BusinessMagazin

Tag: locuinte

  • Real Estate. Real Talk: Cum au evoluat de fapt preţurile în imobiliare şi cât de accesibile mai sunt locuinţele astăzi?

    Preţul locuinţelor a fost mereu o temă de interes pentru români, care şi-au câştigat renumele de cei mai mari proprietari de la nivelul Uniunii Europene. În contextul inflaţionist actual însă, preocuparea pentru evoluţia preţurilor din imobiliare este şi mai mare, iar incertitudinea pare să domine piaţa. Cât de accesibile mai sunt locuinţele în prezent şi care sunt indicatorii la care să ne uităm pentru a anticipa evoluţia pieţei?

    Storia.ro şi KIWI Finance calculează un indice de preţuri care se bazează pe tranzacţiile realizate, fiind, de altfel, singurul indicator care se realizează astfel, potrivit Ancăi Bidian, CEO al KIWI Finance, care a vorbit despre evoluţia preţurilor în imobiliare în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. Potrivit Indexului Kiwi, în primul trimestru al anului, preţul mediu pe ţară pentru locuinţe a avut o creştere de 7,4% faţă de preţul mediu pe anul trecut. Totuşi, există o diferenţă între diferitele regiuni ale ţării: astfel, creşterea înregistrată în principalele oraşe a evoluat între 3%, în Cluj (unde în continuare preţul/metrul pătrat este cel mai mare la nivel naţional) şi 20% în cazul Sibiului (aici preţurile au fost influenţate de lansarea pe piaţă a câteva proiecte butic, cu preţuri mari). Media ponderată pentru principalele oraşe ale ţării a fost de aproximativ 10%. „Creşterea medie rezultată în urma informaţiilor publicate pe principalele platforme de anunţuri este de 18%. Concluzia pe care o putem trage este că în ofertă vânzătorii au cerut mai mult, dar cumpărătorii nu au dat mai mult, din moment ce tranzacţiile s-au desfăşurat, în medie, cu o creştere de preţ de 10% faţă de anul trecut. Anul trecut am avut un ecart de 3%  între preţurile cerute şi preţurile tranzacţionate. Deja acest ecart s-a mărit destul de mult acum”, a observat Anca Bidian în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Ea oferă şi câteva exemple de preţuri de pe piaţa rezidenţială românească. „În Bucureşti, preţul mediu este 1.650 euro/mp. Media este făcută între extreme – sud şi nord – în funcţie de unde vrei să îţi iei apartamentul, faci o socoteală pentru a vedea unde se plasează preţul. Avem un preţ mediu de 1.100 de euro/mp în Oradea şi 1.800 euro/mp în Cluj, acestea sunt extremele din oraşele mari.” Anul trecut s-a ajuns la un record prin prisma numărului de tranzacţii – totalul acestora ajungând la aproximativ 178.000. Dintre locuinţele tranzacţionate,  aproape jumătate au fost cumpărate prin intermediul unui credit. 

    Creditarea a avut, de altfel, o influenţă importantă asupra achiziţiilor ipotecare din ultimii trei ani, aproape de frenezie: „Aşa se întâmplă tot timpul când banii sunt ieftini, dobânzile sunt mici, creditele sunt accesibile – acest lucru este o pârghie importantă în tranzacţiile imobiliare. Reversul este şi acesta valabil: Atunci când dobânzile cresc, cererea se micşorează, oferta creşte faţă de cerere şi atunci, puteam avea o corecţie a preţurilor. Acum, dobânzile cresc şi cel mai probabil este că vor continua să crească – suntem cu acestea la jumătate de inflaţie, iar asta mă determină să spun că vor continua să crească. În ceea ce priveşte creditele, deşi sunt mai scumpe, sunt în continuare accesibile, băncile nu au înăsprit până acum nicio condiţie sau niciun criteriu de acordare a unui credit ipotecar – nici din punctul de vedere al eligibilităţii clientului, dar nici al garanţiilor”.

    Faptul că creditarea are o pondere atât de mare în numărul de credite acordate, influenţează şi preţurile: în contextul în care BNR impune, prin regulament, o limită de îndatorare de 40%, variabila cu care jonglăm este suma maximă accesibilă un credit. „Acest lucru va duce la o pârghie de barieră de creştere de preţuri. Dacă cererea nu întâlneşte oferta, mecanismul se auto-reglează.”

    Ce se va întâmpla de acum încolo? Anul acesta, în primul trimestru, creşterea numărului de tranzacţii s-a ponderat, observă Anca Bidian: „S-a înregistrat o creştere de 6,5% faţă de anul anterior, un ritm mult mai scăzut faţă de creşterea de 20% înregistrată în 2021, vs. 2020. Este posibil ca în a doua parte a anului, numărul de tranzacţii să scadă”, crede Anca Bidian.  

    Unul dintre motive ţine de faptul că vor exista mai puţine unităţi noi finalizate spre final de an: „Chiar dacă proiectele sunt gata, durează mult mai mult recepţia acestora şi începerea contractelor de vânzare-cumpărare”. Apoi, creşterea într-un ritm alert a dobânzilor frânează activitatea de creditare – din acest motiv, ea nu crede că vor exista modificări ale preţurilor, însă vor exista scăderi prin prisma numărului de tranzacţii: „În a doua parte a anului, din estimările noastre, s-ar putea observăm o scădere de 17-18% faţă de 2021 în număr de tranzacţii, ceea ce ar reprezenta totuşi o creştere cu 10% faţă de 2020”. 

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în contextul actual, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance. 

    Storia.ro este platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

     

  • Cum să locuieşti mai bine. Misterul locuinţelor din Chiajna şi Ştefăneştii de Jos: ANAF spune că nu e treaba lui că nu se plătesc impozite pe 11.000 de apartamente construite în Chiajna care nu apar în scriptele primăriei. Ministerul Finanţelor: Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile

    ♦ ZF a semnalat în ultimele luni mai multe situaţii referitoare la diferenţele dintre numărul de locuinţe raportate la Institutul Naţional de Statistică şi cel din realitate în localităţile Chiajna şi Ştefăneştii de Jos din judeţul Ilfov, dar şi în sectoarele din Bucureşti.

    Autorităţile locale sunt cele responsabile de centralizarea plăţilor afe­rente impozitelor pe lo­cuinţe, spun reprezentanţii Ministerului de Finanţe într-un răspuns la o solicitare ZF transmisă pornind de la o situaţie regăsită în mai multe localităţi din Ilfov şi chiar din Bucureşti: necon­cor­danţa dintre numărul de lo­cuinţe livrate anual rapor­tate de Institutul Naţional de Statistică şi realitatea din teren.

    „Potrivit prevederilor art. 455 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi com­pletările ulterioare, orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, impozit care constituie venit al bugetului local al comu­nei, al oraşului sau al municipiului (sectoare, în cazul mu­nicipiului Bucu­reşti) în care este amplasată clădirea. De asemenea, în baza principiului autonomiei locale, prin art. 490 din Codul fiscal, autorităţile administraţiei publice locale şi organele speciale ale acestora, după caz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale, pre­cum şi a amenzilor şi penalizărilor aferente“, spun reprezentanţii biroului de presă al Mi­nis­te­rului Finanţelor, la care a ajuns solicitarea transmisă iniţial de ZF către ANAF.

    Ei adaugă şi că Ministerul Finanţelor nu deţine informaţii cu privire la numărul de locuinţe noi pentru care s-a plătit impozit în fiecare din ultimii zece ani în România.

    Ziarul Financiar a semnalat, în ultimele luni, mai multe situaţii referitoare la diferenţele dintre numărul de locuinţe raportat la Institutul Naţional de Statistică şi cel din realitate, în localităţile Chiajna şi Ştefăneştii de Jos din judeţul Ilfov, dar şi în sectoarele din Bucureşti.

    Comuna Chiajna, care cuprinde satele Chiajna, Dudu şi Roşu, raportează la INS mai puţin de 3.500 de locuinţe inaugurate în ultimii 20 de ani în întreaga comună, în condiţiile în care doar ansamblul Militari Residence cuprinde 11.000 de apartamente în 90 de blocuri. Pe platforma Tempo a INS nu sunt disponibile datele defalcat, pe fiecare sat al comunei, ci doar cumulat. Reprezentanţii autorităţilor locale din Chiajna nu au răspuns solicitărilor ZF din ultimele luni pentru a clarifica situaţia.

    În Ştefăneştii de Jos, doar 117 locuinţe au fost livrate în perioada 2011-2020, conform datelor pe care le pune la dispoziţie Institutul Naţional de Statistică pe platforma Tempo. În realitate, un singur ansamblu, Cosmopolis, cel mai mare din zona limitrofă a Capitalei, a pus pe piaţă 5.000 de locuinţe pe parcursul a 15 ani.

    Nici măcar în Bucureşti lucrurile nu sunt mai clare. Potrivit statisticilor INS din platforma Tempo, în intervalul 2016-2020 pe piaţa rezidenţială din Bucureşti au fost livrate 35.680 de locuinţe. Însă doar Primăria Sectorului 1 vorbeşte despre aproape 22.000 de locuinţe pe raza sa teritorială în intervalul 2017-2021, iar Primăria Sectorului 5 despre alte peste 28.000 de locuinţe în acelaşi interval. Apare aşadar un semn de întrebare cu privire la acurateţea datelor pe care instituţiile administraţiei publice centrale şi locale le transmit către INS şi măsura în care acestea reflectă realitatea.

    „Conform prevederilor art. 461 din Codul fiscal, impozitul pe clădiri este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate clădirea la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior. De asemenea, în cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul acesteia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.“

    În cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul acesteia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, spun reprezentanţii Ministerului de Finanţe.

     

     

  • Real Estate. Real Talk: Cum se vede criza în preţurile locuinţelor. Anca Bidian, Kiwi Finance: „Nu înţelege nimeni nimic – aceasta ar fi concluzia de la final”

    În condiţii de incertitudine economică, întrebarea „Mai investesc sau nu în imobiliare?” revine atât pe buzele celor aflaţi în căutarea unei locuinţe, cât şi în cazul investitorilor ce vor să îşi securizeze economiile. Chiar dacă răspunsurile trimit, de cele mai multe ori, înspre extreme, Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance, parte din OLX Group, îndeamnă la calm şi subliniază că o mai bună informare poate ajuta la o decizie corectă, chiar şi în situaţii de criză. 

    „Subiectul imobiliar, fie că vorbim despre cât costă casele, cât de mult s-au scumpit, cât se vor ieftini ş.a.m.d., este unul dintre cele mai fierbinţi subiecte ale momentului. Un joc pe care îl propun ar fi să urmăriţi pe parcursul a patru zile absolut toate comentariile, analizele, datul cu părerea şi articolele pe care le găsim pe acest subiect. Nu înţelege nimeni nimic – aceasta ar fi concluzia de la final”, a observat, tranşant, Anca Bidian, CEO al brokerului imobiliar KIWI Finance, în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Ea consideră că este nevoie de o informare mai mare în legătură cu factorii în funcţie de care preţul caselor variază, respectiv asupra pârghiilor care influenţează piaţa imobiliară la un moment dat. „Dacă vine o calamitate, e bine să ştim dacă aceasta influenţează sau nu preţul caselor, piaţa imobiliară nu este chiar atât de volatilă încât să se schimbe la orice adiere de depreciere a unor condiţii economice”, spune Anca Bidian. Este necesar, însă să observăm câteva dintre aceste pârghii şi interdependenţele dintre acestea, pentru a înţelege ce se întâmplă şi cum se simte cu adevărat piaţa imobiliară în 2022 în România. 

    Anca Bidian analizează în primă instanţă piaţa construcţiilor: „Avem câţiva factori care influenţează direct piaţa construcţiilor – pentru că aceasta nu mai este alimentată în acelaşi ritm precum în anii anteriori de construcţii noi”. România are o situaţie foarte bună comparativ cu multe alte ţări din regiune din acest punct de vedere pentru că are o piaţă secundară (a locuinţelor vechi N.Red.) foarte generoasă: fără ipoteci, cu un grad de proprietate totală pe un fond locativ mare, care poate suplimenta, în aceste timpuri, o lipsă a ofertei noi. Din punctul acesta de vedere, o parte din reducerea proiectelor noi poate fi compensată de fondul locativ vechi. 

    Anca Bidian observă, de asemenea, că în România a existat o schimbare semnificativă în 2020 referitoare la felul în care a evoluat cererea dinspre piaţa veche, înspre piaţa nouă: „Nu a fost neapărat o nevoie a pieţei, ci un fenomen cauzat de faptul că în 2020 piaţa secundară practic s-a retras de la tranzacţionare fiindcă era imposibil să se realizeze vizionările”. Apoi, în 2021, a existat un vârf de livrări noi, în contextul în care s-au comasat practic doi ani de proiecte finalizate – cele care au intrat în conservare în 2020 şi cele care veneau la finalizare în 2021. De aceea, în 2021 au existat cele mai multe unităţi noi livrate vreodată în România. Totuşi, „Chiar în vârf, numărul de unităţi noi livrate în piaţă reprezintă mai puţin de 1% din totalul fondului locativ, iar asta este foarte puţin”, observă Anca Bidian. 

    În acest context, tranzacţiile se derulează în continuare majoritar pe piaţa veche, iar Anca Bidian subliniază că nu e nimic greşit din acest punct de vedere, în contextul în care, în marile oraşe, în zonele ultracentrale şi centrale există mai ales locuinţe vechi. Mai mult decât atât, după 1990, în 32 de ani, fondul de locuinţe a fost împrospătat cu doar 12% – ritmul de intrare în piaţă a unităţilor noi este mai mult decât modest. „În momentul în care, la o ofertă mult mai mică decât cererea, segmentul unităţilor noi se reduce mai mult decât anul trecut, segmentul clienţilor care au o nevoie de cumpărare, cei care îşi fac un upgrade la spaţiul locativ, clienţii care migrează dinspre limitrof înspre centru sau invers, piaţa secundară va fi la noi un actor foarte important în continuare.”

    Un alt aspect pentru care piaţa secundară este foarte importantă ţine de faptul că, neavând ipoteci, aceasta are o flexibilitate mult mai mare la preţuri. „Dacă proiectele noi sunt restricţionate de business plan, de indicatorii de finanţare, de planul de afaceri, piaţa veche este liberă de orice restricţie – aceasta urmează pulsul cererii şi al ofertei”, punctează Anca Bidian. 

    Un alt factor care influenţează preţurile este, desigur, inflaţia. „Aceasta ne afectează pe absolut toate planurile, aduce un grad mult mai mare de impredictibilitate, chiar volatilitate, a deciziilor. Ceea ce auzim la tot pasul sunt întrebări, precum: <<Să cumpăr sau să nu cumpăr>>, <<Să pun bani deoparte sau nu>>, <<Să îi schimb sau nu>> etc – fiindcă tendinţa normală este să ne ferim cu toţii. Inflaţia este o sperietoare care nu face bine niciodată nimănui.” Ori, în aceste condiţii, Anca Bidian observă că există foarte multe voci care recomandă inclusiv spre decizii extreme cum ar fi vânzarea unei locuinţe aflate deja în posesie fiindcă ar scădea preţurile, până la a-ţi investi banii în imobiliare ca să îi fereşti de inflaţie. 

    „Nu aş recomanda niciuna dintre aceste variante – nu este un panaceu universal să cumperi sau nu în vremurile acestea. Una este o familie care are o nevoie, care îşi permite, se califică să îşi cumpere o locuinţă şi să îşi asigure un confort al vieţii, că are nevoie de o astfel de achiziţie, altă socoteală este când vorbim despre micii investitori, despre persoanele care cumpărau o a doua sau o a treia locuinţă în anii trecuţi, spre închiriere, păstrare etc. şi altfel stau lucrurile pentru o familie care îşi upgradează confortul locativ – adică vinde scump, cumpără scump; vinde ieftin, cumpără ieftin”. 

    Anca Bidian subliniază însă: „Cumpărarea unei case nu este nici o obligaţie, nici un drept constituţional. O casă îţi iei atunci când ai bani sau bani de rate, acum şi în viitor. Cumpărarea unei case nu trebuie să devină un coşmar. Ceea ce recomand este ca deciziile să nu fie luate nici în panică, nici în lăcomie, cele două sentimente extreme de pe pieţe. Extremele generează situaţiile neplăcute pe care nu vrem să le vedem, dar care în orice criză, ies la suprafaţă”. 

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în contextul actual, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care  a avut-o ca invitată pe Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance. 

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

     

     

  • Americanii îşi cumpără locuinţe în Franţa

    Motivaţi de dolarul puternic şi banii puşi deoparte, americanii au plecat la vânătoare de case în Franţa, potrivit Bloomberg.

    Căutările de proprietăţi franceze de către cumpărători din America au înregistrat o creştere de 37% în primele cinci luni ale acestui an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

     

  • Studiu: Bucureşti ocupă locul trei în topul celor mai bune oraşe din Europa pentru cumpărarea primei locuinţe şi are cele mai mici preţuri la apartamente între 30 de metropole europene

    Cele mai accesibile oraşe europene din punct de vedere al achiziţiei unei locuinţe sunt Madrid, Viena şi Bucureşti, potrivit unei analize realizată de platforma NerdWallet, care a analizat o serie de aspecte în 30 de metropole, inclusiv venitul mediu, ratele la credite, preţurile locuinţelor, calitatea internetului, numărul de parcuri, restaurante şi lanţurile cunoscute de cafenele.

    ”Mare parte dintre cei care doresc să cumpere prima locuinţă se uită nu doar la o casă care să corespundă nevoilor lor, ci şi la o locaţie care să le ofere o varietate de evenimente sociale şi culturale care să se potrivească cu un stil de viaţă modern”, se arată în raport.

    Astfel, capitala Spaniei este considerat cel mai bun oraş european pentru cei care cumpără în premieră un apartament, cu un scor de 100.4/150.

    Pe locul doi se află Viena, superbul oraş austriac având un scor de 96/150, iar la mică distanţă după el este Bucureşti, cu 94,2/150.

    ”Centrul cultural, industrial şi financiar al României are multe de oferit pentru proprietari, de la 2.224 de restaurante, printre care faimosul Caru’ cu Bere, până la Interne de mare viteză, ideal pentru lucrul la distanţă”.

    Bucureşti a primit punctaje maxime la o serie de capitole, printre care preţul şi calitatea Internetului, costul transportului public, preţul locuinţelor şi aproape maxime la nivelul ratelor la credite (9,7/10) şi procentul ratei din venit (9/10).

    În schimb, capitala României are scoruri mici la nivelul salarial lunar (0,3/10), restaurante şi parcuri (2,1/10) şi preţul abonamentului la sală (2,4/10). La capitolul accesibilitatea cafenelelor Starbuck, scorul este 7,9/10.

    Potrivit raportului, Bucureşti este cel mai ieftin oraş din cele 30 analize în ceea ce priveşte locuinţele, cu un preţ mediu de 35.831 lire sterline şi un avans mediu de 7.166 lire (20%).

    Locurile următoare sunt ocupate de Riga, Budapesta, Madrid şi Viena.

    Cel mai scump oraş european este Paris, cu un preţ mediu de 838.634 lire sterline şi un avans mediu de 167.727 lire.

    Informaţia a apărut prima dată pe Hotnews.ro

     

     

  • Alesonor: Amber forest

    Prin dezvoltarea primei suburbii verzi Amber Forest, Alesonor îşi propune să revoluţioneze modul în care se dezvoltă o comunitate.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Amber Forest este prima suburbie verde din România, o investiţie estimată la 110 milioane de euro. Comunitatea Amber Forest pune la dispoziţie mai multe tipuri de vile verzi (începând de la două dormitoare), care răspund multiplelor preferinţe şi nevoi de spaţiu şi buget, precum şi apartamente verzi, în clădiri joase PĂ2Ăr, fiind primele locuinţe din România care respectă standardul energetic nZEB, impus de Uniunea Europeană începând cu 2021. Respectând acelaşi standard de calitate ca şi vilele Amber Gardens, noile vile şi apartamente sunt construcţii de calitate, durabile, cu design modern, care integrează tehnologii de ultimă generaţie şi smart home. Astfel, locuinţele Amber Forest sunt accesibile prin creditul ipotecar verde, un credit special conceput de către instituţiile financiare pentru a susţine achiziţia vilelor şi apartamentelor verzi, eficiente energetic. Amber Forest cuprinde peste 500 de vile verzi şi 200 de apartamente verzi, dezvoltate pe 31 de hectare, cu doar 15% din suprafaţă construită. Proiectul va beneficia de toate facilităţile necesare unei suburbii complete, incluzând în acelaşi timp conceptul de oraş aflat la 15 minute de mers pe jos de diverse facilităţi de interes zilnic. Amber Forest va avea 3 hectare rezervate pentru şcoală, grădiniţă şi terenuri de sport, 5,3 hectare pentru parcuri şi zone verzi, policlinică, farmacie, supermarket, restaurant şi cafenea, hub pentru birouri, brutărie, piaţă şi piste de biciclete şi alergare.

    Elementul de noutate:

    Dezvoltat la 14 kilometri de Piaţa Victoriei, pe o suprafaţă de 31 de hectare, Amber Forest va avea o deschidere de aproximativ un kilometru la pădurea Băneasa şi se remarcă printr-un master plan unic: cu 85% teren liber de construcţii, proiectul are cel mai mic coeficient de utilizare a terenului, fiind dominat de spaţii verzi şi clădiri joase. Locuinţele Amber Forest sunt primele locuinţe din România care respectă standardul energetic nZEB. Astăzi, se construiesc proiecte imobiliare care au un mediu steril, fără verdeaţă şi fără comunitate. În interiorul suburbiei pădurea este prelungită, fiind adusă în mijlocul ecosistemului dezvoltat, foarte aproape de centrul oraşului, prin plantarea a peste 75.000 de copaci şi arbuşti.

    Efectele inovaţiei:

    La foarte scurt timp de la lansarea Amber Forest, s-au înregistrat vânzări record, iar acum peste 300 de locuinţe au fost deja vândute către familii care au văzut beneficiile pentru un stil de viaţă echilibrat, dar şi creşterea valorii investiţiei pe termen lung. Prin prisma tehnologiilor inteligente integrate, locuinţele Amber Forest permit economii semnificative de energie şi la costurile de întreţinere. Oamenii caută acum un stil de viaţă atunci când decid să investească într-o casă, aşa că Amber Forest răspunde acestei nevoi construind o comunitate şi reducând cât mai mult posibil costurile de exploatare viitoare (prin soluţii durabile şi investiţii iniţiale în tehnologie performantă). Infrastructura în dezvoltare, reţeaua de utilităţi deja existentă, planul urbanistic şi taxele reduse pentru clădirile rezidenţiale verzi în comuna Tunari, transportul în comun, extinderea centrelor de afaceri din nord, reţeaua de şcoli şi grădiniţe apreciate, atât publice cât şi private, centre de recreere şi pădurea Băneasa aflată în vecinătate demonstrează potenţialul de dezvoltare pe termen lung al zonei şi sunt indicii pentru creşterea valorii investiţiilor. Mai mult decât atât, având în vedere situaţia actuală în care tot mai multe companii optează pentru un sistem de muncă hibrid, munca de acasă alături de nevoia de spaţiu creează o nouă cerere pe piaţa rezidenţială, aceea de locuinţe în proiecte construite sub forma unor suburbii, care să includă cât mai multe facilităţi. În Amber Forest se dezvoltă un ecosistem care le va permite viitorilor rezidenţi din jurul Capitalei şi chiar şi celor din alte oraşe să locuiască şi să lucreze din confortul propriei locuinţe, într-o suburbie atent planificată, cu o mulţime de facilităţi aflate la doar 15 minute distanţă.

     


     

  • Pieţele imobiliare din SUA şi Europa intră sub presiunea inflaţiei şi majorării dobânzilor. Vor suferi acestea scăderi la fel de abrupte ca după criza din 2008?

    Pieţele imobiliare ale SUA şi Europei asistă la o tendinţă de scădere a preţurilor odată cu diminuarea numărului de cumpărători, potrivit lui David L. Steinbach, director de investiţii la Hines, unul dintre cei mai mari investitori imobiliari din lume, notează Bloomberg.

    Preţurile au scăzut cu aproximativ 5, până la 10% comparativ cu anul trecut în unele regiuni, Europa urmând o traiectorie mani­fes­tată deja în SUA. „Cred că avem în faţă câteva luni dificile“, avertizează Steinbach.

    Companiile îşi revizuiesc planurile de extindere din perspectiva creşterii costurilor, iar în paralel majorarea dobânzilor rezultă în costuri mai mari de finanţare, punând şi mai mare presiune pe cerere.

    Proprietăţile pot oferi protecţie împotriva inflaţiei, însă peste un deceniu de dobânzi extrem de scăzute şi randamente anemice pe pieţele de obligaţiuni au împins preţurile la niveluri record, făcându-le vulnerabile la majorarea costurilor de finanţare.

    O serie de majorări de dobânzi operate de multe dintre marile bănci centrale ale lumii au stagnat creşterea rapidă a preţurilor locuinţelor la nivel mondial, însă deşi urcuşul pieţelor rezidenţiale se va tempera, experţii au mai multe motive de relativ optimism că scăderile viitoare de preţuri nu vor fi la fel de dramatice precum cele înregistrate după criza financiară din anii 2008-2009, scrie Valentina Romei, editorialist la Financial Times.

    În SUA, preţurile locuinţelor au con­semnat o rată anuală de creştere de 20,6% în martie, cea mai rapidă de la începerea măsurătorilor cu peste 35 de ani în urmă. În ultimul trimestru al anului trecut, preţurile locuinţelor la nivelul ţărilor OCDE au crescut cu 16% în doi ani, cel mai rapid ritm de la începerea măsurătorilor cu 50 de ani în urmă.

    Creşterea preţurilor a fost în mare mă­sură determinată de reducerea dobânzilor de către marile bănci centrale ale lumii în efortul de di­minuare a impactului economic al pandemiei. Acţiunile băncilor au redus costurile creditelor ipotecare într-o perioadă în care multe gos­podării economisi­seră bani în timpul lockdown-urilor. Munca de acasă a contribuit de asemenea la creşterea cererii, şi deci şi a preţurilor.

    În ultimele luni însă creşterea dramatică a preţurilor de consum a determinat multe bănci centrale să-şi majoreze dobânzile, iar ratele la creditele ipotecare au început să crească drept urmare.

    Unele semne de atenuare a creşterii preţurilor au început deja să apară. În SUA, achiziţiile de locuinţe noi de familie au scăzut cu 17% în aprilie faţă de luna anterioară, cel mai mult din aprilie 2020. În Marea Britanie, aprobările de credite ipotecare au atins în aprilie cel mai scăzut nivel din aproape doi ani.

    Noi majorări de do­bânzi din partea băncilor centrale vor împinge pro­babil dobânzile la creditele ipotecare şi mai sus. Pieţele se aşteaptă ca băncile centrale să majoreze dobânzile cu cel puţin 100 de puncte de bază până la finalul acestui an sau începutul anului viitor în zona euro, Canada, Australia şi Noua Zeelandă.

    Majoritatea experţilor se aşteaptă ca aceste majorări de dobânzi să producă o încetinire pronunţată a ritmului de creştere al preţurilor locuinţelor.

    Banca Centrală Europeană avertiza în mai că o „majorare abruptă a dobânzilor“ ar putea provoca „corecţii ale preţurilor locu­inţelor“ pe termen scurt.

    Economiştii arată că pe lângă costurile mai mari ale creditelor ipotecare, factorii care contribuie la încetinirea creşterii preţurilor locuinţelor includ erodarea veniturilor reale de inflaţie. Drept rezultat, Oxford Economics an­ticipează că preţurile locuinţelor vor creşte mai lent în 2023 decât anul trecut în majoritatea ţărilor, iar unele ţări vor asista la contracţii.

    Şi în cazul celei mai mari economii eu­ropene, cea germană, creşterea preţu­rilor lo­cuinţelor este de aşteptat să se mode­reze în următorii doi ani.

    Potrivit unui sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor, preţurile locuinţelor este de aş­teptat să urce cu 7% în acest an, cu ritmul încetinind la 3% în 2023 şi 2% în 2024.

    „Preţurile locuinţelor vor consemna o creştere mai lentă, în condiţiile în care majorarea dobânzi­lor, creşterea inflaţiei şi scăderea venitu­rilor disponibile vor diminua accesibilitatea“, arată Carsten Brzeski de la ING.

    La nivel mondial, puţini forecasteri se aşteaptă la un declin pronunţat al preţurilor proprietăţilor, de genul celui înregistrat în timpul crizei financiare din 2008-2008, scrie Valentina Romei.

    Ian Shepherdson, economist-şef la Pantheon Macroeconomics, spune că actualele condiţii nu sunt similare cu cele din 2006.

    Calitatea mai bună a creditelor ipotecare oferă un motiv în plus de optimism.

    De asemenea, ratele istoric scăzute ale şomajului şi o penurie de locuinţe de vânzare susţin cererea în majoritatea economiilor avansate.

    Innes McFee, economist la Oxford Economics, spune că în lipsa unei creşteri a şomajului care ar crea un număr mare de vânzători forţaţi, nu se aşteaptă la „scăderi semnificative ale preţurilor locuinţelor“ în majoritatea pieţelor.

     

  • Unde se „ascund“ 5.000 de locuinţe noi din Ştefăneştii de Jos? Oficialii admit că nu au raportat toate locuinţele construite. Ce spune Fiscul?

    Doar 117 locuinţe au fost livrate în perioada 2011-2020 în localitatea Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov. Acestea sunt datele pe care le pune la dispoziţie Institutul Naţional de Statistică pe platforma Tempo. În realitate, un singur ansamblu, Cosmopolis, cel mai mare din zona limitrofă a Capitalei, a pus pe piaţă 5.000 de locuinţe pe parcursul a 15 ani. Cine este responsabil de discrepanţa dintre date? Oficialii primăriei din Ştefăneşti admit că nu au raportat locuinţele din Cosmopolis la INS, fără a explica motivul.

    „Raportările care s-au făcut la INS în perioada la care faceţi referire (ultimii zece ani – n. red.) au vizat strict locuinţele individuale, nu şi locuinţele colective din ansamblul rezidenţial Cosmopolis“, spun reprezentanţii primăriei. Situaţia din Ştefăneştii de Jos nu este singulară. Ziarul Financiar semnalează de câteva luni o discrepanţă uriaşă între datele Statisticii şi cele din realitate privind numărul de locuinţe livrate în Chiajna, una dintre cele mai mari comune de lângă Bucureşti, însă nimic nu s-a schimbat. 

    Lipsa unei baze de date comune a Institutului Naţional de Statistică (INS) şi a direcţiilor de taxe şi impozite din fiecare localitate a României şi din fiecare sector al Capitalei face ca modul de raportare a datelor pe care le au primăriile locale să difere atunci când vine vorba de numărul de locuinţe noi care intră în circuitul de plată a taxelor.

     

  • Analiză UNSAR: Avariile la instalaţiile de apă, cauza a peste 50% din dosarele de daună despăgubite prin asigurări facultative de locuinţe

    Aproximativ 54% din totalul daunelor provocate locuinţelor din România în 2021 au fost cauzate de avarierea accidentală a conductelor de apă, a instalaţiilor sanitare de apă şi canalizare ale imobilelor, precum şi de inundaţiile provocate de vecini, potrivit unei analize efectuate în rândul companiilor de asigurări membre ale Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare-Reasigurare (UNSAR). Pe lângă avarierea instalaţiilor de apă, inundaţia din cauze naturale, furtuna, răspunderea civilă faţă de terţi şi incendiul sunt alte cauze pentru cele mai multe daune regăsite la locuinţe. Deşi incendiul are o frecvenţă mai redusă comparativ cu alte riscuri, valoarea despăgubirilor achitate în aceste situaţii este mult mai mare.

    „În plus faţă de poliţele obligatorii PAD, care acoperă trei riscuri (cutremur, alunecări de teren şi inundaţii), o asigurare facultativă oferă protecţie financiară pentru mult mai multe riscuri, inclusiv pentru cele mai frecvente, precum inundaţiile provocate de spargerea conductelor de apă sau pentru daunele provocate vecinilor. Pe lângă aceste riscuri, să nu uităm că asigurările oferă protecţie financiară împotriva riscurilor catastrofale, care se produc mai rar, dar care pot avea un impact total diferit ca şi severitate pentru o familie“, a declarat Adrian Marin, Preşedinte UNSAR.

    Conform celui mai recent studiu sociologic privind percepţia faţă de asigurările de locuinţe realizat de UNSAR, doar 44% dintre români ştiu că daunele pe care le-ar putea provoca vecinilor, inclusiv ca urmare a avarierii instalaţiilor de apă şi canalizare, pot fi acoperite pe poliţa de asigurare facultativă pentru locuinţă. „În România, mai puţin de 20% din locuinţe sunt asigurate printr-o poliţă de asigurare facultativă, ceea ce ne motivează să accelerăm şi mai mult demersurile de informare a populaţiei în această direcţie“, a precizat Alexandru Ciuncan, Director General UNSAR.

    În România, asigurările facultative de locuinţe se pot încheia pentru locuinţele care sunt protejate de o poliţă obligatorie PAD. Poliţa PAD acoperă 3 riscuri catastrofale (cutremur, inundaţii şi alunecări de teren) până la limita de 20.000 euro, respectiv 10.000 euro, în funcţie de tipul construcţiei, indiferent dacă valoarea acesteia este mai mare.În schimb, locuinţa poate fi protejată la valoarea ei reală şi pentru mult mai multe riscuri (incendiul, explozia, furtuna, vijelia, căderile de corpuri, furtul, vandalismul etc.) printr-o asigurare facultativă. Acestor poliţe li se pot ataşa şi clauze speciale, precum asigurarea instalaţiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice / electronice, bunurilor casabile, servicii de asistenţă tehnică la locuinţă, dar şi răspunderea civilă faţă de terţe persoane (spre exemplu, pentru acoperirea pagubelor pe care le produceţi vecinilor). 

  • Studiu: în Bucureşti şi Ilfov se vor livra circa 100 de proiecte de locuinţe în 2022, la jumătate faţă de 2021

    ♦ În Bucureşti se aşteaptă anul acesta livrarea a 73 de proiecte noi de locuinţe ♦ În judeţul Ilfov se pregătesc, tot pentru a fi predate în acest an, 24 de ansambluri rezidenţiale.

    Sectorul 6 din Bucureşti este „lider“ în ceea ce priveşte numărul de proiecte de locuinţe a căror livrare a fost anunţată pentru 2022, potrivit unui raport făcut de compania de consultanţă imobiliară Crosspoint Real Estate. Cu peste 16 proiecte anunţate, sectorul 6 este urmat de sectoarele 2, 1 şi 4, fiecare cu peste 10 proiecte în aşteptare. Astfel, în total în Bucureşti se aşteaptă anul acesta livrarea a 73 de proiecte noi de locuinţe. Totodată, în judeţul Ilfov se pregătesc, tot pentru a fi predate în acest an, 24 de ansambluri rezidenţiale.

    „Cu aproximativ 100 de proiecte care urmează să fie livrate în Bucureşti şi Ilfov, adică aproape la jumătate faţă de numărul de proiecte livrate în 2021, devin tangibile presiunea creşterii costurilor de construcţie şi amânarea planurilor urbanistice. Aceste aspecte vor deveni şi mai vizibile până la sfârşitul anului 2022“, se arată în raportul Romanian Real Estate Market Report 2021, realizat de Crosspoint Real Estate. Această constatare vine după ce în 2021 vânzările de locuinţe au ajuns la maxim, fiind în creştere cu 56% faţă de anul precedent la nivel naţional. Doar pentru Bucureşti şi Ilfov, creşterea numărului de tranzacţii a fost de 41%.

    Cererea s-a temperat vizibil în octombrie-noiembrie, ca urmare a creşterii preţurilor şi a dobânzilor, în acelaşi timp cu reintroducerea măsurilor restrictive în contextul pandemiei, se mai arată în raport. Din cele 183.032 de apartamente care s-au vândut în România anul trecut, 52.004, adică circa 30%, au vizat doar Bucureştiul, potrivit datelor colectate de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) şi centralizate de ZF. În ceea ce priveşte numărul livrărilor la nivel naţional, şi aici a fost bifat un record: astfel, în 2021 a fost depăşită o nouă bornă după ce au fost livrate în total 71.420 de locuinţe, cu câteva mii peste cele 67.255 din 2008, un an-reper pentru piaţa imobiliară, premergător instalării crizei financiare. Recordul anterior data din 2020, când fuseseră livrate 67.816 locuinţe noi.