Tag: locuri de munca

  • Reportaj din China: clasa muncitoare luptă pe frontul relansării economice

    Redeschiderea economiei Chinei a fost la fel de brutală ca închiderea ei pentru stoparea răspândirii pandemiei. Revenirea are acum diferite forme…şi arome. Într-un mic orăşel chinez, ieşirea din criză are gust de sos de ardei iute.

    Mirosul, sărat şi înţepător, străbate străzile proaspăt pavate de lângă fabrica atât de nouă încât străluceşte, scrie The New York Times. Fabrica este deţinută de o companie numită Laoganma, care face un sos picant de chili şi soia renumit în toată China pentru puterea sa de seducţie gustativă. În plină pandemie globală, când locurile de muncă ale clasei muncitoare din întreaga lume sunt ameninţate cu dispariţia, aromele care ies din fabrică sunt un semn al oportunităţii. De când s-a deschis, în martie, când China era încă sub stăpânirea pandemiei de Covid-19, uzina are probleme în a găsi suficienţi operatori de utilaje sau tehnicieni de control al calităţii.

    Acum, muncitorii se adună la Changmingzhen, un oraş agricol până nu demult liniştit, înconjurat de munţi verzi şi orezării, din care tinerii au fugit pentru locuri de muncă mai bune în altă parte. Changmingzhen este o dovadă a revigorării uimitoare post-coronavirus a Chinei – una alimentată de forţa de lucru calificată a fabricilor şi şantierelor de construcţii din ţară. Cu puţine excepţii, restul lumii rămâne într-o stare de boală cauzată de pandemie. Însă economia chineză nu doar că avansează, dar o face şi într-un ritm superior celui de dinainte de criză.

    Seara, după ce îşi termină lucrul, muncitorii bine plătiţi inundă tarabele din apropiere căutând tăiţei tăiaţi manual, banane şi mandarine. Compania de familie plăteşte lucrătorilor săi din producţie până la 1.200 de dolari pe lună. „Nu este rău pentru muncitorii de vârsta noastră”, spune angajata Wang Mingyan. Femeia în vârstă de 50 de ani a povestit că a primit un apartament în care stă fără chirie, mese gratuite la cantină şi alte beneficii, întrucât Laoganma concurează cu alte companii pentru forţa de muncă. Meniul nu este întotdeauna pe placul ei, dar acesta este un preţ mic de plătit. „Când eşti departe de casă”, a spus doamna Wang, care s-a mutat din oraşul ei natal la mai mult de două ore distanţă, „nu poţi decât să îţi umpli stomacul”.

    China a îngheţat o economie de 15.000 de miliarde de dolari în februarie anul trecut. A folosit forţa brută pentru a izola oraşele şi provinciile şi a bloca oamenii în carantină.

    Guvernul de la Beijing a apelat la acelaşi set de instrumente contondente pentru a repune economia în funcţiune. A ordonat fabricilor să se redeschidă şi băncilor administrate de stat să ofere credite. Companiile de stat au fost forţate să-şi reia activitatea. Acum, economia sprintează înainte. Subvenţiile guvernamentale alimentează noi rute feroviare şi construirea de noi fabrici.

    O companie de stat, care se vrea un viitor concurent al Boeing şi Airbus, spune că va investi 3 miliarde de dolari în 22 de proiecte mari de construcţii. Implicarea guvernului face ca renaşterea Chinei să aibă în centru muncitorul. Pârghiile statului sunt cele mai eficiente atunci când vine vorba de repornirea fabricilor mari sau a proiectelor mari de construcţii. Guvernul se concentrează de mult timp pe a mulţumi clasa muncitoare de teama genului de turbulenţe sociale care au răsturnat politicile în Statele Unite şi Europa. Beijingul rezolvă însă mai greu alte probleme.

    Mulţi consumatori rămân prevăzători, iar tendinţa poate pune stăpânire pe şi mai mulţi pe măsură ce virusul începe să reapară în câteva oraşe. Economia chineză încă se bazează mai mult pe producerea de bunuri decât pe inovaţie şi servicii. 

    Legiunile de absolvenţi de facultate găsesc încă greu locuri de muncă mulţumitoare. La aproximativ 50 de km în sus pe autostrada din Changmingzhen, în capitala provinciei, Guiyang, Laoganma a promovat angajări cu panouri înalte de trei metri la un târg de locuri de muncă local. Însă genul de muncă oferit nu-i prea atrage pe tineri. „Puteţi găsi de lucru dacă căutaţi, dar pur şi simplu nu va fi ce v-aţi imaginat”, a spus Grace Cai, specialist în managementul turismului la o universitate din Guiyang. „Şi nu va fi acel post spre care să vă îmbie inima sau care să vă ajute să vă atingeţi obiectivul. „Doamna Cai a efectuat un stagiu în toamna anului trecut, lucrând pe un post de chelneriţă într-un restaurant de hotel. Se chinuie să-şi găsească un loc de muncă cu normă întreagă. „Acum sunt prea mulţi studenţi”, a spus ea, „şi din cauza pandemiei chiar nu este uşor să-ţi găseşti de muncă”. 

    Însă se prea poate ca sătenii din Changmingzhen să nu fie de acord. Provincia Guizhou, din sud-vestul Chinei, este un loc care în urmă cu cinci ani a fost atât de sărac încât a devenit o ţintă pentru campania anti-sărăcie a Chinei. 

    Chiar şi înainte de izbucnirea pandemiei, autorităţile se străduiau să pună la lucru toată forţa de muncă disponibilă. Guvernul tocmai a terminat de construit o autostradă modernă şi o linie de tren de foarte mare viteză care leagă Guizhou de o provincie vecină. Laoganma şi alte companii s-au grăbit să profite. Oraşul este înţesat de muncitori din construcţii care ridică apartamente pentru muncitori noi. „Nicio fabrică nu are suficienţi muncitori – localnicii au fost recrutaţi toţi”, a spus Zhou Xin, un fost fermier care a renunţat la culturile sale de orez pentru ca Laoganma să-şi poată construi fabrica. Propria sa fiică a studiat la Shanghai şi a rămas să lucreze la o companie de design industrial. Acum, el conduce un mic restaurant peste drum de fabrică şi încă pescuieşte într-un râu din apropiere. Îl supără un singur lucru: zgomotul şi şuieratul constant al fabricii. 

    „Nu contează dacă te obişnuieşti cu acel sunet”, a spus el. „Sunt miliarde de yuani investiţi aici.” Fabrica ar fi trebuit să se deschidă în februarie. Însă a venit pandemia. Străzile s-au golit. Locuitorii au ridicat baricade la intrările în oraş, verificând temperatura tuturor. Un amestec de frică şi camaraderie a ţinut practic pe toată lumea acasă timp de şase săptămâni, oamenii trăind cu porumb, cartofi şi verdeaţă din grădinile din spatele caselor. Yang Xiaozhen are un restaurant în Changmingzhen pe care-l conduce alături de părinţii ei, cerând 1,50 de dolari pentru o farfurie de colţunaşi. A venit pandemia şi au închis.

    Părinţii ei n-au mai ieşit din casă. Nici doamna Yang nu s-a mai aventurat afară. „Am încercat să fim prudenţi”, a spus ea, „pentru că noi, chinezii, suntem cu siguranţă foarte uniţi şi foarte atenţi.” Însă virusul nu a lovit niciodată Changmingzhen. Până la sfârşitul lunii februarie, cu economia încă oprită, oficialii locali şi managerii de la Laoganma au trecut la acţiune. Autorităţile din vecinătate au primit ordin să găsească şomeri care să muncească în fabrică. Muncitorii municipali au fost folosiţi pentru a finaliza drumurile din apropiere, iar aceasta n-a fost o treabă uşoară. Chiar şi grădinarii s-au grăbit să planteze rânduri de puieţi în gardul fabricii.

    Wen Wei a fost unul dintre primii muncitori. Aduce condimente la linia de producţie şi câştigă 620 de dolari pe lună. Soţul ei, care prăjeşte ardeiul iute, câştigă 1.200 de dolari pe lună. Pachetul oferit de Laoganma i-a atras către Changmingzhen. Conţinea un apartament gratuit pentru ei şi cei doi copii ai lor şi mese gratuite la cantina companiei. Ei plătesc doar pentru apă şi electricitate. „În alte locuri nu poţi găsi un salariu atât de mare”, a spus ea. La câteva blocuri la sud de fabrica Laoganma, Zhu Haihua este şofer de camion pentru o fabrică de oţel care produce turnuri pentru turbine eoliene. Salariul său lunar de 2.300 de dolari nu include mâncare sau locuinţă. Banii ar reprezenta abia jumătate din cât câştigă în medie un şofer american de camion. Dar aceşti bani înseamnă mult mai mult într-un sat de munte din China. 

    Activitatea frenetică din construcţii din ultimii ani şi reglementările permisive de zonare au produs o abundenţă de apartamente recent construite. Acest lucru îi permite domnului Zhu să închirieze un apartament cu trei dormitoare pentru doar 175 de dolari pe lună. „Chiria aici este foarte mică”, a spus el. Deocamdată, zgomotul utilajelor şi al construcţiilor îneacă mai tot timpul cântecele păsărilor din arţarii chinezeşti din jurul oraşului.

    Dar semnele slăbiciunii nu au dispărut complet. Afacerile restaurantului doamnei Yang nu şi-au revenit pe deplin. În timp ce fabrica Laoganma continuă să pompeze aroma de condimente în aer, proiectele de construcţii asistate de guvern ar putea să nu mai dureze mult timp. Echipele de muncitori de la linia de cale ferată de mare viteză se duc tot mai departe de sat. Se întorc mai rar pentru a-şi cheltui banii. Cai Liuzhong, proprietarul unui magazin de articole de foraj de lângă restaurantul doamnei Yang, se pregăteşte să urmeze lucrările spre următorul oraş în plină expansiune. „Pur şi simplu unde se duce ea, mergem şi noi”, a spus el. Yang Faxue, un client obişnuit al restaurantului, este încrezător că va avea întotdeauna de lucru. Muncitorul în construcţii în vârstă de 36 de ani este pe drumuri de două decenii, părăsindu-şi casa pentru a lucra la început în marele oraş Nanjing. Soţia sa – şi, în cele din urmă, cei trei copii ai lor – au rămas acasă. Yang a fost încântat să-şi găsească un loc de muncă în Changmingzhen, mai aproape de casă. Munceşte la două ore de condus de familie. Şi munca abia dacă s-a oprit în timpul pandemiei. „Casele trebuie construite orice-ar fi”, a spus el. „Munca este muncă”.

  • PwC: În 2019 estimam că 600.000 de locuri de muncă vor fi afectate, până în 2029, de automatizare şi digitalizare. Ne aşteptăm ca acest proces să fie mult mai rapid în noul context creat de pandemie

    Investiţiile cumulate ale guvernelor şi companiilor în îmbunătăţirea competenţelor şi recalificarea forţei de muncă ar conduce la  o creştere a  PIB global cu 6,5 trilioane de dolari şi ar crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în 2030, potrivit raportului “Upskilling for Shared Prosperity”, lansat la Davos de PwC şi Forumul Economic Mondial.

    Investiţiile cumulate ale guvernelor şi companiilor în îmbunătăţirea competenţelor şi recalificarea forţei de muncă ar conduce la  o creştere a  PIB global cu 6,5 trilioane de dolari şi ar crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în 2030, potrivit raportului “Upskilling for Shared Prosperity”, lansat la Davos de PwC şi Forumul Economic Mondial.

    China va fi cea mai mare câştigătoare a unei astfel de iniţiative, în timp ce statele din Europa Centrală şi Est vor beneficia mai puţin, parţial din cauza structurii economiilor şi a nivelului de educaţie.

    ”Economiile din Europa Centrală şi de Est poartă încă povara tranziţiei la piaţa liberă: şomaj pe termen lung, populaţie neocupată, sisteme de educaţie care nu au evoluat în acelaşi ritm cu cererea de pe piaţa forţei de muncă. Din aceste motive, sunt mai vulnerabile în faţa schimbărilor aduse de noile tehnologii care impun competenţe crescute. în urmă cu doi ani noi estimam că în jur de 600 mii de locuri de muncă din România vor fi afectate, până în 2029, de automatizare şi digitalizare. Ne aşteptăm ca acest proces să fie mult mai rapid în noul context, schimbat de pandemie şi sperăm că atât guvernul, cât şi companiile să devină tot mai conştiente că trebuie să investească mai mult în educaţie şi formare profesională”, declară Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România.

    În noul context global, şomajul este aşteptat să crească pe măsură ce economiile continuă să experimenteze efectele pandemiei. De aceea investiţiile în îmbunătăţirea competenţelor forţei de muncă globale sunt esenţiale pentru stimularea redresării economice după COVID-19.

    Avantajele mai ample ale dezvoltării competenţelor sunt creşterea productivităţii, a numărului locuri de muncă mai bune, plătite echitabil, care contribuie la reducerea inegalităţilor salariale, în special a celor create de noile tehnologii.

    Potrivit PwC, economiile în care deficienţele de competenţe sunt mai mari ar putea vedea cele mai mari câştiguri ca procent din PIB, inclusiv China (7,5%) şi India (6,8%), Spania (6,7%), Australia (5,9%) şi Africa de Sud (4,4%).

    Europa Centrală şi de Est va avea cele mai mici beneficii la nivel global, de 2,1% într-un scenariu accelerat şi 1,8% în scenariul de bază.

    Unele economii dezvoltate vor avea câştiguri mai mici, variind de la 2% în Japonia la 0,3% în Germania, având în vedere că productivitatea şi baza lor de competenţe sunt deja mai puternice decât pe pieţele emergente.

    Sectoarele care au avut creşteri salariale şi de productivitate scăzute de-a lungul timpului ar putea obţine beneficii semnificative în urma îmbunătăţirii calificărilor. Spre exemplu, sănătatea şi asistenţa socială ar putea contribui la creşterea PIB cu 380 de miliarde de dolari prin îmbunătăţirea competenţelor până în 2030.

     

  • Mai mulţi români vor să se angajeze, dar peste jumătate din salariaţi vor să schimbe locul de muncă

    Vestea bună: peste 300.000 de români şi-au făcut pentru prima dată în 2020 cont pe platforma de recrutare online eJobs. „Angajarea a fost pe parcursul anului 2020 principalul obiectiv profesional al românilor. 2020 a fost anul recordurilor în materie de aplicări”, anunţă e-Jobs.

    Luna ianuarie 2021 a debutat în forţă, cu peste 500.000 de aplicări în primele două săptămâni ale anului şi aproape 70.000 de oameni care şi-au trimis CV-ul pentru angajare, menţionează Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online.

    Mai mult de 7.000 de locuri de muncă au fost postate în primele săptămâni din 2021, retailul, bankingul, IT-ul şi industria de comunicaţii fiind pe primele locuri.

    Vestea proastă: conform unui sondaj realizat de BestJobs, a doua mare platformă de recrutare online, mai mult de jumătate dintre angajaţii români se gândesc să schimbe locul de muncă în 2021, iar 28% au făcut chiar paşi concreţi în această direcţie.

    De ce vor să schimbe jobul? 39% dintre angajaţi spun că principalul criteriu este salariul; 29% susţin că voiau să schimbe locul de muncă înainte de pandemie pentru că vor o altă provocare în carieră; 27% dintre angajaţi susţin că actualul loc de muncă nu le oferă suficiente oportunităţi de dezvoltare profesională; 19% dintre cei care au răspuns la sondaj se gândesc la un job în străinătate, dacă firma i-ar anunţa că urmează să le scadă salariul, 57% spun că ar accepta, dar şi-ar căuta imediat un alt job; doar 15% şi-ar da demisia pe loc.

    Ca o concluzie, pe piaţă au apărut candidaţi care îşi caută un job, ceea ce este un lucru bun, dar pe de altă parte, jumătate dintre angajaţii existenţi ar vrea să schimbe locul de muncă, ceea ce este dărâmător din punctul de vedere al unei companii.

    Economia României a scăzut cu aproape 5% în 2020, iar previziunea optimistă pentru 2021 indică o revenire de 4,3% în varianta guvernului şi de 2,5-3,5% în varianta analiştilor.

    Marile reţele de comerţ, care sunt preponderent străine, vor să investească între 700 şi 800 de milioane de euro în acest an pentru a deschide încă 400 de magazine noi. Asta înseamnă noi locuri de muncă.

    Pe de altă parte, cei din IT, care se confruntă cu un deficit de 15.000 de programatori, vor să mai angajeze între 10 şi 100 de programatori/companie ca să facă faţă cerinţelor de digitalizare ale clienţilor. Problema în România este că lipseşte mijlocul: avem poziţii deschise pentru lucrători comerciali în supermarketuri, unde nu ai nevoie de foarte multă şcoală, iar pe de altă parte avem nevoie de IT-işti, unde este nevoie de o şcoală destul de înaltă. Salariile între cele două extreme se mişcă între 1.500 de lei şi 7.500 de lei, adică 1.600 de euro.

    Pentru poziţiile de mijloc, unde ai nevoie de şcoală şi de mai multă specializare, există un mare gol în piaţă. Companiile româneşti nu pot să plătească salarii mai mari, iar multinaţionalele nu găsesc suficienţi specialişti pe cât ar avea nevoie.

    Anul 2020, când economia şi companiile s-au confruntat cu aceasstă criză COVID a mai temperat din vânzoleala de pe piaţa forţei de muncă, dar la primul semn de creştere economică, tensiunile se vor relua.

    Odată ce va dispărea pandemia, exodul extern se va relua, pentru că salariile nu sunt suficient de mari încât să constituie o alternativă pentru cei care se gândesc să lucreze în străinătate.

    Nici creşterea salariului minim – cu numai 3%, care înseamnă un plus de 43 de lei net pe lună, până la 1.386 de lei – nu ajută prea mult piaţa muncii.

    Dacă această tensiune de pe piaţa forţei de muncă se va menţine în următorii 5 ani, iar bazinul disponibil de angajaţi va seca, România nu va mai atrage investiţii, nici străine şi nici româneşti, pentru că nu va avea cu cine să le facă.

    Importul de asiatici, cota fiind de 25.000 pe an, poate să tempereze febra de pe piaţa forţei de muncă, dar mai mult în construcţii sau în joburile care nu necesită o pregătire superioară.

    Pentru celelalte joburi, unde trebuie mai multă şcoală şi pregătire, piaţa va fi extrem de dură, în sensul că nu se vor găsi candidaţi. Companiile româneşti nu au suficientă valoare adăugată ca să plătească salarii ca în IT, de peste 1.500 de euro pe lună.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Asalt masiv al nemţilor pe piaţa muncii din România. Ce pregăteşte lanţul de magazine Lidl în perioada următoare în România

    Discounterul german Lidl va menţine ritmul anga­jă­rilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.

    „Ne-am propus ca în 2021 să menţinem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi.“

    Discounterul german Lidl va menţine ritmul anga­jă­rilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.

    „În România, reţeaua Lidl are peste 9.000 de angajaţi, în toate cele 289 de magazine şi 5 centre logistice, iar acest număr este în continuă creştere. Odată cu inaugurările magazinelor Lidl din toată ţara, contribuim constant şi la creşterea economică a comunităţii locale prin crearea de noi locuri de muncă. Astfel, urmărind planurile noastre de dezvoltare, ne-am propus ca în 2021 să menţi­nem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi“, a spus Anca Comăneanu pentru Ziarul Financiar.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Raport eJobs: Candidaţii au depus 12 milioane de aplicări pentru joburi în 2020. Schimbarea locului de muncă rămâne şi în 2021 principalul obiectiv pe plan profesional

    „Estimez că 2021 va fi un an în care vom vedea candidaţi extrem de competitivi, agili şi care vor escalada mult mai uşor provocările de pe piaţa muncii. Ultimul an i-a călit şi cred că vom vedea şi efecte pozitive ale acelei perioade grele.“

    Candidaţii au depus 12 milioane de aplicări pentru joburi în 2020 pe platforma de recrutare eJobs România, iar schimbarea locului de muncă rămâne şi în 2021 principalul obiectiv pe plan profesional, conform unui raport al platformei de recrutare.

    „Estimez că 2021 va fi un an în care vom vedea candidaţi extrem de competitivi, agili şi care vor escalada mult mai uşor provocările de pe piaţa muncii. Ultimul an i-a călit şi cred că vom vedea şi efecte pozitive ale acelei perioade grele“, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    Candidaţii au depus deja peste 500.000 de aplicări în primele două săptămâni ale anului 2021, iar aproape 70.000 de oameni şi-au trimis CV-ul pentru angajare.

    „Foarte important de menţionat este faptul că aceste rezultate trebuie raportate la numărul de zile lucrătoare care au fost până acum în ianuarie. Media pe zi este, deci, mai mare decât în mod normal şi lucrurile nu par să fie temporare. În ritmul acesta, până la finalul lunii, vom depăşi 1,5 milioane de aplicări şi vom atinge, din nou, un record istoric“, explică Bogdan Badea.

    Totodată, şi numărul de joburi a fost mai mare decât în decembrie. Mai mult de 7.000 de locuri de muncă au fost postate de la începutul anului şi până acum, retailul, bankingul, IT-ul şi industria de telecomunicaţii fiind cele mai active din acest punct de vedere.

    La începutul anului 2020, 44% dintre candidaţi puneau pe primul loc schimbarea jobului, 30% sperau la o mărire salarială, 24% visau la un job mai aproape de casă, 22% treceau pe lista scurtă a dorinţelor pentru 2020 dezvoltarea profesională.
    În luna septembrie 2020, tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au aplicat de 500.000 de ori pentru joburile disponibile pe eJobs. Comparativ, segmentul 25-35 de ani, în mod tradiţional cel mai activ pe piaţa muncii, a cumulat aproximativ 550.000 de aplicări în aceeaşi lună.

    În perioada iulie-august 2020, 10% dintre candidaţii de pe platforma eJobs aveau aşteptări salariale sub 1.500 lei, 35% dintre ei voiau un salariu între 1.500 de lei şi 2.000 de lei, 26% se aşteptau la salarii cuprinse între 2.100 şi 2.500 de lei, 20% dintre candidaţi cereau un salariu între 2.600 de lei şi 3.500 de lei, iar 9% dintre ei voiau salarii mai mari de 3.500 de lei.

    În 2020, aplicările pentru joburile din străinătate au scăzut la 241.424 de aplicări. În 2019 candidaţii au aplicat de 275.872 ori pentru joburi în străinătate, în timp ce în 2018 au fost depuse 356.348 de aplicări pe eJobs.

    Anul trecut, în topul preferinţelor candidaţilor care au căutat totuşi joburi în afară au fost Germania, Franţa, Olanda, Marea Britanie şi Grecia. Şi aici se observă o schimbare importantă, dacă e să ne uităm la anii anterior, când românii preferau să ia calea Spaniei sau a Italiei.

    În 2020, cele mai atractive judeţe din punctul de vedere al salariului mediu net în 2020 au fost Bucureşti – 4.243 lei, Cluj – 3.968 lei, Timiş – 3.458 lei, Sibiu – 3.419 lei şi Ilfov – 3.304 lei.  Judeţele cu cel mai scăzut salariu mediu net pe ţară au fost Covasna – 2.484 lei, Vrancea – 2.502 lei, Suceava – 2.599 lei, Buzău – 2.620 lei şi Teleorman – 2.642 lei.

    Un trend care se va menţine şi în 2021 va fi munca remote. Conform World Economic Forum, 98% dintre candidaţi vor să lucreze remote cel puţin o parte din restul carierei lor.

    „Ca new-entry pe 2020, ce merită luat negreşit în calcul şi pentru începutul lui 2021 este cuvântul „acasă“, prezent în căutările de pe eJobs.ro şi-n versiunile „remote“ sau „work from home“, spune Bogdan Badea despre tendinţele anului 2020 care vor avea continuitate şi în 2021.

  • Asalt masiv al nemţilor pe piaţa muncii din România. Ce pregăteşte lanţul de magazine Lidl în perioada următoare în România

    Discounterul german Lidl va menţine ritmul anga­jă­rilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.

    „Ne-am propus ca în 2021 să menţinem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi.“

    Discounterul german Lidl va menţine ritmul anga­jă­rilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.

    „În România, reţeaua Lidl are peste 9.000 de angajaţi, în toate cele 289 de magazine şi 5 centre logistice, iar acest număr este în continuă creştere. Odată cu inaugurările magazinelor Lidl din toată ţara, contribuim constant şi la creşterea economică a comunităţii locale prin crearea de noi locuri de muncă. Astfel, urmărind planurile noastre de dezvoltare, ne-am propus ca în 2021 să menţi­nem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi“, a spus Anca Comăneanu pentru Ziarul Financiar.

    Numărul angajaţilor discounterului german a crescut constant în ultimii cinci ani, de la o medie de 3.771 de angajaţi în 2015, la peste 7.400 în 2019. 

  • BestJobs: Estimăm o creştere de 60% pentru joburile remote în 2021

    Specailiştii BestJobs estimează că în 2021 se va înregistra o creştere cu 60% pentru joburile work from home, după ce acestea au fost vedeta anului trecut, cu peste 600.000 de căutări din partea candidaţilor.

    Potrivit unui comunicat al BestJobs, piaţa muncii a trecut printr-o schimbare bruscă în 2020, ca urmare a pandemiei de Covid-19, iar efectele au fost resimţite fără întârziere atât de angajatori, cât şi de candidaţi.

    „Deşi au fost domenii şi companii puternic afectate de criza epidemiologică, măsurile de sprijin guvernamental vizând păstrarea relaţiilor de muncă şi sectoarele care au cunoscut creşteri importante în 2020 au reuşit să contrabalanseze impactul negativ din domeniile afectate. Astfel, mai ales în ultimul semestru din 2020, s-a observat o creştere a numărului locurilor de muncă de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în contextul în care tot mai mulţi angajatori au căutat să angajeze în special personal din categoriile white collar (angajaţi birouri) şi blue collar (lucrători)”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Din totalul locurilor de muncă active în 2020, mai mult de jumătate (52%) au fost din categoria white collar, 33% au fost joburi din categoria blue collar, în timp ce 15% au fost joburi pentru poziţii de management şi coordonare echipe.

    Joburile remote, care au putut fi desfăşurate de acasă (work from home), au fost vedeta anului pandemic astfel că, în 2020 candidaţii au efectuat în total peste 600.000 de căutări pentru joburi în care activitatea de zi cu zi poate fi desfăşurată de oriunde. În ceea ce priveşte perspectiva joburilor remote în 2021, estimăm o nouă creştere, de aproximativ 60% faţă de 2020, pentru joburile white collar în sistem work from home, mai spun specialiştii companiei.

    Conform acestora, cei mai mari angajatori ai anului 2020 au fost companiile care activează în domenii precum retail, medical&pharma, IT&C, financiar-consultanţă, construcţii şi BPO. Cumulat, cele şase domenii au fost responsabile pentru mai mult de 60% din numărul de locuri de muncă pentru care angajatorii au postat anunţuri pe platforma BestJobs, în perioada ianuarie-decembrie 2020.

    „Chiar dacă pandemia a modificat într-o mare măsură întreg procesul de recrutare, angajatorii au continuat să fie activi în contactarea candidaţilor, iar în 2020 volumul total al contactărilor directe din platforma BestJobs a crescut cu 19% faţă de 2019. În acelaşi timp, şi interesul angajaţilor în ceea ce priveşte căutarea unui nou job sau, cel puţin, de a evalua ofertele angajatorilor a crescut. În <anul pandemic>, numărul total de aplicări pentru joburi noi a fost cu 58% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut”, mai spun reprezentanţii BestJobs.

    Peste 70% dintre angajaţii români care au participat la un sondaj efectuat de platforma de recrutare la sfârşitul anului trecut afirmă că nivelul de stres la locul de muncă a crescut de la declanşarea pandemiei, iar mai mult de un sfert dintre aceştia apreciază că nivelul de stres chiar s-a dublat.

    „După 10 luni de pandemie, copleşiţi de sarcini la serviciu, teamă, incertitudine şi izolare socială, aproape 30% dintre respondenţi admit că deja au ajuns la burnout. Oboseala resimţită în urma unui program solicitant îi face pe alţi aproape 20% dintre angajaţi să creadă că în cel mult o jumătate de an vor ajunge la epuizare, dacă stresul se va menţine la acelaşi nivel, în timp ce aproape 16% estimează că vor ajunge la epuizare în cel mult un an”, au mai anunţat reprezentanţii companiei.

    Potrivit acestora, principala tendinţă din piaţa muncii în 2021 va rămâne digitalizarea şi automatizarea, atât în procesul de recrutare, cât şi în activitatea angajaţilor.

  • Încă o multinaţională se pregăteşte de restructurări masive. Compania vrea să concedieze peste 2.000 de oameni

    Producătorul francez de anvelope Michelin a anunţat miercuri că va reduce până la 2.300 de locuri de muncă pe parcursul a trei ani ca parte a unui nou plan de simplificare şi competitivitate, adăugând că acest lucru nu ar presupune disponibilizări şi nici închideri de uzine, anunţă Reuters.

    Reducerile de locuri de muncă echivalează cu aproape 2% din forţa de muncă globală.

    Pandemia COVID-19 a lovit industria auto, care se lupta deja cu trecerea la vehiculele electrice, de la maşinile cu motoare cu aprindere internă.

    Planul se va baza pe negocierea unui acord-cadru pe trei ani care nu va presupune disponibilizări, a spus grupul într-un comunicat. „Planul nu se bazează pe închideri de uzine”, a adăugat compania.

    Michelin a declarat că măsurile vor afecta până la 1.100 de posturi în birouri şi 1.200 de locuri de muncă în fabrici, subliniind că aproape 60% din reducerile de locuri de muncă se vor baza pe scheme voluntare de pensionare anticipată.

    Compania are peste 127.000 de angajaţi în întreaga lume.

    În România Michelin are trei fabrici – Floreşti Anvelope, Zalău Anvelope, Zalău Cord – şi o reţea de distribuţie. Din 2014, România a devenit centrul de coordonare al noii zone comerciale din Europa Centrala şi de Sud: Albania, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Grecia, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia şi Ungaria.

     

  • Şomajul în rândul tinerilor: un flagel al economiei Covid-19. Peste 6,4 milioane de tineri şi-au pierdut locul de muncă în prima jumătate a anului 2020

    La începutul anului 2020, cei mai în vârstă membri ai celei mai tinere generaţii a lumii, Generaţia Z, se pregăteau să intre pe una dintre cele mai solide pieţe globale de joburi din ultimele decenii.

    Acest peisaj promiţător a fost însă ruinat în numai câteva luni odată cu apariţia pandemiei de coronavirus, scrie Reuters. Şomajul a crescut peste tot, însă i-a afectat cu furie pe cei mai tineri angajaţi, adesea în industrii de servicii ca restaurantele şi travel, cel mai puternic lovite de închideri de businesuri şi restricţii.

    Când pandemia a lovit în primul trimestru din 2020, segmentul pieţei muncii alcătuit din tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani de-abia începuse să recupereze o parte din piaţa locurilor de muncă pierdută în timpul crizei financiare.

    În cadrul G7, muncitorii tineri ajunseseră să reprezinte de la 11,2% din totalul angajaţilor la sfârşitul anului 2019 la numai 10% în iunie. Peste 6,4 milioane de tineri şi-au pierdut locul de muncă la nivel de G7 în prima jumătate a anului 2020.

    În SUA, în cazul membrilor Generaţiei Z probabilitatea de a fi afectaţi de şomaj sau venituri pierdute a fost mai ridicată decât în cazul oricărui alt grup de vârstă.

    În timp ce şomajul din SUA a scăzut la 6,7% de la un maxim postbelic de 14,7% în aprilie, acesta este alcătuit în continuare din două cifre în cazul adolescenţilor şi tinerilor cu vârste de până la 25 de ani.

    Dincolo de impactul asupra educaţiei şi perspectivelor legate de joburi, există riscul apariţiei unor cicatrici pe termen lung.

     

     

  • Impactul pandemiei asupra locurilor de muncă în sănătate: creştere de 138% a cererilor de recrutare

    Pandemia de COVID-19 a afectat cel mai grav sistemul medical global şi continuă să aducă schimbări în procesele şi modelele de angajare, startup-ul MEDIjobs, platforma online de recrutare observând o creştere de 138,5% a cererilor de personal faţă de 2019.

    Încă de la începutul anului platforma MEDIjobs a înregistrat o creştere cu 60% a nevoilor de recrutare de medici la nivel naţional, 14% pentru asistenţii medicali, în timp ce cererea pentru restul tipurilor de personal medical a crescut per total cu 26%.

    „În ultimele 8 luni s-au evidenţiat 2 axe de specialităţi care au fost şi sunt căutate. Specialităţile afectate direct de pandemia COVID-19, atât în spital, unde medicii au fost copleşiţi de numărul mare de pacienţi care necesită îngrijire (Medicină de urgenţă, ATI, Medicină internă, Neurologie, Medicină de familie etc), cât şi cabinetele de medicină de familie sau pediatrie, care ghidează pacienţii către spital. Axa a doua este reprezentată de specialităţile medicale ce tratează boli cronice şi care, indiferent de contextul ţării, necesită continuarea tratamentului (ex. Diabetologie, Cardiologie, Oncologie etc)”, spune Catrinel Hagivreta, CEO şi CO-Fondator MEDIjobs.

    Conform datelor obţinute prin intermediul platformei MEDIjobs, nivelul salariilor oferite de către angajatori s-a menţinut la un nivel similar cu perioada de pre pandemie, deşi cererea de medici a crescut cu peste 60 de procente.

    Topul celor mai căutate specialităţi medicale: Asistenţi medicali ATI (şi din orice specialitate care cere abilităţi de îngrijire critică); Medici ATI; Medici Medicină de laborator; Medici Boli infecţioase; Medici Medicină de urgenţă; Asistenţi medicali Unitatea de Primiri Urgenţă.

    6.6 % din cererile angajatorilor au fost pentru specialişti în medicină internă.

    Anul viitor compania apreciază că isponibilitatea locurilor de muncă din domeniul medical va fi mai mare, comparativ cu cele din alte industrii, 2021 urmând a fi o perioadă de reformă şi suplimentare a forţei de muncă din domeniul medical. “În 2021 va exista un val întreg de clinici şi spitale noi, de extinderi ale unităţilor deja existente. Toţi aceşti angajatori vor avea nevoie să recruteze echipe medicale întregi, pe multiple ture, nevoi care vor fi peste ceea ce deja există în piaţa pentru 2021. Se întrevede un an foarte competitiv, în care mulţi angajatori se vor lupta pentru cei mai buni specialişti, o resursă limitată. Clinicile şi spitalele care se vor diferenţia faţă de competiţia lor, care vor putea propune un plan de carieră atrăgător pentru aceşti specialişti, sunt cele care vor atrage mai mulţi oameni. Însă, canalele prin care angajatorii vor ajunge la acei specialişti vor trebui sa fie diversificate. 2021 va fi anul adaptării la noua realitate care s-a construit în aceste luni.”, spune George Hagivreta COO şi co – fondator MEDIjobs

    Telemedicina şi interviul video nu vor rămâne doar metode alternative de lucru, respectiv recrutare, ci vor fi instrumente eficiente pentru a-i menţine în siguranţă pe profesioniştii din domeniul sănătăţii, asigurând, în acelaşi timp, asistenţă medicală de calitate.

    În acelaşi timp, experţii în resurse umane vor folosi mai intens platformele de recrutare online. Angajatorii au fost nevoiţi să exploreze noi metode de comunicare şi recrutare în ultimele 9 luni de zile.

    MEDIjobs, este o companie 100% românească, deţinută integral privat, care se află în plină dezvoltare a business-ului în Romania (din 2015) şi SUA (din 2019). MEDIjobs este prima platformă din România care conectează companiile cu specialiştii din domeniul medical şi este un proiect dezvoltat ca urmare a identificării în decursul ultimilor ani a unei nevoi în piaţa medicală din România.