul de modă C&A a ajuns la 50 de magazine în România, cu circa zece mai multe decât la începutul pandemiei

    ♦ Retailerul, activ pe segmentul preţurilor mici, are magazine pe suprafaţă mare, de până la câteva mii de metri pătraţi.

    Retailerul de modă C&A a ajuns la 50 de magazine offline în România, cu cinci mai multe decât acum doi ani şi cu zece mai multe decât la începutul pandemiei, în 2020. Evoluţia ţine cont atât de deschiderile care au avut loc în aceşti ani, cât şi de închiderile operate, precum cele din perioada pandemiei.

    Compania, activă pe segmentul preţurilor mici, a acoperit în special oraşele mari şi medii ale ţării, în frunte cu Bucureştiul, unde grupul are o cincime din totalul unităţilor locale, conform site-ului propriu.

    C&A a intrat pe piaţa din România în 2009, primul an de criză financiară, şi s-a extins iniţial doar în marile oraşe ale ţării cu magazine generoase, de la 1.500 la 3.000 mp. Au urmat apoi oraşe secundare precum Târgovişte sau Giurgiu. Magazinele C&A sunt amplasate doar în centre comerciale şi malluri, nu în stradal. Brandul activează pe segmentul preţurilor mici, astfel că a prins pe piaţa locală unde preţul este unul dintre principalele argumente în procesul de achiziţie.

    Compania s-a extins constant şi rapid până în 2016, când ajunsese la o reţea de aproape 40 de magazine. Apoi, a tras frâna în ceea ce priveşte expansiunea pentru prima dată de la intrarea pe piaţă. Au urmat câţiva ani de pauză, pentru ca ulterior pandemia să lovească din plin moda din întreaga lume.

    În 2020, magazinele nonesenţiale din majoritatea ţărilor din lume au fost închise temporar, iar apoi au funcţionat cu restricţii. Printre ele se numără şi magazinele de modă. De altfel, în pandemie, executivii C&A spuneau că o explicaţie pentru expansiunea mai lentă este chiar criza sanitară.

    Tocmai din această cauză, a avut loc o restructurare a reţelei, atât local, cât şi internaţional.

    În 2021, C&A a anunţat că îşi restructurează businessul şi începe concedierile în rândul celor 23.000 de salariaţi. Schimbările de comportament de consum generate de pandemie, în frunte cu dezvoltarea online-ului, au determinat retailerul să ia această decizie.

    Pe plan local, gigantul a intrat întâi offline şi apoi şi-a deschis şi magazin virtual, care a crescut constant în ultimii ani, potrivit declaraţiilor anterioare ale executivilor C&A. Ei nu au oferit însă niciodată cota de piaţă a acestui canal.

    Post pandemie, compania a reluat deschiderile, numărul de magazine din România ajungând la 50 astăzi, faţă de circa 45 acum doi ani.

    Totuşi, ritmul de expansiune al reţelei este mai lent decât al altor comanii active pe acelaşi segment de preţ, cum ar fi Sinsay (brand al grupului LPP). O explicaţie poate fi faptul că C&A are magazine mai mari, ce nu pot fi deschise în orice proiect de retail sau în orice oraş.

    După ce restricţiile legate de pandemie au fost ridicate, a izbucnit un război la graniţa României, inflaţia a atins cote record, iar numărul de proiecte noi de retail (malluri ori parcuri comerciale) s-a redus considerabil. Aceşti factori îşi spun cuvântul în cazul expansiunii multor retaileri. Totuşi, brandurile de modă care mizează pe preţuri mic continuă dezvoltarea pentru că românii pun tot mai mult accent pe acest aspect al costului într-o perioadă în care puterea de cumpărare scade.

    C&A este unul dintre cei mai importanţi retaileri din România după cifra de afaceri din 2021 (cele mai recente date publice disponibile), de 445 mil. lei. Nivelul vânzărilor e cu 22% peste cel din primul an de pandemie, dar e mai mic decât cel din 2018 şi respectiv 2019. Rezultatele pe anul trecut nu sunt încă publice.

    La vârful celor mai mari companii din moda românească de află Pepco, Inditex (grupul ce deţine Zara şi alte mărci), LPP (proprietarul Reserved, Sinsay şi al altor branduri) şi H&M.

     

     

     

     

  • Cea mai importantă tranzacţie din retailul alimentar din ultimii şapte ani: De ce a fost atât de mare interes pentru operaţiunile Cora în România?

    ♦ La finalul săptămânii trecute, Carrefour a anunţat preluarea operaţiunilor Cora în România.

    Hipermarketurile Cora din zona Lujerului, din Pantelimon şi din mallul Sun Plaza, toate din Bucureşti, sunt unele dintre cele mai bune magazine pe suprafaţă mare din România ca vânzări, spun sursele din piaţă ale ZF.

    În urmă cu circa un deceniu, în vremurile de glorie ale magazinelor pe format mare, hipermarketul Cora Lujerului avea vânzări anuale de peste 100 mil. euro, fiind între primele trei unităţi de retail din România ca vânzări. La vârf se mai găseau hipermarketul Auchan Titan şi cel al Carrefour din zona Orhideea.

    Între timp, piaţa s-a aglomerat, comportamentul de consum s-a schimbat, clienţii mizând tot mai mult pe proximitate, astfel că vânzările acestor unităţi mari au scăzut. Ele rămân însă în top, datorită faptului că au suprafeţe de chiar şi peste 10.000 mp şi până la 50.000 de articole la raft.

  • Povestea româncei care se luptă cu marile lanţuri de fashion. Ea a reuşit să transforme businessul pornit cu 2.000 de dolari în studenţie într-un lanţ cu venituri de zeci de milioane, care se pregăteşte să iasă peste graniţe

    „Pasiune pentru modă, pentru frumos, perseverenţă, multă muncă, curaj şi nebunia vârstei”, câteva maşini de cusut şi 2.000 de euro au fost ingredientele din care Dorina Dumitrache a creat, împreună cu Bogdan Dumitrache, la începutul anilor 2000, brandul Poema. Astăzi, antreprenoarea îmbracă românce din toată ţara şi, după o amânare adusă de pandemie, are în plan să iasă şi peste hotare.

    Dorina Dumitrache, cofondator şi CEO al brandului românesc de modă Poema, a pornit businessul în urmă cu 19 ani, alături de partenerul său, Bogdan Dumitrache, „susţinuţi de nebunia vârstei, mult entuziasm şi bineînţeles, de familiile noastre, care au crezut în noi şi ne-au fost alături mereu”. Au pornit la drum atât ca parteneri de afaceri cât şi în viaţă, „formând un cuplu până în urmă cu patru ani. În prezent suntem doar parteneri de afaceri”.

    Spune că a fost un parcurs cu multe sacrificii şi provocări, pe care nu le-a simţit la momentul acela şi care au pălit în faţa satisfacţiilor şi a împlinirilor pe care le-a trăit. „A fost un vis care s-a împlinit cu eforturi, cu implicare, cu ajutor, cu o echipă frumoasă care s-a conturat în jurul nostru.” Ideea businessului a început să se contureze în momentul în care a primit un telefon de la mătuşa sa, sora mamei, „o femeie cu un spirit antreprenorial înnăscut, pe care mereu am apreciat-o şi m-a inspirat”.

    Aceasta achiziţionase câteva maşini de cusut de la o fabrică de confecţii care se închisese în oraşul ei şi i le-a oferit cadou, ştiind-o pasionată de modă şi haine. „Aveam 23 de ani, eram încă pe băncile facultăţii, şi eu, şi partenerul meu. Amândoi eram nerăbdători să ne găsim direcţia în viaţă. Acesta a fost startul; ne-am pus pe treabă şi ne-am ţinut de ea.” Ca investiţie iniţială s-au folosit şi de suma de 2.000 de euro, „nu prea mare, dar nici mică pentru noi la vremea aceea”, pe care Bogdan Dumitrache o economisise în timpul facultăţii.  „Obţinuse o bursă în Anglia, a profitat de conjunctură şi a ales să muncească o perioadă.

    Au fost bani esenţiali la momentul respectiv.” Au început „cu un mic atelier improvizat în garajul casei părinţilor lui Bogdan şi cu două confecţionere, prietene ale mamei mele”. De la o echipă de câţiva oameni, Poema a ajuns să opereze acum cu aproximativ 200 de angajaţi. „Este o mare plăcere şi bucurie, pot spune chiar mândrie, că oamenii care ne-au fost alături la început încă fac parte din echipa Poema. În spatele brandului nostru se află o echipă bine închegată, în care creativitatea celor tineri se îmbină perfect cu experienţa celor care au pus bazele acestui proiect.”

    Criza sanitară, un hop major

    De-a lungul celor 19 ani a avut parte de multe provocări, „dar cu siguranţă toate au fost lecţii valoroase care ne-au maturizat, ne-au făcut mai puternici, şi au crescut businessul şi imaginea Poema, determinând loialitatea şi aprecierea clientului”. Principala provocare spune că a fost şi rămâne cea legată de lipsa de resursă umană. „Dacă în trecut era foarte greu să găsim forţă de muncă calificată în domenii precum design vestimentar, graphic design, styling sau marketing, în prezent întâmpinăm probleme mari şi în rândul angajaţilor care lucrează direct în magazine, segment care înregistrează mari fluctuaţii pe piaţa de retail, în general”.

    Însă pandemia, care a influenţat mult obiceiurile de consum ale clienţilor, determinându-i să se orienteze în special către bunurile de strictă necesitate, a adus pentru Poema provocarea cea mai mare, a fost o perioadă în care businessul a scăzut semnificativ, înregistrând, în primă fază, scăderi de până la 60%. „Retailerii din fashion au avut de pierdut chiar dacă s-au adaptat la noile tendinţe din online. Pe noi, experienţa profesională acumulată de-a lungul anilor ne-a ajutat să ne adaptăm şi să găsim soluţii pentru a ne proteja profitabilitatea şi a păstra calitatea produselor”, spune Dorina Dumitrache.

    Anul trecut, businessul a ajuns la o cifră de afaceri de 21,4 milioane de lei şi la un număr de aproape 890.000 de clienţi, de la 1,9 milioane, câţi înregistra înainte de pandemie, în timpul căreia această cifră a fost de aproape trei ori mai mică – în jur de 672.000 de clienţi. Cu toate că magazinul online a înregistrat creşteri substanţiale pe perioada pandemiei, totuşi nu a reuşit să compenseze scăderea înregistrată în magazinele fizice. „Încercarea de a găsi un echilibru între venituri şi costuri şi aceea de a găsi soluţii pentru a ne păstra echipa completă au fost principalele provocări pentru companie în perioada pandemică.” În prezent compania funcţionează cu 12 magazine fizice, câte unul în oraşele Craiova, Braşov, Ploieşti, Timişoara, Târgu-Jiu, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Piteşi şi Slatina, şi trei în Bucureşti. Magazinul online, lansat în 2014, acoperă aproximativ 30% din cifra de afaceri, cu oscilaţii în perioada pandemiei, când din cauza măsurilor restrictive din mediul offline ajunsese să acopere aproape 50%. Valoarea bonului mediu în magazinele Poema este aproximativ de 300 de lei.

    Profil de antreprenoare

    Œ► A cofondat brandul Poema în 2003, când încă era studentă;

    ► Este absolventă a Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu” din Craiova;

    Ž► Înainte de a intra în antreprenoriat a lucrat timp de doi ani la o casă de modă din oraşul natal, Craiova;

    ► Este pasionată de modă, lectură şi călătorii şi are o fiică, Arina.

    Anual, compania lansează două mari colecţii sezoniere, colecţia primvară-vară şi colecţia toamnă-iarnă. Fiecare cuprinde aproximativ 120.000 de produse şi este structurată, la rândul său, în minicolecţii. „Fiecare colecţie este planificată şi influenţată de mai mulţi factori de care ne-am lovit de-a lungul parcursului nostru. Avem un calendar intern care ne ghidează în conceperea lor, asfel încât ne asigurăm că nu ratăm momente importante şi nu riscăm să dezamăgim.” Apoximativ 20% din totalul producţiei este realizat în atelierul propriu, iar restul în colaborare cu fabrici în sistem lohn, majoritatea din Craiova dar şi din oraşele învecinate. Fiecare colecţie se adaptează la tendinţele modei internaţionale, ale pieţei locale, un element important în conceperea lor fiind stilul de viaţă al clientelor şi nevoile lor, spune Dorina Dumitrache. „Este foarte important să ascultăm şi să construim relaţii cu clientele noastre pentru a stabili standardele serviciilor pe care le oferim acestora. Ne dorim să ştim ce valori şi ce calităţi au în comun, din ce medii provin, care este stilul lor de viaţă, ce îşi doresc să găsească atunci când trec pragul magazinelor noastre, să aducem un plus de bucurie şi inspiraţie în viaţă fiecărei femei.”

    Brandul se adresează femeilor cu un venit mediu şi peste medie, iar antreprenoarea descrie clienta Poema drept femeia liberă, independentă, care şi-a găsit echilibrul, care pune preţ pe imaginea ei într-un mod discret. „Este femeia care preferă simplitatea, care apreciază detalii discrete, femeia matură care emană eleganţă şi rafinament.” Vorbind de planurile de extindere, antreprenoarea spune că se află în discuţii cu alţi dezvoltatori din două mari oraşe din ţară. În octombrie compania urmează să inaugureze un nou magazin, în Constanţa, iar în anul 2023 vor deschide al doilea magazin în Craiova, în Promenada Mall. Despre planurile de a duce brandul Poema peste graniţe, Dorina Dumitrache spune că au fost amânate din cauza crizei sanitare, urmând a fi reluate după stabilizarea contextului economic actual.

     

    Antreprenoare de pe băncile facultăţii

    Dorina Dumitrache are 42 de ani şi este absolventă a Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu” din Craiova. Înainte de a pune bazele brandului Poema a lucrat timp de doi ani, între 2000 şi 2002, la o casă de modă din Craiova, unde a consiliat clientele în alegerea ţinutelor pentru evenimente speciale. „Această experienţă m-a ajutat să mă responsabilizez, să-mi dezvolt abilităţile şi să-mi hrănesc pasiunea pentru modă şi frumos. Am început destul de devreme acest business, eram încă pe băncile facultăţii şi prin urmare nu am avut alte iniţiative antreprenoriale. Mărturisesc că mă regăsesc total în ceea ce fac, o fac cu mult drag şi multă implicare.”

    În opinia sa, puterea şi feminitatea în niciun caz nu se exclud, ci dimpotrivă. „Cred că puterea este potenţată de feminitate. Este suficient să ridicăm privirea, să renunţăm la vechile cutume şi vom vedea că acolo unde femeia încearcă, într-o măsură covârşitoare şi reuşeşte.” S-ar bucura, spune ea, ca afacerea să rămână în familie şi să fie dusă mai departe de fiica lor, Arina, „care în momentele dificile a reprezentat forţa mea de a continua povestea şi care, întâmplător sau nu, este pasionată de fashion şi frumos”. Dacă în timpul liber citeşte sau se relaxează „creând rochii speciale pentru prietenele mele, modele unice, pe care nu le pot produce în fabrică”, fiind pasionată totodată şi de călătorii, în care poate să descopere oameni şi culturi noi, să exploreze, să se deconecteze şi să îşi încarce bateriile, când vine vorba de business spune că de când a pornit afacerea nu există zi în care să nu meargă la birou. În agenda zilnică, un loc special îşi găseşte familia, „foarte importantă pentru mine. Astfel, cina în familie este ceea ce mi-am propus să fie momentul nostru de petrecere a timpului împreună, de a ne reuni şi de a ne simţi conectaţi”. Sfatul său pentru tinerii antreprenori aflaţi la început de drum este să aibă pasiune, curaj şi perseverenţă. „Curajul de a-ţi urma pasiunea este începutul, iar perseverenţa va garanta succesul.”