BusinessMagazin

Tag: jucatori

  • Angajaţii români învaţă online de un milion de euro pe an

    E-LEARNING-ULUI APROAPE CĂ POT FI NUMĂRAŢI PE DEGETELE DE LA O MÂNĂ, atât angajatorii, cât şi companiile care furnizează cursuri de training online sunt de părere că piaţa este în creştere şi că în următorii ani, chiar dacă nu va ajunge să înlocuiască trainingurile tradiţionale, e-learingul va fi principalul „refugiu„ al angajatorilor presaţi de bugete de HR mici şi de nevoia de a avea oameni bine pregătiţi într-un timp scurt.

    „Piaţa de e-learning este cu siguranţă în creştere, iar proiectele cu finanţare europeană dezvoltate în ultima perioadă au reuşit să o dinamizeze atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Fără a include însă aceste proiecte europene, în momentul actual, dimensiuna pieţei se situează până în pragul de un milion de euro din bugete private. Estimăm că în prezent există un număr mic de companii care furnizează cursuri de e-learning pentru economia privată, sub cinci„, spune Măriuca Talpeş, CEO al Intuitext, divizia producătoare de software educaţional a dezvoltatorului de soft Softwin.

    LA ÎNCEPUTUL LUNII IUNIE ŞI ZIARUL FINANCIAR A LANSAT O PLATFORMĂ DE CURSURI ONLINE ÎN LIMBA ROMÂNĂ – ZFeLEARNING.ro, care are în prezent un portofoliu de zece cursuri dedicate unor domenii precum cel financiar-contabil, juridic, medical-farmaceutic, marketing şi comunicare şi cel al fondurilor europene. Cursurile sunt predate de opt traineri „preluaţi„ din companiile prezente pe piaţa locală care s-au implicat în proiectul ZFeLEARNING.

    Platforma este dezvoltată de ZF în parteneriat cu BDO Business School (programul de training al companiei de audit şi consultanţă de business BDO), Expand Health România (consultanţă în management şi marketing farmaceutic), Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (firmă de avocatură) şi The Academy at PwC (centrul de training al firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC). „În momentul de faţă, există puţine informaţii publice centralizate despre valoarea pieţei de business de învăţare şi dezvoltare, cu atât mai puţin despre această zonă nouă – de e-learning. Însă cred că pentru zona de business, adică traininguri online achiziţionate de companii, piaţa ar putea fi oriunde între 700.000 de euro şi 1,2 mil. de euro pe an„, este de părere Silviu Martin, fondator al Enovate, dezvoltator de programe de învăţare mixte (online şi experienţe „faţă în faţă„) pentru manageri. Compania a avut anul trecut venituri de 150.000 de euro, iar din 2008 şi până în prezent a pregătit peste 1.500 de cursanţi.

    Cu toate că în România atât companiile, cât şi angajaţii sunt încă reticenţi în privinţa metodei de învăţare pe internet, angajatorii şi furnizorii de astfel de traininguri susţin că avantajele e-learning-ului vor demonta în curând această cutumă.
    „E-learning-ul nu va înlocui total piaţa de cursuri la clasă, dar o va lărgi. Va crea oportunităţi de formare şi pentru persoane care nu au acces la training din diverse motive (cele mai importante fiind legate de timp şi de bani), apoi folosirea e-learning-ului împreună cu formarea faţă în faţă va duce la degrevarea trainerului de o mare parte din informaţiile teoretice care se pot învăţa şi exersa online şi îi va permite să se concentreze pe acele activităţi de învăţare care au plus valoare dacă sunt realizate faţă în faţă (jocuri de rol)„, explică Măriuca Talpeş.

    Şi Silviu Martin este de părere că, deşi va exista o supremaţie a cursurilor online, în viitor, acestea vor fi cu atât mai eficiente cu cât vor fi folosite în combinaţie cu sesiuni de follow-up faţă în faţă, întâlniri cu manageri, sesiuni de coaching sau lucrul pe proiecte interne, metodă definită de specialiştii în domeniu ca „blended learning„ (n.red – învăţare mixtă).

    METODA DE TRAINING ONLINE ARE AVANTAJE CLARE CE ŢIN DE COSTURI, de uşurinţa implementării de programe către un public mai mare din companii, de punerea la dispoziţie a mai multor tipuri de conţinut (video, audio, text etc.), potrivit mai multor tipuri de învăţare şi, foarte important, de acces la conţinut creat de profesori, autori de cărţi sau consultanţi de renume, la care altfel se ajunge destul de greu„, mai spune Martin.

    Măriuca Talpeş pe de altă parte precizează că traingurile sau cursurile online oferă flexibilitate studenţilor, un tip de învăţare diferenţiată şi cu un grad ridicat de calitate.„Atunci când este cazul şi când este bine executat, sistemul de tip e-learning oferă una dintre cele mai bune variante de a produce rezultate tangibile. Acesta este poate şi principalul motiv pentru care această industrie înregistrează o creştere anuală semnificativă la nivel mondial„, este de părere Elvis Popovici, director recruitment manager în cadrul firmei româneşti specializată în soluţii antivirus Bitdefender,.

    Costurile unor cursuri de e-learning pot varia de la câteva zeci de euro şi chiar până la 150-400 de euro pe an pentru fiecare utilizator (angajat al unei companii), potrivit informaţiilor din piaţă. Printre principalii furnizori de e-learning de pe plan local se mai numără şi InSoft, Ascendia Design sau Siveco.

  • Olguţa Vasilescu: CS U Craiova are deja antrenor, 22 de jucători şi buget de 1,5 milioane de euro

     “Va fi o asociere între municipalitate, care va veni cu stadionul şi locul în Liga a II-a, Clubul Sportiv Universitatea Craiova, condus de Pavel Badea şi Corneliu Andrei Stroe, şi o societate a unui investitor puternic, care va fi prezentat în curând. Acesta este suporter de mic al Ştiinţei şi va finanţa în primă fază clubul cu 1,5 milioane de euro, are deja 22 de jucători şi un antrenor, care, deşi nu este oltean, este unul de valoare”, a declarat primarul, fără a preciza cine este tehnicianul echipei.

    Olguţa Vasilescu s-a întâlnit cu preşedintele CS Universitatea Craiova, Pavel Badea şi cu foşti fotbalişti printre care Cămătaru, Beldeanu, Negrilă, Ungureanu, Donose, Irimescu, aceştia confirmându-i susţinerea totală şi necondiţionată pentru noul proiect. “Am spus că oraşul nu va susţine decât Universitatea Craiova, iar echipa se va numi CS Universitatea Craiova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vosganian, Nicolăescu şi Chiriţoiu vin la conferinţa ZF “Cei mai mari jucători din economie”

     Cea de-a noua ediţie a conferinţei “Cei mai mari jucători din economie” este organizată de Ziarul Financiar cu sprijinul Consiliului Concurenţei şi va reuni aproximativ 200 de persoane. Conferinţa este structurată în trei sesiuni: o sesiune plenară, urmată de două sesiuni consecutive dedicate domeniilor farma şi telecom, în cadrul cărora liderii celor mai mari 80 de pieţe din economie sunt invitaţi să facă o analiză a evoluţiei afacerilor lor într-o perioadă marcată de începutul creşterii economice.

    După cinci ani în care economia românească s-a zbătut între recesiune şi creşteri firave, oficiali ai statului, reprezentanţi ai celor mai mari companii din România, de stat sau private, oameni de afaceri, sunt asteptaţi la o dezbatere referitoare la domeniile în care România este puternică şi care pot constitui pe viitor un punct de plecare pentru o creştere economică solidă şi pentru o recuperare cât mai rapidă a decalajelor faţă de celelalte state europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea celor şase tineri români care fac jocuri pentru Facebook

    << ÎN IMAGINE DE LA STÂNGA LA DREAPTA:  ELVIS APOSTOL,  RADU VASILE, GEO BULUC, CRISTIAN BADEA, DAVID PRIPAS ŞI ALEX COICEA >>

    POVESTEA MAVENHUT ÎNCEPE CÂNDVA ÎN 2011. Bobby Voicu, un nume din peisajul online, cunoscut drept blogger, antreprenor în jocuri şi, pentru o vreme, şeful Yahoo în România, tocmai decidea să îşi ia un an sabatic după ce vânduse sau renunţase la toate afacerile în care fusese până atunci implicat. Cristian Badea şi Elvis Apostol, primul absolvent de ASE, al doilea aproape absolvent de Politehnică, după ce a decis în anul cinci de studii că diploma nu-i va folosi la nimic şi a renunţat, ambii foşti colegi la jocul online eRepublik, deveniseră deja de ceva vreme antreprenori. Au făcut credite la bancă şi au deschis propriul studio de jocuri, Farender Games, unde dezvoltau jocuri la cerere pentru diverşi clienţi, unul dintre ei chiar bloggerul antrepenor, pentru care au creat proiectul Racing Kingdom.

    Când Bobby Voicu l-a cunoscut pe managerul Startup Bootcamp Dublin, Eoghan Jennings, aflat la ediţia de acum doi ani a How To Web, toate planurile i-au fost date peste cap. „M-a îndemnat să mă înscriu în 2012 şi să petrec o vreme în Irlanda, dar eu nu mai aveam nici proiecte personale, nici idei noi şi nici echipă. Ca să nu mai spun că nu mă prea vedeam petrecând anul sabatic într-un loc ploios”, povesteşte antreprenorul. Ideea pare să-l fi intrigat însă, pentru că le-a făcut propunerea celor doi antreprenori de la Farender, s-au mutat cu toţii timp de patru luni în Dublin şi, fără să aibă pusă la punct nici măcar ideea unei afaceri, s-au pus pe treabă, fiecare având responsabilităţi clare – Elvis Apostol pe partea de programare, Cristi Badea pe design şi product management, iar Bobby Voicu pe partea de marketing şi toată componenta financiară.

    Ideea Mavenhut, pe scurt un dezvoltator de jocuri pentru Facebook, s-a conturat din aproape în aproape în Irlanda, în cadrul acceleratorului de business al lui Jennings, unde românii au fost aleşi între primii zece din peste 200 de proiecte intrate în competiţie. Cum jocurile pentru reţeaua de socializare a lui Mark Zuckerberg au intrat deja de câţiva ani într-un con de umbră, eclipsate de explozia domeniului pentru telefoanele mobile inteligente şi, în general, toate platformele mobile, decizia de a lansa în mod oficial, în noiembrie anul trecut, încă un asemenea joc a părut cel puţin nebunească. Mavenhut a pornit însă cu un joc clasic, printre cele mai populare pe computer din toate timpurile, anume Solitaire. „Nu aşa cum îl ştim de acum 20 de ani, ci la dublu. Întreg jocul e o competiţie în timp real, între doi oameni din colţuri diferite ale lumii care pornesc cu aceeaşi tablă de cărţi şi cu şanse egale”, spune Cristian Badea. Întrecerea în a termina jocul mai repede decât adversarul, aflat poate la mii de kilometri distanţă, dar având în faţă aceeaşi suită de cărţi, combinată cu nostalgia jucătorilor mai vârstnici poate pentru acest joc cu care au învăţat practic să folosească un calculator au fost tocmai elementele pe care au mizat cei trei antreprenori.

    IAR JUCĂTORII PAR SĂ FI FOST DE ACORD CU EI. În prima săptămână de la publicarea pe Facebook, jocul fusese accesat de peste 1.000 de oameni, cei mai mulţi dintre ei revenind şi pentru o a doua bătălie în cadrul Solitaire Arena, cum se cheamă jocul Mavenhut. Câteva săptămâni mai târziu, numărul clienţilor ajunsese la 17.000, utilizatori înregistraţi, dintre care aproximativ 4.500 se jucau măcar o dată pe zi. „Sunt cifre care mi-au rămas în minte pentru că atunci a avut loc o zi a investitorilor, un concurs între cele zece echipe rămase în acceleratorul de business, niciuna din domeniul jocurilor, când am prezentat afacerea unor potenţiali investitori„, povesteşte Badea. „Ne aşteptam a doua zi să arunce cu banii în noi, să sune telefonul încontinuu, dar în schimb a fost foarte linişte la noi în birou. N-a sunat nimeni, am fost foarte demoralizaţi„, mai spune antreprenorul. Ziua următoare însă doi investitori irlandezi de tip business angel le-au pus o ofertă pe masă. Antreprenorii au ales să mai aştepte şi negocierile nu s-au finalizat, însă propunerile ivite le-au dat încredere că, atunci când jocul creat va înregistra cifre mai ridicate, implicit şi investiţiile atrase ar putea fi mai mari, iar participaţia cedată din companie mai scăzută.

    DIN IRLANDA S-AU ÎNTORS ÎN ŢARĂ ÎN VARA ANULUI TRECUT ŞI AU CONTINUAT SĂ LUCREZE LA SOLITAIRE ARENA, adăugând funcţionalităţi şi primele forme de monetizare. „Tot atunci am intrat în discuţii mai serioase şi cu SOS Ventures, fondul de investiţii care avea să ne finanţeze ceva mai târziu”, spune Cristian Badea. Astfel, în toamna anului trecut, Mavenhut a primit o finanţare de 550.000 de euro pentru un procent minoritar din companie, SOS Ventures intrând în acţionariat alături de cei de la Startup Bootcamp care au investit iniţial 12.000 de euro pentru 8% din afacere, iar cei trei antreprenori au rămas cu participaţii minoritare.

  • Cresc jucătorii de pe piaţa de artă

    O creştere de 30% în segmentul de artă contemporană comparativ cu anul trecut s-a observat după prima seară a Sesiunii de licitaţii, iar după trei seri s+a remarcat o dominaîie a artiştilor de eşalon care domină topul vânzărilor. Licitaţia de Art Nouveau şi Romantism, dedicată artiştilor consacraţi, aduce şi cele mai mari preţuri de adjudecare: Ştefan Luchian, “Primăvara (Două muze)”, 100.000 de euro, Nicolae Grigorescu, “Primăvara în Bretania” (40.000 de euro), Eustaţiu Stoenescu, “Arlecchino” (22.000 de euro), Theodor Aman, “Veneţia” (20.000 de euro). În cadrul acestei licitaţii s-a înregistrat un nou record de autor: sculptura “Salomeea” a artistului Savu Savargin, adjudecată cu 5.500 de euro.

    În topul vânzărilor din cadrul Licitaţiei dedicate artei europene, premiera pieţei de artă din România, intră portretul Regelui Carol I, realizat de pictorul german Fritz (Friedrich Albert Theresia) Grotemeyer, operă adjudecată cu suma de 30.000 de euro şi tabloul pictoriţei Marie Laurencin, “Tânără femeie cu pompon roşu”, adjudecată cu suma de 17.000 de euro.

  • De ce a crescut Flanco cu 25% în 2012

    Piaţa de electroIT din România a crescut cu 5% comparativ cu 2011, în vreme ce piaţa vest-europeană a înregistrat un avans de numai 0,2%. Flanco a obţinut o creştere de 25% a cifrei de afaceri, graţie investiţiilor în modernizarea reţelei de magazine, în dezvoltarea echipei şi în managementul portofoliului de produse, atingând astfel obiectivul propus pentru 2012. 

    “În 2012 am reuşit să ne atingem obiectivele de creştere propuse şi să ne consolidăm arhitectura internă de business, atât de necesară dezvoltării unei afaceri sustenabile”, a declarat Violeta Luca, CEO Flanco. “Rezultatele obţinute confirmă faptul că modelul nostru de business şi strategia de poziţionare alese sunt oportune şi ne diferenţiază pe o piaţă în care eroziunea preţurilor şi strategia «copy-paste» au fost singurele metode de stimulare a vânzărilor din ultimii ani”, a adăugat Violeta Luca.

    Flanco a investit peste 2,5 milioane euro în reţeaua de magazine, atât în modernizarea, remodelarea şi extinderea unor spaţii deja existente, cât şi în deschiderea unor magazine noi în oraşe precum Iaşi, Sibiu, Cluj, Oradea, Ploieşti, Deva, Târgovişte sau Bucureşti. În prezent compania deţine o reţea de 78 de magazine, cu o suprafaţă totală de peste 44.500 mp.

    “Dacă în ceea ce priveşte cifra de afaceri şi cota de piaţă Flanco este pe locul doi în topul celor mai mari retaileri, în privinţa randamentului vânzărilor/mp suntem pe locul unu, acesta fiind un indicator extrem de valoros pentru o companie care îşi doreşte în primul rând să fie rentabilă şi eficientă”, a explicat Violeta Luca.
    Astfel, pe o suprafaţă totală de vânzare mai mare cu 10% decât în anul 2011, compania a înregistrat vânzări mai mari cu 25%, crescând rentabilitatea vânzării/mp la peste 3200 euro.
     

  • Farsele de 1 aprilie ale YouTube, Twitter şi Google – VIDEO

    Duminică seara târziu, Twtiiter a  anunţat că se va orienta spre un alt serviciu, în afară de cel clasic, “Twtr”.
    Twitter a postat: “Trd th nw Twtr Yt? Mr tm fr mr twts!”, prescurtarea de la “Tried the new Twitter yet? More time for more tweets”(Aţi încercat noul Twitter? Mai mult timp pentru mai multe tweet-uri). Reţeaua de socializare a anunţat că pentru preţul de cinci dolari pe lună, poţi să îţi păstrezi vocalele din textele postate folosind serviciul Twitter premium.

    Argumentele companiei erau cât se poate de credibile: “Facem asta deoarece credem că eliminând vocalele încurajăm un mod mai dens şi mai eficient de comunicare. Vedem în asta şi o oportunitate de diversificare a veniturilor”.

    O altă farsă a fost făcută de Google. Reprezentanţii motorului de căutare au anunţat că au introdus o nouă “scentsation”(senzaţie) ca parte a căutării Google. Se numeşte “Google Nose”, iar acesta ar avea o bază de dată de mirosuri de 15 milioane de scentibiţi.

    “În lumea de azi, nu avem suficient timp pentru a ne opri să mirosim trandafirii”, a spus Jon Wooly, manager de producţie al Google într-un videoclip postat pe YouTube.

    Prin intersectarea “fotonilor cu valurile infra-sunete”, Google Nose ar alinia moleculele astfel încât să transmită o anume mireasmă. Iar dacă simţiţi nevoia să căutaţi o comoară îngropată, motorul de căutare  a dezvăluit, doar de 1 aprilie, şi un modul de hărţi pentru astfel de comori.
    O varietate de tehnici ar dezvălui simbolurile ascunse din astfel de hărţi, printre care lumina soarelui aplicată hărţilor, dar şi un tip de cerneală specială care se dezvăluie dacă este plasat în apropierea unei surse de căldură.

    Google ar putea avea probleme de promovare a noilor “servicii” prin videoclipul  făcut dacă anunţul făcut de YouTube sâmbătă ar fi adevărat: acesta ar fi trebuit să se închidă de 1 aprilie  pentru a desemna un câştigător pentru videoclipul cu cele mai multe vizualizări. De asemenea, reprezentanţii companiei au declarat că nu vor mai accepta noi postări. Unul dintre aceştia a mai spus : “Încurajez pe toată lumea să se uite la cât mai multe videoclipuri înainte ca YouTube să şteargă totul”.

     

     

  • Euroweb România vrea să extindă businessul în Europa Centrală şi de Est

    Din luna martie a acestui an, Euroweb a numit-o pe Daniela Florentina Gurău în poziţia de director financiar, pe Toma Matei în funcţia de director de vânzări, iar pe Sorana Bălan ca director de resurse umane. “Am revigorat echipa managerială cu oameni energici, cu viziune, iniţiativă şi foarte multă experienţă în sector”, a spus Stuart Evers, CEO Euroweb România.

    De la începutul acestui an, compania s-a concentrat pe noi linii de business şi are în plan pentru anul acesta să abordeze sectorul de telecomunicaţii regional. “2013 se anunţă un an dificil pentru piaţa locală de telecomunicaţii. Se pune din ce în ce mai multa presiune pe reducerea costurilor,  criza economica nu a trecut, iar companiile nu mai sunt dispuse să investească în dezvoltarea infrastructurii chiar dacă acest lucru le-ar ajuta pe termen lung. Per total nu cred că piaţa românească de telecomunicaţii va înregistra o creştere semnificativă în 2013.  În aceste condiţii, trebuie (…) să găsim noi direcţii de dezvoltare care să compenseze climatul economic nefavorabil”, a mai spus Evers.

    În primul trimestru al acestui an, Euroweb a început un program investiţional menit să îmbunătăţească calitatea serviciilor prin dezvoltarea infrastructurii, schimbarea flotei de maşini de intervenţii şi dezvoltarea de noi produse. “Piaţa locală de IT şi telecomunicaţii este una foarte dinamică, care necesită o adaptare constantă şi proactivă la nevoile şi cerinţele clienţilor”, a spus Toma Matei, noul director de vânzări al companiei.

  • Asigurările de viaţă scad iar asigurările generale cresc

    Pentru regiunea ECE, studiul identifică factorii care au dus la o uşoară creştere de 0,7% comparativ cu 2010, cu o inversare a tendinţei pentru asigurările de viaţă (scădere) şi asigurările generale (creştere). Cu această creştere, piaţa a ajuns în 2011 la 30,8 miliarde euro prime brute subscrise. Pe lângă evolutii notabile ca aproape dublarea cotei de piata pentru segmentul de asigurari de sanatate in 2011 (ceea ce reprezinta 5% din asigurarile generale) si cresterea de 11% fata de anul precedent a segmentului unit-linked din piata asigurarilor de viata, analiza arata si ca Romania a fost singura tara din ECE care a inregistrat pierdere agregata la nivelul jucatorilor de pe piata asigurarilor.  

    In Romania, valoarea totala a primelor brute subscrise a scazut in 2011 sub 8 miliarde lei, o scadere de 5,8% fata de anul anterior. De asemenea, se pastreaza tendinta inversata pentru asigurarile de viata si asigurarile generale, aproape o regula pentru piata de asigurari din Romania. Cresterea de 4,4% pentru asigurarile de viata a fost insotita de o scadere de 8% pentru asigurarile generale. 

    Studiul detaliaza scaderea pietei de asigurari generale pe segmente de piata (ex. asigurarile auto au scazut cu 24% fata de 2010), dar si in functie de clientii finali (ex. segmentul corporatist al asigurarilor generale a scazut cu aproape 13% fata de 2010).

    Un alt aspect al studiului este reprezentat de analiza jucatorilor din piata de asigurari: cei mai mari zece jucatori (in functie de primele brute subscrise) au pierdut in total 2,4 puncte procentuale din cota de piata in 2011 fata de anul anterior. Fuziunea dintre Omniasig VIG si BCR Asigurari VIG (detinute de Vienna Insurance Group) formeaza un nou lider de piata in 2012.

    Tendintele pietei asigurarilor din Romania sunt de asemenea cuprinse in studiu si se refera, printre altele, la sfarsitul luptei  preturilor, la cresterea importantei mediului online drept canal de distributie, la sprijinirea unei abordari precaute de evaluare a expunerii companiei, si la transformari ale pietei in functie de finalizarea proceselor de fuziuni si achizitii.  

    Nota: In momentul redactarii studiului de fata, date oficiale privind evolutia pietei de asigurari in anul 2012 sunt inca in curs de comunicare. Analiza si tendintele formulate au fost realizate pe baza datelor publicate pana in luna ianuarie 2013. Pe masura ce alte informatii oficiale vor fi publicate, studiul va fi actualizat.
     

  • Leul s-a apreciat luni dimineaţă, după acordul privind planul de salvare a Ciprului

     La deschidere, euro era cotat la 4,4180 – 4,4210 lei, în scădere faţă de nivelul de la finalul sesiunii precedente, când operaţiunile se perfectau în jurul nivelului de 4,4260 lei/euro.

    Ulterior, vânzările de valută au dus cursul până la 4,4150 – 4,4180 lei. Evoluţia a fost determinată de optimismul jucătorilor, după ce în noaptea de duminică spre luni a fost aprobat un acord final asupra unui plan de salvare a Ciprului.

    Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades, care a venit duminică la Bruxelles, s-a declarat satisfăcut de rezultatul negocierilor.

    Banca Naţională a României (BNR) a publicat vineri un curs de referinţă în creştere cu 0,67 bani, la 4,4286 lei/euro, cel mai înalt nivel atins de la începutul anului. Un curs peste cel de vineri a fost anunţat de banca centrală la 31 decembrie, la 4,4287 lei/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro