BusinessMagazin

Tag: introducere

  • CUTREMUR pe piaţa muncii: guvernul Tudose modifică Legea Dialogului Social şi obligă companiile să negocieze cu angajaţii

    Mai exact, în art. VII alineat 1 din actul mai sus menţionat se specifică următoarele: “Prin derogare de la prevederile art. 129 alin. 1 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în unităţile în care nu există încheiat contract/acord colectiv de muncă, iniţierea negocierii colective este obligatorie, pentru punerea în aplicare a OUG nr. 79/2017.”

    Guvernul PSD, care a făcut o revoluţie fiscală prin trecerea contribuţiilor sociale din sarcina companiei în sarcina angajatului, a găsit o soluţie prin care salariile brute să crească, astfel încât salariile nete să rămână identice: obligaţia unor negocieri colective pentru firmele care au peste 21 de salariaţi, indiferent de forma de proprietate a companiei, potrivit ZF.

    În articolul de la care se face derogare se specifica faptul că “Negocierea colectivă este obligatorie numai la nivel de unitate, cu excepţia cazului în care unitatea are mai puţin de 21 de angajaţi”.

    Noua ordonanţă, publicată pe 16 noiembrie, notează că “este obligatorie negocierea colectivă a actelor adiţionale la contractele şi acordurile colective de muncă în vigoare.”

    Guvernul se asigură astfel că angajatorii nu vor putea modifica contractele fără ca angajaţii să îşi dea acordul pe noua formă.

  • A fost făcut primul pas pentru noua taxă auto

    Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) va realiza un inventar al emisiilor de CO2 generate de autovehiculele înmatriculate în anul 2017, raportat la parcul auto existent la 31 decembrie 2016.

    Grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului va face o evaluare a impactului asupra mediului, a declarat, joi, Cornel Brezuică, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), potrivit Agerpres.

    “Comisia lucrează, în primul rând, la evaluarea impactului de mediu, pentru acesta este cel mai important element de la care pornim dacă se va taxa sau nu se va taxa sau dacă se vor pune măsuri administrative de limitare a accesului maşinilor. Încă nu cunoaştem care vor fi propunerile comisiei de specialitate, dar vă pot spune că la acest moment este în derulare un studiu cu privire la cantitatea de emisii generate de autovehiculele înmatriculate în 2017 faţă de total parc auto la data de 31 decembrie 2016”, a declarat preşedintele AFM.

    Acesta a precizat că se va face impactul de mediu, iar ANRM realizează acest inventar al emisiilor. “Opinia mea este acest raport va ieşi unul destul de periculos din punct de vedere al emisiilor, pentru că acea cantitate de emisii este destul de mare, uitându-ne doar la numărul total de autovehicule vechi şi poluante care s-au înmatriculat în anul 2017. Practic, 80% din total parc auto are peste 10 ani vechime şi impactează destul de mult asupra mediului”, a mai spus oficialul AFM, scrie realitatea.net

  • Telegramă pentru Liviu Dragnea

    Prin decizia de astăzi, guvernul pe care dvs. l-aţi susţinut a intervenit în contractul dintre mine şi angajatorul meu. Nu s-a introdus o taxă nouă pe care să o suporte angajatorul, nu au existat negocieri pentru a se găsi o variantă de a acoperi deficitul bugetar pe care tot dvs. l-aţi generat. Nu, guvernul Tudose a decis modificarea contractului meu de muncă. E o măsură benefică pentru mine? Mă voi alege cu mai mulţi bani la sfârşit de lună? Permiteţi-mi să dau crezare celor care se pricep mai bine decât dvs. şi să trag concluzia că lucrurile vor sta invers.

    De ce nu te duci să cauţi un loc de muncă mai bine plătit, veţi întreba; aş putea să fac asta, voi răspunde, dar nu aţi înţeles care e de fapt ideea. Dacă eu lucrez pe 1.500, 2.000 sau 5.000 de lei este alegerea mea, şi reprezintă o înţelegere pe care eu am făcut-o cu angajatorul meu. De unde era să ştiu că guvernul pe care d-voastră l-aţi propus o să vină şi o să-mi bage mâna în buzunar?

    Nu are importanţă că pierd 1 leu sau 1.000 de lei; tot ce contează e faptul că îi pierd.

    Prin urmare, dle. Dragnea, haideţi să spunem lucrurilor pe nume: trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat au un singur rol, şi anume de a compensa incapacitatea autorităţilor de a controla modul şi frecvenţa în care companiile plătesc, către stat, dările pe care le datorează. Dar sunt eu vinovat pentru incompetenţa celor pe care dvs. i-aţi numit?

    Nu-mi rămân prea multe de făcut, sigur, pentru că eu nu mă aflu în postura în care vă aflaţi dvs.; eu nu pot să mă prezint la sediul guvernului sau la cel al partidului pe care îl conduceţi şi să încep să caut prin buzunarele celor care se află acolo. Nu-mi rămâne decât să sper că veţi înţelege că lucrurile se fac mai cu cap şi că nu strică să cereţi, măcar ocazional, părerea unor oameni care înţeleg sistemul fiscal mai bine decât dumneavoastră. Am o presimţire că nu va fi prea greu.

    Îmi mai rămâne, sigur, varianta de a scrie ceea ce cred în speranţa că oamenii se vor trezi din amorţeala generală care a cuprins România şi că vor combate, prin orice variantă posibilă, seria de măsuri fiscale pe care guvernul propus de dvs. le tot adoptă; că oamenii vor reuşi, cumva, să treacă prin această furtună a incompetenţei.

    PS: Un cititor scria că ar avea mai multă încredere într-o maimuţă la conducerea unei nave spaţiale decât în măsurile luate de guvern. Cred, sincer, că era prea optimist.

  • Telegramă pentru Liviu Dragnea

    Prin decizia de astăzi, guvernul pe care dvs. l-aţi susţinut a intervenit în contractul dintre mine şi angajatorul meu. Nu s-a introdus o taxă nouă pe care să o suporte angajatorul, nu au existat negocieri pentru a se găsi o variantă de a acoperi deficitul bugetar pe care tot dvs. l-aţi generat. Nu, guvernul Tudose a decis modificarea contractului meu de muncă. E o măsură benefică pentru mine? Mă voi alege cu mai mulţi bani la sfârşit de lună? Permiteţi-mi să dau crezare celor care se pricep mai bine decât dvs. şi să trag concluzia că lucrurile vor sta invers.

    De ce nu te duci să cauţi un loc de muncă mai bine plătit, veţi întreba; aş putea să fac asta, voi răspunde, dar nu aţi înţeles care e de fapt ideea. Dacă eu lucrez pe 1.500, 2.000 sau 5.000 de lei este alegerea mea, şi reprezintă o înţelegere pe care eu am făcut-o cu angajatorul meu. De unde era să ştiu că guvernul pe care d-voastră l-aţi propus o să vină şi o să-mi bage mâna în buzunar?

    Nu are importanţă că pierd 1 leu sau 1.000 de lei; tot ce contează e faptul că îi pierd.

    Prin urmare, dle. Dragnea, haideţi să spunem lucrurilor pe nume: trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat au un singur rol, şi anume de a compensa incapacitatea autorităţilor de a controla modul şi frecvenţa în care companiile plătesc, către stat, dările pe care le datorează. Dar sunt eu vinovat pentru incompetenţa celor pe care dvs. i-aţi numit?

    Nu-mi rămân prea multe de făcut, sigur, pentru că eu nu mă aflu în postura în care vă aflaţi dvs.; eu nu pot să mă prezint la sediul guvernului sau la cel al partidului pe care îl conduceţi şi să încep să caut prin buzunarele celor care se află acolo. Nu-mi rămâne decât să sper că veţi înţelege că lucrurile se fac mai cu cap şi că nu strică să cereţi, măcar ocazional, părerea unor oameni care înţeleg sistemul fiscal mai bine decât dumneavoastră. Am o presimţire că nu va fi prea greu.

    Îmi mai rămâne, sigur, varianta de a scrie ceea ce cred în speranţa că oamenii se vor trezi din amorţeala generală care a cuprins România şi că vor combate, prin orice variantă posibilă, seria de măsuri fiscale pe care guvernul propus de dvs. le tot adoptă; că oamenii vor reuşi, cumva, să treacă prin această furtună a incompetenţei.

    PS: Un cititor scria că ar avea mai multă încredere într-o maimuţă la conducerea unei nave spaţiale decât în măsurile luate de guvern. Cred, sincer, că era prea optimist.

  • Aţi auzit de vinul albastru? În scurt timp îl veţi găsi prin magazine

    Vinificatorii au ales ciorchini de struguri roşii şi albi din regiunea Basque, Spania, şi i-au amestecat în colorant alimentar, nuanţa indigo, şi antocian (pigment din sucul plantelor ce oferă fructelor culoarea roşie, violet sau albastră), pentru a crea un vin revoluţionar într-o nuanţă surprinzătoare de safir.

    Potrivit mymodernmet.com, podgoriile Gik sunt în majoritate localizate în La Rioja, Zaragoza, León şi Castilla-La Mancha, dar compania susţine că locaţia şi varietăţile de struguri nu sunt importante – ceea ce contează sunt oamenii din spatele produsului albastru, incluzând aici atât cultivatorii, cât şi vinificatorii.

    Totuşi, producătorii preferă să renunţe la terminologia oficială a industriei, referindu-se la ei cu termenul “vinificatori” în loc de “creatori”.

    Antreprenorii inovatori au toţi în jur de 20 de ani şi nu au niciun fel de calificare atestată în comerţul cu vin, deşi şi-au petrecut doi ani în colaborare cu Universitatea din regiunea Basque pentru a perfecţiona reţeta vinului albastru, potrivit Mediafax.

    În afară de factorul şoc, tinerii au ales culoarea albastru datorită simbolisticii, în special pentru faptul că această nuanţă “reprezintă mişcare, inovaţie şi infinit. Este, de asemenea, o culoare frecvent asociată cu schimbarea”.

    Aspectul este unul radical, dar gustul este delicios. Se presupune că este mai dulce decât vinul roşu sau alb normal, chiar dacă nu conţine zahăr. Fiecare sticlă conţine 11.5% alcool şi costă aproximativ 11 dolari, deşi momentan produsul nu este disponibil în Statele Unite.

    Totuşi, Spania, Franţa, Regatul Unit, Olanda şi Germania pot comanda vinul online.

  • De ce vrea Putin să-şi lanseze propriul bitcoin? Se pregăteşte “criptorubla”

    În lumea occidentală, spre exemplu în SUA sau în Germania, din cauza amplorii pe care au luat-o tranzacţiile cu diferitele monede digitale, abia acum se discută despre nevoia reglementării acestora. în câteva se fac planuri pentru experimentarea cu propria monedă virtuală. însă un interes deosebit pentru criptomonede par să-l aibă Rusia, China şi Kazahstan, unde se vorbeşte de nevoia creării unor criptomonede suverane. Este o idee care intrigă având în vedere că pe de o parte aceste state au guverne autoritare, pentru care controlul centralizat este vital, iar pe de alta monedele virtuale sunt tehnologii create tocmai pentru evitarea autorităţii centrale şi care ameninţă să descentralizeze banii.

    Luna octombrie a acestui an este una care ar putea rămâne în istoria criptomonedelor. în această lună, preşedintele Rusiei Vladimir Putin a dat ordinul lansării unei ”criptoruble“, scrie un ziar pro-guvernamental, Argumenti i Fakti, care-l citează pe ministrul comunicaţiilor Nikolai Nikiforov. Potrivit articolului, ministrul ar fi declarat că noua monedă va folosi ”criptografie rusească“ şi ar fi imposibil de ”minat“ ca în cazul bitcoin, deoarece ar fi ”un sistem închis cu un volum definit de emisii reglementate“, notează Bloomberg. RT News, o reţea de televiziune internaţională controlată de guvernul de la Moscova, scrie că ministrul a făcut anunţul după o şedinţă de guvern cu uşile închise. Nikiforov a precizat că după ce rubla digitală va fi emisă, minarea pentru alte criptomonede va fi interzisă.

    ”Declar cu încredere că vom introduce criptorubla pentru un singur motiv, unul simplu: dacă n-o vom face, vecinii noştri din Comunitatea Economică Eurasiatică o vor face în câteva luni“, a spus ministrul lui Putin.

    Declaraţiile lui Nikiforov urmează unor comentarii ale guvernatorului băncii centrale, Elvira Nabiullina, un aliat de încredere al lui Putin, şi ale ministrului finanţelor, Anton Siluanov, care au subliniat necesitatea ca statul rus să aducă sub control emisiile şi utilizarea criptomonedelor.

    Aceasta pentru ca ulterior şeful VTB International Riccardo Orcel să intervină şi să spună că entuziasmul Rusiei privind bitcoin a fost exagerat de presă. Un mesaj în acelaşi ton a transmis şi Andrey Kostin, CEO-ul VTB Bank. ”Se speculează mult despre criptomonede şi cred că este periculos. Până când guvernele decid cum să reglementeze domeniul cred că este foarte, foarte periculos pentru investitori să investească în astfel de active“, a spus Kostin. Despre CEO-ul Kostin se spune că este bancherul lui Putin şi un prieten apropiat al preşedintelui rus. VTB este controlată de guvern. Pe de altă parte, în general bancherii sunt critici în privinţa bitcoin şi a monedelor digitale.

    Un exemplu celebru este Jamie Dimon, CEO-ul puternicei bănci americane JP Morgan, care a avertizat că bitcoin este o ”fraudă care în cele din urmă va exploda“ şi a atenţionat că guvernele vor interzice monedele digitale dacă utilizarea acestora va lua amploare. O companie numită Blockswater l-a acuzat în instanţă pe Dimon de abuz pe piaţă, susţinând că bancherul răspândeşte informaţii false şi înşelătoare despre bitcoin.

    Investiţiile în bitcoin pot face milionari, iar interesele sunt mari. Moneda are o capitalizare de piaţă de aproape 96 de miliarde de dolari care, în cinci ani, spun unii analişti, ar putea ajunge la nivelul celei a Apple (806,6 miliarde dolari).

    Cotaţia monedei a crescut de la 4.300 de dolari pe unitate pe 15 august la 6.100 de dolari pe unitate pe 23 octombrie. însă bitcoin, ca toate criptomonedele, este foarte volatilă. Când guvernele Chinei şi Coreei de Sud au intervenit pentru a reglementa piaţa monedelor virtuale, preţurile bitcoin s-au dus în jos până la 2,975 de dolari pe 15 septembrie. Cotaţiile şi-au revenit rapid, iar analiştii spun că avansul va continua. însă volatilitatea este motorul burselor.

    Descrierea vagă făcută de Nikiforov criptorublei este similară unor recente propuneri chineze neoficiale. Yao Qian, director adjunct al diviziei de tehnologie a Băncii Populare a Chinei, a discutat despre o monedă electronică emisă de banca centrală pentru care băncile comerciale ar administra ”portofele“. Şi alţi oficiali chinezi şi cercetători afiliaţi ai guvernului au vehiculat ideea.

    Pentru cei care cred că inovaţia principală a Bitcoin-ului este excluderea unei autorităţi centrale – un sistem peer-to-peer în care tranzacţiile sunt validate de ”mineri“ – interesul pe care îl arată China şi Rusia este ilogic. însă aceste guverne nu caută să renunţe la control, aşa cum este cazul blockchain-ului, lanţul de distribuţie publică (tehnologia blockchain permite efectuarea de tranzacţii bancare digitale fără un sistem de management centralizat, cum ar fi o bancă centrală; evidenţa tranzacţiilor este distribuită la mii de computere din întreaga lume, iar fiecare utilizator poate primi acces liber la registrul blockchain). Dimpotrivă, aceste guverne autoritare încearcă să-şi dea seama cum să diminueze costul pentru ca un emitent centralizat să poată controla tot ce se întâmplă în sistemul financiar.

    Banii electronici folosiţi în prezent sunt produşi de băncile private: reprezintă, în esenţă, pasivele pe care le au una în raport cu cealaltă. într-un studiu recent, Banca Reglementelor Internaţionale, banca centrală a băncilor centrale, arată că ”numerarul este singurul mijloc prin care publicul poate deţine banii băncii centrale. Dacă cineva doreşte să digitalizeze aceste active, trebuie să transforme pasivul băncii centrale într-un pasiv al băncii comerciale prin depunerea cash-ului într-o bancă.“
    Cu toate acestea, cash-ul are dezavantaje atât pentru băncile centrale, cât şi pentru guverne. în primul rând, procesul de printare este costisitor, la fel şi cel de a bate monedă, distribuţia şi distrugerea banilor vechi sau a celor care nu mai pot fi folosiţi în siguranţă. Schimbarea bancnotelor şi monedelor poate dura ani de zile. Furtul şi jafurile sunt riscuri serioase. în acelaşi timp, numerarul este anonim; infractorii şi evazioniştii contează pe acestă ”calitate“.

    Toate aceste probleme, dar şi altele – cum ar fi decalajele de timp dintr-un sistem tradiţional de plăţi electronice create de transferul banilor între bănci – pot fi soluţionate dacă o bancă centrală are cum să emită propria criptomonedă şi tranzacţiile sunt înregistrate într-un registru distribuit ca în cazul sistemului bitcoin şi verificate de agenţii autorizaţi de banca centrală. Dacă sună ca o versiune a sistemului bancar tradiţional, există o mare diferenţă datorită rolului verificatorilor mai limitat decât cel al băncilor comerciale. ”Cu greutăţi mai mici în a deveni un verificator de tranzacţii într-un sistem distribuit decât pentru a deveni o bancă membră într-un sistem cu mai multe niveluri, ne-am aştepta la o concurenţă mai intensă în furnizarea de servicii de plată“, se arată într-o analiză de anul trecut a lui John Barrdear şi a lui Michael Kumhof, cercetători ai Băncii Angliei. ”în măsura în care sistemele existente oferă instituţiilor membre puterea de a stabili preţurile, acest lucru ar trebui să garanteze că tarifele pentru tranzacţie reflectă cu mai multă precizie costul marginal al verificării“.

    Cu alte cuvinte, costurile de funcţionare pentru un sistem monetar s-ar diminua, plăţile între companii şi indivizi s-ar accelera, iar tranzacţiile ar deveni posibil de urmărit de către guverne, mai ales în scopul colectării taxelor. Nikiforov a vorbit despre impunerea impozitului pe venit la conversia cripto-rublelor în ruble obişnuite, cu excepţia cazului în care proprietarul lor poate arăta cum a fost obţinută moneda digitală.

    Planurile ruseşti şi chineze nu prevăd eliminarea cashului în această etapă. însă acesta ar fi scopul final logic, mai accesibil în Rusia şi China decât aproape oriunde altundeva. în ambele ţări, statul controlează majoritatea activelor sistemelor bancare, iar rolul băncilor în economie poate fi redus cu uşurinţă prin oferirea unui sistem alternativ bazat pe băncile centrale. în ambele ţări, guvernele nu sunt îngrijorate de atingerea unor sensibilităţi precum dreptul cetăţenilor la anonimatul financiar: un cetăţean bun nu are nimic de ascuns de guvern sau de oricine altcineva.

    După Rusia şi China, Kazahstanul dă semne că vrea să intre pe piaţa criptomonedelor, cu propria sa monedă digitală. O organizaţie a statului, Astana International Finance Center (AIFC), a anunţat în octombrie că a semnat un acord de cooperare cu Maltese Exante, o companie de servicii de investiţii cu sediul în Malta, pentru crearea unui ecosistem pentru o monedă digitală în Kazahstan, potrivit Caspian News.

    ”Blockchain-ul şi criptomonedele intră în realitatea de zi cu zi a vieţii economice. Credem că AIFC poate deveni un centru internaţional pentru operaţiuni blockchain şi dezvoltarea pieţei activelor digitale este o prioritate pentru viitorul apropiat“, a declarat guvernatorul AIFC Kairat Kelimbetov.
    Cu această tehnologie se experimentează deocamdată ”în mod închis“. Exante nu a furnizat detalii privind o lansare comercială.

    În Suedia, unde societatea pare să respingă voluntar cash-ul, proiectul eKrona al Riksbank este un răspuns la circumstanţe în schimbare: banca centrală ar dori să menţină stabilitatea numerarului într-o formă pe care ar permite-o utilizarea modernă. CADcoin, care este testat de banca centrală a Canadei, nu este conceput ca un mijloc de decontare a plăţilor de retail ci mai degrabă o modalitate de creştere a eficienţei sistemului de plăţi en gros. Ideea Estoniei de a lansa o ofertă iniţială de monedă (estcoin-ul) pentru cei 22.000 de ”e-rezidenţi“ ai naţiunii baltice nu este nici măcar sprijinită de banca centrală. în septembrie, Japonia a semnalizat posibila lansare a propriei monede digitale, J-coin.

    Conceptele Rusiei şi Chinei se deosebesc de aceste proiecte. Ele ţin, fără niciun ascunziş, de controlul centralizat şi de vreo anarhie libertariană. Tehnologia cărţilor distribuite furnizează un instrument potrivit şi pentru scopurile lor – la fel cum energia nucleară poate fi utilizată pentru alimentarea unui oraş sau pentru aruncarea acestuia în aer. Tehnologia registrului distribuit furnizează acestor guverne un instrument care le poate fi util, aşa cum energia nucleară poate fi folosită pentru iluminarea unui oraş sau pentru distrugerea acestuia.
    Capitalizarea de piaţă a criptomonedelor a crescut de 7,5 ori în primele nouă luni ale acestui an, iar volumul tranzacţiilor s-a majorat de 18,5 ori. O expansiune comparabilă cu o explozie atomică.

  • Bitcoin doboară un nou record: la ce valoare a ajuns

    Moneda virtuală a ajuns la 6.552,11 dolari, potrivit site-ului CoinDesk. Capitalizarea de piaţă sau valoarea totală a monedelor bitcoin aflate în circulaţie a ajuns la 109 miliarde de dolari.

    CME a anunţat că va introduce contracte futures pentru bitcoin în acest trimestru, dar va avea nevoie de aprobare din partea autorităţilor. Planul CME ar putea aduce mai mulţi investitori pe piaţa bitcoin.

    Bitcoin a înregistrat mai multe creşteri anul acesta. Ultima creştere majoră a fost pe 12 octombrie, când a trecut de 5.000 de dolari, moneda virtuală valorând de patru ori mai mult decât uncia de aur.

  • Este oficial: Primarul Gabriela Firea anunţă o nouă taxă ”de centru” în Bucureşti. Când va fi introdusă

    Primarul general a declarat, marţi, că este în derulare o procedură de licitaţie deschisă pentru 400 de autobuze, licitaţie care a fost contestată însă.
     
    “Dat fiind faptul că sistemul de transport public reprezintă infrastructură critică, iar funcţionarea defectuoasă a acestuia are un impact direct şi negativ asupra cetăţenilor, Municipalitatea a decis că pentru urgentarea înnoirii parcului auto al RATB să demareze o procedură paralelă pentru achiziţionarea unui număr de 200 de autobuze urbane EURO 6, prin intermediul instituţiilor financiare internaţionale precum BERD, care vor oferi atât asistenţă tehnică de specialitate cât şi finanţarea necesară”, a declarat Gabriela Firea.
     
    De asemenea, a fost aprobată achiziţionarea a 100 tramvaie şi 100 de troleibuze, iar caietele de sarcini au fost elaborate şi asumate de către RATB şi urmează a fi definitivate.
     

  • Ministrul Mediului anunţă introducerea taxei care „cu siguranţă nu va fi o taxă sau un impozit”

    “Cu siguranţă nu va fi o taxă sau un impozit. Va fi o metodă prin care dorim foarte mult ca toate autovehiculele care circulă pe drumurile patriei şi care poluează, care au o normă inferioară de poluare euro 2, 3 sau 4, să fie taxate în funcţie de emisiile pe care le dau. Luăm în calcul trei criterii, respectiv capacitatea cilindrică pentru care deja se plăteşte un impozit, după care luăm norma de poluare a fiecărei maşini şi emisiile de CO2 pe care le produce fiecare maşină”, a spus Gavrilescu, potrivit Gândul.

    Ministrul mediului a comentat că e pusă în pericol calitatea aerului din cauză că foarte multe maşini vechi au intrat în ţară de la începutul anului, înregistrându-se o creştere de 80% faţă de anul precedent.

    „ Noi lucrăm într-un grup de lucru care are un termen de maxim 3 săptămâni astfel încât forma finală să îmi fie prezentată. Noi trebuie să facem o informare şi la Comisie, iar apoi să fie şi dezbătută”, a mai spus Gavrilescu. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firea vrea să introducă o nouă TAXĂ AUTO: „Avem foarte multe rable în Bucureşti”

    „Printr-o consultare publică adecvată,  credem că se va ajunge şi la instituirea unei taxe de centru pentru protejarea mediului înconjurator, a clădirilor de patrimoniu, şi pentru decongestionare. (…) Avem foarte multe rable în Bucureşti. Cetăţenii ar dori să folosească transportul în comun, dar nu este unul de calitate, nu putem să dăm vina pe cetăţeni că nu s-a înnoit cum ar trebui parcul auto în ultimii 20 de ani. Facem tot ce este omeneşte să recuperăm aceste întârzieri”, a spus edilul, fără să dea, însă, un termen până la care va fi introdusă aceasta.

    Primarul General a ţinut să precizeze că va face un sondaj ca să afle ce îşi doresc bucureştenii pe această temă şi că e nevoie de o astfel de taxa pentru reducerea poluării, mai ales în zona central, acolo unde traficul este foarte intens. Totuşi, şoferii nu vor plăti nimic în plus până când nu vor fi implementate şi celelalte programe ale PMB, precum terminarea parcărilor de reşedinţă şi a celor de tip park&ride sau cumpărarea de autobuze noi. 

    Citeşte mai multe pe www.gandul.info