BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Cina care ar putea rescrie harta AI a lumii: Şefii celor mai puternice companii din Silicon Valley s-au adunat la Casa Albă la invitaţia lui Donald Trump. Rezultatul? Investiţii de sute de miliarde de dolari care ar putea asigura supremaţia SUA în cursa inteligenţei artificiale

    Meta Platforms, Apple şi alte mari companii tehnologice au confirmat planuri de investiţii masive în inteligenţa artificială în SUA, în cadrul unei cine organizate de preşedintele Donald Trump, care a subliniat relaţia tot mai strânsă a administraţiei cu Silicon Valley, scrie Bloomberg.

    Evenimentul a reunit lideri şi fondatori ai unora dintre cele mai valoroase companii din lume, inclusiv Mark Zuckerberg (Meta), Tim Cook (Apple), Sundar Pichai şi Sergey Brin (Alphabet), Sam Altman (OpenAI) şi Satya Nadella şi Bill Gates (Microsoft). În deschiderea cinei, Trump a ridicat problema critică a industriei: asigurarea unei capacităţi energetice suficiente pentru centrele de date ce alimentează dezvoltarea AI.

    „Facem foarte uşor pentru voi obţinerea electricităţii şi a permiselor necesare. Suntem înaintea Chinei cu mult”, a declarat preşedintele în Sala de mese a Casei Albe.

    În cadrul discuţiilor, Zuckerberg a afirmat că Meta va investi cel puţin 600 de miliarde de dolari până în 2028 pentru construirea de centre de date şi infrastructură dedicată noii generaţii de tehnologii, inclusiv un mega-centru de 50 de miliarde de dolari în Louisiana. Tim Cook a precizat că Apple va suplimenta investiţiile interne cu încă 100 de miliarde de dolari, pentru un total de 600 de miliarde, mulţumind administraţiei pentru crearea unui cadru favorabil investiţiilor. Trump a sugerat că acest angajament ar putea scuti Apple de tarifele planificate pe importurile de semiconductori.

    Preşedintele a folosit întâlnirea pentru a-şi reafirma agenda de stimulare a investiţiilor interne, reducere a taxelor şi a reglementărilor pentru companii, cu scopul de a menţine supremaţia SUA în sectoarele tehnologice de vârf. David Sacks, responsabil pentru AI în Casa Albă şi investitor în Silicon Valley, a promovat în iulie un plan amplu de relaxare a reglementărilor AI, creştere a cercetării şi dezvoltării şi extindere a producţiei energetice interne pentru centrele de date.

    Cina a marcat şi prezentarea unor noi angajamente corporative: Hitachi Energy a anunţat investiţii de peste 1 miliard de dolari în infrastructura reţelei electrice pentru a susţine cererea energetică generată de AI. Administraţia Trump a subliniat că investiţiile în SUA ar putea fi un criteriu pentru scutirea de anumite tarife vamale, în contextul politicii de protecţie a producţiei interne.

    Evenimentul a fost iniţial programat în Grădina Trandafirilor a Casei Albe, recent renovată, însă condiţiile meteo au obligat mutarea cinei în interior. Pe lângă liderii menţionaţi, la eveniment au participat şi Safra Catz (Oracle) şi Lisa Su (AMD). Prima Doamnă, Melania Trump, a evidenţiat rolul executivilor în adoptarea responsabilă a tehnologiei AI şi i-a îndemnat la cooperare în acest sens.

    Întâlnirea reflectă atât creşterea importanţei AI în strategia economică a SUA, cât şi apropierea tot mai vizibilă dintre administraţia Trump şi marile companii tehnologice, în contextul pregătirii pentru alegerile intermediare din anul următor.

     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: China, Statele Unite, India. Cele trei mari puteri economice ale anului 2030. Nu trebuie să fim parteneri strategici cu ele sau, ca îndrăgostiţii, să le ţinem de mâna. Trebuie doar să dezvoltam relaţii economice excepţionale cu China, Statele Unite, India

    Şeful celei mai mari economii din 2030 face investiţii gigant la doi paşi de noi, la Viktor Orban. Şeful celei de-a doua mari economii din 2030 nu vrea sa ştie de noi. Şeful celei de-a treia mari economii din 2030 probabil nici nu ştie unde este România pe hartă.

    Pe voi nu vă enervează chestiile astea?

    Demografia, resursele naturale, miliarde investite în educaţie şi cercetare, dezvoltare, infrastructura tehnologică şi informatică, surse inepuizabile de finanţare. Acestea sunt atributele care fac dintr-o ţară o putere a anului 2025 şi, în cele din urma, o superputere a anului 2030. La care se adaugă, ne place nu ne place, arsenalul militar.

    China, Statele Unite, India, Japonia, Indonezia, Rusia, Germania, Brazilia, Mexic, Marea Britanie – cu Statele Unite înaintea Indiei conform unor analişti sau cu India înaintea Statelor Unite  conform altora.

    Acesta este top 10 al celor mari forţe economice globale ale anului 2030, ţări gigant cu care ţările mai mici, inclusiv Romania, trebuie să bată palma pentru relaţii economice. Şi nu genul de relaţii economice pe care Romania le are în prezent cu partenerii strategici în care ei ne vând produse şi servicii şi noi le dăm pe gratis forţa de muncă specializată si calificată.

    Indiferent de cum se vor clădi noile frontiere geopolitice topul clasamentului celor mai puternice economii din 2030 va fi format din China, Statele Unite şi India. România trebuie să păşească cu grija în faţa celor trei superputeri de pe podiumul din 2030 şi să le roage respectuos să vină la noi cu investiţii industriale în mâncare, chimie, energie şi apărare. Fabrici, uzine şi combinate frate, ca să înţeleagă toata lumea ce înseamnă investiţii industriale. Deocamdată, cu China ne ostilizăm absolut impardonabil, POTUS, şeful celei de-a doua mari economii din 2030, refuza, pentru motivele pe care le ştim, să se uite către România iar când vorbim despre India strâmbam din nas, nu ştim despre India decât că are Bollywood-ul.

    China, Statele Unite şi India sunt fabricile lumii de mâncare, chimie, energie si apărare. Aflate într-o competiţie acerba, ele vor decide în următoarea decadă unde trebuie să facă investiţii industriale pentru a-şi asigura supremaţia regională în sectoarele economice ale viitorului. Dacă Romania ţine aproape de ele şi, de fiecare data când i se va cere ceva, va cere ceva la schimb – fabrici, uzine şi combinate – atunci va reuşi sa clădească o economie bazata pe industrializare şi internaţionalizare. Industrializarea şi internaţionalizarea sunt soluţia reducerii deficitului bugetar, deficitului de cont curent şi deficitului de balanţa comercială.

    Fir-ar să fie, chiar nu înţelege nimeni din diplomaţia noastră că politicul este expresia concentrată a economicului?

  • Bătălie între giganţii europeni din energie şi administraţia Trump: Compania daneză Orsted contestă în instanţă decizia autorităţilor americane de a suspenda lucrările la un proiect eolian de 1,5 miliarde de dolari, aproape finalizat

    Orsted a iniţiat acţiuni legale împotriva administraţie Trump, într-un efort de a relua lucrările la un proiect eolian offshore aproape finalizat, pe care guvernul SUA l-a suspendat luna trecută, notează FT.

    Compania daneză din sectorul energiei, aflată acum în dificultate, caută o hotărâre judecătorească care să îi permită să finalizeze proiectul Revolution Wind de 1,5 miliarde de dolari, care ar urma să furnizeze energie suficientă pentru 350.000 de locuinţe din Rhode Island şi Connecticut, conform unor contracte pe 20 de ani.

    Decizia SUA de a opri proiectul, motivată de scepticismul lui Trump faţă de energia eoliană, a prăbuşit acţiunile Orsted, în timp ce compania caută să atragă de la investitori încă 9,4 miliarde de dolari pentru a-şi consolida finanţele.

  • Special Properties a intermediat vânzarea a jumătate din emblematicul bloc de locuinţe Scala, de pe Bulevardul Magheru

    Special Properties a intermediat  vânzarea a jumătate din emblematicul bloc de locuinţe Scala, situat pe Bulevardul Magheru, nr. 2-4.

    Prin intermediul Special Properties, moştenitorii familiei Bragadiru au vândut cele 27 de apartamente şi studio-uri, precum şi spaţiul comercial de la parterul blocului Scala, aflate în proprietatea acestora.

    Noul proprietar este un antreprenor român, deja cunoscut pentru portofoliul său extins de spaţii comerciale în diverse zone ale oraşului.

    “Sunt onorat că prin această tranzacţie, alături de cea de anul trecut, privind vânzarea Hotelului Ambasador către grupul Julius Meinl, pot contribui activ la revigorarea Bulevardului Magheru, o arteră importantă a Bucureştiului, care merită să îşi recapete strălucirea. Avem încredere în potenţialul extraordinar al centrului Capitalei” – Daniel Ţigănilă, fondator Special Properties.

    Clădirea Scala reprezintă un ansamblu arhitectonic emblematic al Bucureştiului, expresie a mişcării moderniste care şi-a pus semnificativ amprenta pe anumite zone centrale ale Capitalei în perioada interbelică.

    Imobilul de 7 etaje, cu o suprafaţă totală de 3.165 mp, a fost construit pe un teren de 1.180 mp, în imediata vecinătate a Clădirii Ciclop şi a Hotelului Ambasador. Gândit ca un complex multifuncţional, ansamblul cuprindea, pe lângă corpul de apartamente şi spaţii comerciale, şi celebrul Cinema Scala de 860 de locuri, cel mai modern în acele vremuri, bucurând-se la inaugurare de numeroase personalităţi, precum Regina Maria.

    Finalizat în 1936 pe un teren al industriaşului Dumitru Marinescu Bragadiru, unul dintre cei mai bogaţi şi influenţi români ai vremii, imobilul Scala a fost proiectat de arhitectul Rudolf Fränkel, unul din liderii mişcării avangardiste din Berlin, personalitate importantă a anilor 1920-1940, cu realizări remarcabile în Germania, Anglia şi România.

    În anul 1950 Clădirea Scala a fost naţionalizată, dar, în anul 2001, o parte semnificativă a acesteia a fost restituită urmaşilor familiei Bragadiru.

    Conform Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), blocul Scala se numără printre clădirile care vor fi consolidate cu fonduri nerambursabile.

    Special Properties include în portofoliul şi alte tranzacţii importante în centrul Bucureştiului, printre care: consilierea investitorului care a achiziţionat de la BCR fostul sediu al băncii, Palatul Oscar Maugsh din Piaţa Universităţii, consilierea proprietarilor pentru vânzarea Hotelului Ramada Majestic din Calea Victoriei către Vision Apartments, intermedierea vânzării Hotelului Ambasador, amplasat pe Bulevardul Magheru, către grupul Julius Meinl.

  • La 33 de ani, a devenit miliardar în urma unei afaceri de familie: Soţia celui care a înfiinţat fondul de investiţii ceh PPF a cumpărat acţiunile deţinute de Petr Kellner Jr. în fond pentru 1,6 miliarde de euro. PPF este acţionarul ProTV

    PPF, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din Europa Centrală şi de Est, este acum deţinut integral de Renata Kellnerova, cea mai bogată femeie din Europa de Est, după ce Petr Kellner Jr. a fost de acord să-şi vândă participaţia de 10% către Kellnerova şi cele trei fiice ale sale, scrie Bloomberg.

    foto: ppf.eu

    Presa din Cehia spune că tranzacţia a fost de 40 de miliarde de coroane ceheşti, adică 1,66 miliarde de euro.

    În România, fondul de investiţii PPF deţine ProTV şi două clădiri de birouri pe Iancu de Hunedoara, în centrul capitalei, lângă Guvern.

    Fondul de investiţii PPF a fost fondat de Petr Kellner la sfârşitul anilor ’90, un om de afaceri din Cehia. Acesta a murit într-un accident de elicopter în Alaska, fiind la acel moment cel mai bogat om din Cehia. Afacerile lui au fost preluate de soţia sa, Renata Kellnerova.

    În România, PPF a cumpărat ProTV după ce CME, grupul american de media, a decis să vândă televiziunile din portofoliu.

    PPF avea la finalul anului active de 44,7 miliarde de euro şi a raportat un profit de 3,2 miliarde de euro.

  • Altex, cel mai mare retailer electro-IT din România, deţinut de Dan Ostahie, a deschis un magazin de 4.000 mp în zona Pallady, care face parte dintr-un proiect comun cu Mobexpert, retailer de mobilă deţinut de Dan Şucu. Cele două companii au investit 15 mil. euro în noul spaţiu de vânzare

    Mobexpert, unul dintre cei mai mari producători şi retailerii de mobilier de pe plan local, deţinut de antreprenorul Dan Şucu şi Altex, cel mai mare retailer electro-IT din România, fondat de Dan Ostahie, au investit la comun 15 milioane de euro într-un spaţiu de retail în zona Pallady din Bucureşti.

    Magazinul Mobexpert Pallady s-a deschis pe 4 iulie 2025, iar Altex Pallady se deschide mâine, 4 septembrie 2025, după ce astăzi a avut loc inaugurarea oficială. „Inaugurarea magazinului Altex Pallady marchează un pas important în strategia noastră de a oferi clienţilor acces la cea mai nouă tehnologie şi la cele mai apreciate branduri. Am creat un spaţiu modern şi intuitiv, unde vizitatorii pot descoperi, testa şi alege dintr-o gamă variată de produse, beneficiind în acelaşi timp de servicii integrate şi soluţii de finanţare adaptate nevoilor lor”, a spus Raul Filip, Deputy CEO Altex.

    Magazinul Altex se întinde pe o suprafaţă de peste 4.000 mp şi este construit pe două nivele, unde se află produse de tehnologie, IT&C, electrocasnice şi multimedia. Spre comparaţie, Mobexpert se întinde pe o suprafaţă de peste 10.000 mp. Magazinul este al treilea ca dimensiune in cadrul reţelei Mobexpert, după cel din Pipera şi cel din Băneasa. În cazul Altex, este de asemenea unul dintre cele mai mari. Cel mai mare este cel magazinul de la Bucureşti-Nord.

    Altex are acum peste 130 de magazine în toată ţara. În aproape trei decenii de activitate, Altex a evoluat de la un business local de import de televizoare la liderul pieţei de produse electronice, electrocasnice, IT&C şi multimedia din România. Compania a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de aproximativ 7,7 miliarde lei, în creştere cu circa 10% faţă de anul precedent, iar rata profitului operaţional raportat afaceri a crescut la aproximativ 4%, de la  2,3% în 2023.

    Reţeaua regională a Mobexpert numără 27 de hipermagazine şi magazine de dimensiuni mai mici, precum şi un magazin online. Grupul Mobexpert are 2.100 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de aproximativ 270 milioane euro. Grupul Mobexpert deţine, de asemenea, cinci fabrici de mobilă care produc pentru piaţa românească şi pentru export. Mobexpert include şi 10 magazine Mobexpert Outlet dedicate ofertelor speciale, situate în Bucureşti (în zonele Pipera, Pantelimon, Militari), Suceava, Constanţa, Braşov, Sibiu, Piteşti, Timişoara şi Oradea.

  • 800.000 de joburi pot fi afectate de decizia Guvernului privind impozitul pe cifra de afaceri. „Nu putem continua proiectele actuale într-un climat fiscal nepredictibil şi necompetitiv. S-au pierdut deja multe proiecte în sectorul auto din România”, spune şeful Dacia

    Mediul de afaceri din România trage un semnal de alarmă după ce Guvernul a eliminat şi apoi reintrodus peste noapte impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA).

    12 dintre cele mai puternice organizaţii de business din ţară, printre care Camera de Comerţ Americană, Consiliul Investitorilor Străini şi camerele de comerţ germană, franceză şi italiană, au lansat miercuri un comunicat comun  la adresa Executivului, avertizând că menţinerea IMCA “descurajează investiţiile, erodează competitivitatea şi afectează atât investiţiile româneşti, cât şi investiţiile străine”.

    ACAROM, Asociaţia Constructorilor de Automobile din România explică direct cu oprirea proiectelor actuale.

    “Nu putem continua proiectele actuale într-un climat fiscal nepredictibil şi necompetitiv. În ultima perioadă s-au pierdut deja multe proiecte în sectorul auto din România”, declară Mihai Bordeanu, preşedintele ACAROM.

    Avertismentul vine într-un moment în care România tocmai a atras investiţii majore de miliarde de euro, precum fabrica de anvelope Nokian Tyres de 650 de milioane de euro la Oradea, care urmează să devină operaţională în 2025, sau decizia Ford Otosan de a produce noul Transit Courier la Craiova alături de Puma Gen-E, investiţie care depăşeşte 490 de milioane de euro.

    La acestea se adaugă extinderea Bosch la Cluj cu peste 100 de milioane de euro şi investiţiile Grupului Renault în modernizarea fabricii de la Mioveni.

    Industria auto, care contribuie cu peste 14% la PIB-ul României şi reprezintă 35% din exporturile naţionale, a ajuns la capătul răbdării după ce, în decurs de doar o săptămână, Guvernul a eliminat şi apoi a reintrodus IMCA, adăugând în plus şi o nouă taxă pe afiliaţi.

    “Fără cele peste 14% contribuţie la PIB şi 35% pondere din exportul naţional, România ar avea astăzi o evoluţie puternic negativă, fiind totodată afectaţi şi cei peste 800.000 de angajaţi direcţi şi indirecţi care sunt legaţi de sectorul auto”, avertizează ACAROM.

    Datele arată că IMCA este un eşec şi din perspectiva colectării. Conform informaţiilor prezentate de mediul de afaceri, s-au colectat doar aproximativ 1,2 miliarde de lei din cele 6 miliarde estimate iniţial, iar perspectivele sunt şi mai sumbre, volumele viitoare urmând să fie “şi mai reduse pe fondul încetinirii activităţii economice”.

    Organizaţiile semnatare subliniază că România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030, dar acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creşteri de taxe, ci necesită reducerea cheltuielilor statului, creşterea gradului de colectare şi digitalizarea administraţiei.

    Mediul de afaceri acuză că inconsistenţa în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziţie într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor şi sporeşte percepţia de risc asupra economiei româneşti. “Acest lucru dovedeşte indecizia cât mai ales impredictibilitatea mediului politico/economico/fiscal din România şi va avea un impact extrem de negativ în procesul de business/investiţional”, se arată în comunicatul ACAROM.

    Comunicatul comun, semnat de FIC, AmCham, Concordia, RBL, Camera de Comerţ Italiană, CCIFER, BEROCC, Camera de Comerţ Româno-Olandeză, AOAR, AHK România, Camera de Comerţ Elveţia-România şi Camera de Comerţ Britanică-Română, avertizează că fără un mediu de afaceri prosper, reducerea deficitelor şi redresarea economică a României nu sunt posibile.

    “Sectorul privat vrea şi trebuie să fie un partener de încredere pentru soluţionarea problemelor de gestionare a finanţelor publice, nu ţintă de penalizare”, se arată în document.

     

  • Primăria Sibiu a investit aproape 20 mil. euro în achiziţia a 36 de autobuze electrice

    Primăria Sibiu a achiziţionat 36 de autobuze electrice pentru asigurarea transportului între municipiu şi localităţile din Zona Metropolitană, membre în ADI Transport Metropolitan. Primele 6 autobuze, cu o lungime de 10 metri şi 54 de locuri, au sosit în luna aprilie 2025 şi circulă deja spre comunele Poplaca, Cristian şi Roşia, iar pe parcursul lunii august au sosit şi restul de 30 de autobuze, cu o lungime de 12 metri şi 76 de locuri, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Sibiu.

    Investiţia a fost finanţată din fonduri europene, accesate de primăria Sibiu în cadrul PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă). În baza aceluiaşi contract s-au livrat şi 30 de staţii pentru încărcare lentă, câte una pentru fiecare autobuz, acestea fiind în curs de instalare în autobaza Tursib, compania locală de transport public. De asemenea, alte 10 staţii pentru încărcare rapidă vor fi amplasate în teren, pe traseele de transport public, se arată în comunicatul de presă transmis de primăria Sibiu.

    ’’Urmează ca acestea să fie testate, recepţionate şi înmatriculate, şi estimăm că în luna noiembrie vor intra pe traseele deja stabilite pentru extinderea transportului în Zona Metropolitană. Nu ne oprim aici cu modernizarea şi extinderea flotei de transport public – printr-un alt proiect pe care l-am depus şi pentru care am fost anunţaţi că vom primi finanţare europeană nerambursabilă, vom achiziţiona încă 16 mijloace de transport electrice pentru municipiul Sibiu, care să suplimenteze flota Tursib’’, a declara Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu, într-un comunicat de presă.

  • Şase ani de Afaceri de la Zero şi primii noştri milionari. La Fontaine, o unitate de cazare din Hunedoara, aşteaptă venituri de 3 mil. lei în acest an şi are în plan noi investiţii. „Suntem în plină derulare cu un proiect de amenajare a unei crame de 120 de metri pătraţi“

    ♦ Afaceri de la Zero a împlinit şase ani în luna mai a acestui an, iar pentru a marca o întreagă generaţie de mici antreprenori, am decis să îi căutăm pe primii „noştri“ milionari, în lei sau în euro. Avem şi un disclaimer de oferit înainte de orice text în care îi vom prezenta pe „Milionarii de la Afaceri de la Zero“. Scopul lor nu a fost milionul, ci modul în care reuşesc să construiască ceva pornind de la nimic urmând vise, pasiuni, nevoi, idei. Milionul, în cazul lor, este al proiectelor pe care le-au creat şi care au convins consumatorii, nu este un cont al lor în vreo bancă.

    Unitatea de cazare La Fontaine, din Hunedoara, a fost deschisă în 2021, după ce Adina Fîntână a recondiţionat o casă veche în stare avansată de degradare şi a transformat-o într-un loc în care turiştii se pot caza. Businessul a ajuns să aibă venituri de 2,4 milioane lei, după o creştere de circa 56% faţă de anul anterior.

    „Obiectivele de creştere sunt ambiţioase, estimăm  pentru 2025 o cifră de afaceri de 3 mil. lei şi o creştere de 20% pentru următorii doi ani conform planului de investiţii şi obiectivelor strategice setate. Mizăm în continuare pe investiţii şi diversitate, suntem în plină derulare cu un proiect de amenajare a unei crame de 120 mp. Aceasta se află în subsolul locaţiei şi plănuim să servească unor degustări de vinuri semnate de crame cu tradiţie, atât din ţară cât şi din străinătate“, spune Adina Fîntână. Un alt proiect este lansarea unei beri artizanale sub brandul propriu La Fontaine, căutată, în special, de turiştii străini. Ideea businessului a venit în urmă cu 12 ani, când Adina Fîntână şi soţul său au găsit clădirea în care acum funcţionează unitatea de cazare şi au vrut să salveze vechea clădire.

    La momentul achiziţionării, clădirea se afla într-o stare avansată de degradare, iar tot ce s-a putut păstra au fost unii pereţi şi fundaţia, restul fiind recontruit, păstrând totuşi structura iniţială a construcţiei. Adina Fîntână a apelat la mai mulţi specialişti pentru a recondiţiona vechea casă astfel încât să fie păstrat stilul arhitectural pe care îl avea clădirea înainte. Investiţia totală în business a fost de 600.000 euro, dintre care 200.000 euro au reprezentat fondurile europene. Pensiunea are 10 camere care pot acomoda circa 24 de turişti. Creşterea businessului, spune Adina Fîntână, a avut la bază multă muncă, responsabilitate, implicare, stres şi asumare. 

    „Viziunea clară în care respectul şi satisfacţia clienţilor sunt primordiale, completată de un plan solid bazat pe diversitate, o reinventare continuă în materie de produse şi servicii, reinvestirea în inovaţie şi autoîmbunătăţire, adaptabilitatea la nevoile clienţilor noştri ne-au facilitat dezvoltarea în piaţa HoReCa şi au atras creşterea cifrei de afaceri, respectiv a profitabilităţii. Al doilea pilon care a contribuit la rezultatele financiare este o echipă stabilă, dedicată şi motivată care ne este alături încă de când am pornit în această provocatoare călătorie“, mai spune ea.

    Afaceri de la Zero a strâns în cei şase ani de viaţă ai proiectului realizat de Ziarul Financiar şi susţinut de Banca Transilvania peste 1.500 de poveşti care arată o Românie care munceşte, o Românie pricepută, atentă, implicată în business şi în nevoile comunităţii. Platforma Afaceri de la Zero le-a ascultat vocea şi povestea atunci când erau prea mici să fie luaţi în seamă, le-a dat încredere că se poate, că şi atunci când ai o cifră de afaceri de 10.000 sau 20.000 de euro, când nu ai marketing şi nici nu îţi poţi permite influenceri, ai totuşi un loc în care să îţi spui povestea, un loc în care îi vezi şi pe alţii ca tine, în care legi prietenii şi parteneriate.

    Unitatea de cazare La Fontaine, din Hunedoara, a fost deschisă în 2021.

    Afaceri de la Zero a strâns în cei şase ani de viaţă ai proiectului realizat de Ziarul Financiar şi susţinut de Banca Transilvania peste 1.500 de poveşti care arată o Românie care munceşte, o Românie pricepută, atentă, implicată în business şi în nevoile comunităţii. Platforma Afaceri de la Zero le-a ascultat vocea şi povestea atunci când erau prea mici să fie luaţi în seamă, le-a dat încredere că se poate, că şi atunci când ai o cifră de afaceri de 10.000 sau 20.000 de euro, când nu ai marketing şi nici nu îţi poţi permite influenceri, ai totuşi un loc în care să îţi spui povestea, un loc în care îi vezi şi pe alţii ca tine, în care legi prietenii şi parteneriate.

     

    Dacă doriţi să revedeţi:

    ► Povestea La Fotaine: https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-adina-fintana-a-reconditionat-o-casa-veche-si-a-20390453

     

     

     

  • TechAngels, cea mai mare organizaţie de investitori privaţi în start-up-uri, vine cu prima reacţie la propunerea Finanţelor de a converti obligatoriu împrumuturile în acţiuni: „descurajează investiţiile private şi riscă să accelereze mutarea startup-urilor româneşti în alte jurisdicţii mai favorabile”

    Asociaţia TechAngels, cea mai mare organizaţie a investitorilor privaţi în startup-uri tehnologice din România, critică intenţia Finanţelor de a impune convertirea automată a împrumuturilor acordate companiilor de asociaţi, susţinând că măsura va bloca finanţarea start-up-urilor locale şi va duce la o migraţie a acestora către alte jurisdicţii mai favorabile.

    „TechAngels România avertizează: propunerea de capitalizare obligatorie a împrumuturilor acordate de acţionari şi investitori pune în pericol ecosistemul local de inovaţie, descurajează investiţiile private şi riscă să accelereze mutarea startup-urilor româneşti în alte jurisdicţii mai favorabile”, a comunicat asociaţia. Reacţia TechAngels vine la două săptămâni după ce propunerile Finanţelor au apărut în spaţiul public.

    Schimbările vor avea „consecinţe grave pentru start-up-uri”, adaugă TechAngels. „Înţelegem că Guvernul are de luat măsuri dificile pentru a redresa economia, a combate fraudele şi a colecta mai corect taxele şi apreciem faptul că a lansat consultări cu mediul de afaceri, singura modalitate prin care pot fi găsite soluţii echilibrate. În acest spirit constructiv, subliniem însă că există un specific al startup-urilor tehnologice, pentru care prevederea de mai jos generează consecinţe grave:

    „Dacă […] societatea […] înregistrează şi datorii faţă de acţionari/asociaţi rezultate din împrumuturi sau alte finanţări acordate de aceştia, […] la expirarea termenului procedează la majorarea capitalului social prin conversia acestor creanţe.” (Art. 153²⁴ alin. (41) din proiectul aflat în consultare)

    Această prevedere vizează direct modul specific în care sunt finanţate startup-urile. În primii ani de viaţă, startup-urile operează aproape întotdeauna cu pierderi şi capitaluri proprii negative. Pentru a continua să crească, ele primesc finanţări succesive de la fondatori şi investitori sub formă de împrumuturi convertibile, un instrument esenţial, folosit peste tot în lume pentru flexibilitatea lui.

    Prin noua regulă, aceste împrumuturi ar fi transformate automat în acţiuni, chiar dacă nici compania, nici investitorii nu doresc asta la acel moment. Consecinţele sunt serioase: se blochează folosirea împrumuturilor convertibile, se forţează modificări în structura acţionariatului, se creează situaţii de diluţie nedorită pentru alţi acţionari şi se elimină libertatea de decizie a celor care au finanţat compania.
    Aceasta nu este doar o chestiune de formă juridică: efectul practic este că se taie exact mecanismul care permite startup-urilor să supravieţuiască până la momentul profitabilităţii sau scalării globale. În loc să susţină inovaţia şi investiţiile, prevederea descurajează capitalul privat şi îi împinge pe antreprenori să-şi mute companiile în alte jurisdicţii mai favorabile.

    Subliniem că niciun alt stat membru UE nu impune conversia forţată a împrumuturilor în capital social. Directiva UE 2017/1132 lasă decizia în mâinile acţionarilor, asigurând transparenţă şi responsabilitate, nu constrângere. România riscă să devină o excepţie negativă, pierzând investiţii în faţa ţărilor care cultivă un cadru legislativ predictibil şi favorabil inovaţiei.

    Recunoaştem că Guvernul a făcut deja paşi în direcţia corectă, precum renunţarea la impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) şi preluarea unor propuneri venite din mediul de afaceri. Totuşi, corectarea urgentă a măsurii privind capitalizarea obligatorie este esenţială pentru a nu bloca finanţarea startup-urilor inovatoare şi a nu sabota potenţialul de creştere al României”, conform TechAngels.

    „Noi, investitorii business angels, am contribuit în ultimii 13 ani la lansarea şi dezvoltarea a câteva sute de companii româneşti de tehnologie. Acestea plătesc taxe şi creează locuri de muncă, chiar şi în perioadele în care nu au înregistrat profit. Măsura propusă va bloca exact mecanismele prin care startup-urile reuşesc să atragă finanţare şi să devină campioni globali. România nu îşi poate permite să exporte inovaţia şi companiile cu potenţial global către alte ţări doar pentru că acestea oferă un mediu legislativ mai predictibil. Dacă ne dorim ca valoarea adăugată şi locurile de muncă bine plătite să rămână aici, trebuie să construim un cadru fiscal şi juridic care să încurajeze, nu să alunge, investiţiile private”, a declarat Marius Istrate, Chairman of the Board, TechAngels România.