BusinessMagazin

Tag: institutii

  • Tineri manageri de top 2018: Cristian Popa, chief investment officer, NN Pensii S.A.F.P.A.P.

    Cristian Popa gestionează, de la începutul acestui an, economiile pentru pensie de peste 14,3 miliarde de lei ale celor 1,9 milioane de români care contribuie la fondul de Pilon II administrat de NN Pensii.

    „Preluarea poziţiei de chief investment officer al NN Pensii este un pas foarte important în carieră, dar mai ales o responsabilitate, pentru că fiecare decizie de investiţie pe care eu şi echipa mea o luăm are impact în economiile pentru pensie ale viitorilor pensionari”, spune Cristian Popa. „Nu uităm nicio clipă că banii pe care îi administrăm sunt cei pe care oamenii se bazează pentru a-şi asigura o pensie decentă la bătrâneţe şi, implicit, investim responsabil pe baza unei strategii prudente, maximizând beneficiile pentru participanţi.”

    Fondul de pensii obligatorii administrat de NN Pensii este cel mai mare din România în funcţie de active şi de participanţi şi este între primele trei cele mai performante fonduri din piaţă, cu un randament mediu anualizat de 9% de la lansare, în mai 2008, şi până în prezent, peste media pieţei. „Pentru un specialist în investiţii, cea mai mare provocare este să continui să obţii randamente bune chiar şi în perioade în care pieţele sunt foarte volatile sau traversează o criză, când incertitudinea şi lipsa de predictibilitate îţi fac misiunea cu atât mai dificilă”, explică Cristian Popa. 

    Pasiunea pentru investiţii l-a motivat pe Cristian să evolueze în domeniu în ciuda contextului dificil din primii săi ani de carieră. A fost broker la Bursa de Valori Bucureşti şi apoi s-a specializat în risc şi în managementul de portofoliu, iar în 2012 s-a alăturat echipei NN România ca analist în departamentul de investiţii. Doi ani mai târziu, a preluat poziţia de chief investment officer al NN Asigurări de Viaţă, având un rol cheie în gestionarea investiţiilor celor două fonduri de pensii private facultative ale NN. A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, completându-şi studiile cu un master în managementul riscului. De asemenea, el deţine certificarea Chartered Financial Analyst şi este membru în boardul CFA Society România.

    31 de ani  

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Bogdan Brăslaşu, director management procese şi asistenţă reţea unităţi, BRD Groupe Société Générale

    Bogdan Brăslaşu este responsabil de managementul proceselor şi suportul pentru reţeaua de unităţi a BRD, coordonând o echipă de 35 de angajaţi; din rândul realizărilor de anul trecut ale departamentului pe care îl conduce, oferă ca exemple reducerea erorilor operaţionale cu 15%, precum şi reducerea timpului de răspuns la solicitările reţelei cu 20%.

    Despre parcursul său profesional, Bogdan Brăslaşu spune că o decizie importantă, dar nu uşoară pentru el, a fost în 2005, când s-a întors din Franţa, unde îşi începuse cariera, pentru a lucra la BRD. După un an de integrare, perioadă în care a lucrat cu clienţi în diverse funcţii de front şi back office din reţeaua băncii (ghişeu, consilier clientelă, back office, responsabil agenţie), a preluat funcţia de supervizor regional în cadrul departamentului Administrare Reţea. Rolul a presupus interacţiune directă cu agenţiile, numeroase deplasări şi asigurarea relaţiei managementului local cu centrala băncii, explică el. Spre sfârşitul acestei perioade a fost delegat la Chişinău pentru şase luni, cu misiunea integării în grupul Société Générale a Mobias Banca.

    Bogdan Brăslaşu spune că a perceput această experienţă, alături de munca în Franţa, drept cele mai dificile din parcursul său profesional: „Cu siguranţă am depus mai multe eforturi în Franţa şi Moldova pentru a-mi realiza obiectivele. E foarte important să înţelegi cultura diferită de muncă, să te integrezi şi să câştigi încrederea oamenilor cu care lucrezi”.

    Următorul pas în carieră a fost în 2013 preluarea managementului Procese Reţea, fiind responsabil de formarea unei echipe noi de 15 persoane. „După 13 ani, sunt pregătit să îmi asum provocări noi în cadrul BRD într-o zonă extrem de dinamică şi probabil la publicarea acestui articol voi avea o nouă poziţie în zona de marketing – omnichannel & digital”, descrie el următorul pas pe care urmează să îl facă în carieră. Iar peste 10 ani se vede lucrând în continuare în sistemul bancar, dar „unul mult schimbat faţă de ceea ce cunoaştem astăzi, mult mai orientat spre client şi cu soluţii digitalizate”.

    Bogdan Brăslaşu are o licenţă în Business Administration (Academia de Studii Economice din Bucureşti) şi un master în project management obţinut în urma studiilor la Université Paris XII.

    39 de ani

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Ştefan Buciuc, director executiv, Direcţia Social Banking, BCR

    Ca director executiv al Direcţiei Social Banking din cadrul celei mai mari bănci de pe plan local, Ştefan Buciuc coordonează activitatea a şase persoane. Între rezultatele anului trecut pentru departamentul de care este responsabil enumeră finanţarea a zece organizaţii cu impact social cu peste 1,5 milioane de euro; ca efect, au fost create 313 joburi noi, dintre care 157 pentru persoane dezavantajate; la aceste proiecte au participat 2.067 de voluntari, iar numărul beneficiarilor a ajuns la 105.621.

    Absolvent al Facultăţii de Management şi al unui master în Relaţii Internaţionale, ambele în cadrul ASE, Ştefan Buciuc are şi un doctorat în Finanţe/Asigurări în cadrul aceleiaşi instituţii. Este evaluator imobiliar, a absolvit EMBA WU Executive Academy şi Aspen Institute – Young Leaders Program 2014.

    Buciuc spune că a lucrat şi în instituţii financiare mai mici şi foarte mari, atât în ţară, cât şi în afara României. „Cred că foarte important a fost că am avut ocazia să lucrez în foarte multe zone de activitate ale unei bănci (de exemplu risk, collateral management, front office, back office, structured & acquisition finance etc.).” În plus, pe parcursul carierei a avut şi câteva mişcări orizontale care l-au ajutat să înţeleagă mai bine cum funcţionează o bancă. „Au fost mai multe momente cheie până acum. Unul a fost când am hotărât să renunţ la o carieră într-un grup internaţional pentru a lucra într-o bancă mică cu mult spirit antreprenorial.” Un alt moment cheie a fost atunci când a trecut din zona de risk management în cea de structured & acquisition finance; „m-am implicat în proiecte foarte diferite, de la real estate la proiecte în energie sau industria panificaţiei şi în final achiziţii de companii. Dar nimic nu se compară cu experienţa în front office şi cu contactul zilnic cu clienţii băncii”.

    Pe termen lung, Ştefan Buciuc se vede „în România, construind organizaţii cu impact social pozitiv. Acum, prin dezvoltarea echipei de Social Banking şi a bankingului în zona nebancarizată, pot crea impact real în societatea românească acolo unde este nevoie”.

    39 de ani

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Avram Dumitrescu, director departament analiză şi raportare IT, Allianz-Ţiriac Asigurări

    Avram Dumitrescu conduce activitatea departamentului de analiză şi raportare IT, care asigură accesul la informaţiile critice pentru derularea businessului companiei şi oferă servicii de raportare pentru toate ariile acestuia. El coordonează o echipă formată din şapte angajaţi.

    Dumitrescu a absolvit facultatea de comerţ, dar spune că pasiunea l-a condus către domeniul IT. „Pasiunea pentru IT a început din liceu şi am continuat să o cultiv pe perioada facultăţii, când, în 2005, am dezvoltat un magazin online şi interfaţa de administrare pentru afacerea pornită împreună cu câţiva prieteni”, rememorează el primele contacte cu domeniul în care lucrează.

    În anii următori, a construit şi alte magazine online în calitate de freelancer. Primul pas ca angajat a fost în cadrul unui call center din Bucureşti, unde s-a angajat ca specialist IT, în 2007. Un an mai târziu s-a alăturat echipei de dezvoltare de software din Allianz-Ţiriac, în funcţia de specialist raportare IT, iar în 2012 a preluat rolul de conducere a departamentului de analiză şi raportare.

    Din rândul celor mai mari provocări din carieră menţionează dezvoltarea unui dashboard financiar care oferă o perspectivă completă asupra indicatorilor de performanţă ai companiei: „Implementarea dashboardului financiar s-a realizat în timp record: doar şase luni. A fost o chimie foarte bună între toţi membrii echipei şi rezultatele bune s-au văzut mai repede decât ne aşteptam”.

    Pe termen lung, îşi propune să lucreze în continuare în domeniul IT, dezvoltându-şi cunoştinţele legate de modelarea de date, data science, big data şi predictive analytics. În ceea ce priveşte proiectele sale personale, spune că acestea sunt duse în continuare mai departe de foştii săi parteneri de business: „Continui să îmi folosesc energia şi mintea de antreprenor, fiind atent la oamenii din echipa mea. Îi observ pe cei care au sclipiri, care vin cu idei noi şi fac tot posibilul să îi ajut să le pună în practică”.

    37 de ani

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • DNA reacţionează la modificarea Codului Penal: Sunt dezincriminate fapte,iar dosarele se vor închide

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată că modificările aduse Codului Penal de către Parlament au fost adoptate fără a ţine seama de observaţiile şi propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii şi de asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, fără a exista o consultare şi o colaborare reală cu instituţiile judiciare învestite cu aplicarea legislaţiei penale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România nu îndeplineşte standardele în eliminarea traficului de persoane, dar sunt progrese

    “Instituţiile guvernamentale din România nu îndeplinesc în totalitate standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane; cu toate acestea, se înregistrează progrese în acest sens comparativ cu perioada analizată anterior”, se arată în raportul Departamentului de Stat american pe anul 2018 privind Traficul de Persoane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E.ON preia Innogy printr-o finanţare sindicalizată de 5 miliarde de euro

    „În contextul unui amplu schimb de active şi participaţii între E.ON şi RWE şi al ofertei voluntare de preluare publică către acţionarii Innogy SE, E.ON a încheiat cu succes sindicalizarea unei finanţări de achiziţionare în valoare de 5 miliarde de euro. Înainte de sindicalizare, angajamentul financiar fusese asigurat de BNP Paribas în calitate de reprezentant unic”, arată un comunicat al E.ON.

    E.ON a invitat băncile cu care se află în parteneriat să participe cu obligaţiuni în valoare de câte 400 de milioane de euro fiecare. Toate băncile invitate au participat la achiziţie, ceea ce a dus la o înscriere substanţială peste nivelul estimat. Finanţarea acestei achiziţii constă într-un credit-punte de 3 miliarde de euro şi un împrumut la termen de 2 miliarde de euro, cu scadenţa peste cinci ani. Împrumutul va fi utilizat pentru finanţarea achiziţei de acţiuni Innogy care nu sunt deţinute de RWE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sediul mafiei lemnului din Romania este la Neamţ

    Din milioanele de euro făcute din lemnul exploatat la Neamţ nu rămâne nici un leu ca taxe şi impozite în judeţ deoarece totul se face pe firme din alte judeţe care de cele mai mult ori sunt paravane pentru firme offshore de prin Panama sau alte paradise fiscale. Totul este cunoscut, ştiut şi la lumina zilei. Se suspectează că se evazionează zeci de milioane de euro iar autorităţile din Neamţ nici nu au ce verifica căci sediile principale ale băieţilor deştepţi cu lemnul nu sunt în Neamţ.
    Pentru a extermina concurenţa locală în exploatarea lemnului mafioţii participă la licitaţiile unde se scoate pădure şi oferă preţurile cele mai mari din România ajungând să cumpere buşteanul netăiat din pădure la preţ de cherestea. De fapt ei taie mult mai mult decât licitează şi asta nu se poate face decât cu complicitatea celor de la silvic. Aşa au reuşit să pună mâna pe mai toate exploatările şi să falimenteze localnicii care aveau şi ei câte o afacere în acest domeniu.
    Autorităţile şi instituţiile statului sunt orbite cu sume foarte mari de bani primite ca şpagă şi nu văd nimic suspect în faptul că la Neamţ se licitează la preţuri imposibil de mari cum nu văd nimic suspect nici în faptul că firmele care exploatează în Neamţ nu prea fiscalizează nimic la Neamţ.

    O mafie cu ramificaţii la toate nivelurile din România şi cu tentacule înfipte bine şi în zona internaţională unde exportă. Şi ne întrebăm cu toţii de ce plouă cu vile, maşini de lux şi case de vacanţă la o mulţime de şefi de instituţii sau oameni din toate sistemele şi de la toate nivelurile. E şpaga dată de mafie pentru handicapul de a nu vedea ce se întâmplă în acest judeţ.

    Acest articol nu este vreo investigaţie jurnalistică de mare anvergură şi nu am descoperit noi nimic. Totul se întâmplă la lumina zilei, în văzul tuturor şi cu sprijinul multor autorităţi. Totul este de o asemenea notorietate de nu credem ca este cineva care să nu suspicioneze măcar ca se fura în draci din pădurile Neamţului.

    Soluţiile de a se stopa furtul de lemn din Neamţ sunt nenumărate dar nu se vor aplica până ce România nu va mai sta în genunchi deoarece nu bănuim că este cineva atât de naiv încât să creadă că beneficiarul lemnului furat este industria de mobilă sau de construcţii din România. Beneficiarul dezastrului din pădurile Neamţului este dincolo de graniţele ţării iar interesele sunt atât de mari încât se dau la nevoie şi legi care să favorizeze infractorii din domeniul forestier, scrie ziarpiatraneamt.ro

  • Ziua Z pentru companii: De astăzi a intrat în vigoare noul Regulament UE pentru protecţia datelor. Ce prevede GDPR şi cum să vă feriţi de sancţiunile usturătoare, care pot ajunge la zeci de milioane de dolari

    Toate companiile sunt obligate să înştiinţeze clienţii în următoarele zile despre noile reguli privind utilizarea datelor private.
     
    Potrivit Comisiei Europene, orice informaţie prin care o persoană poate fi identificată este considerată ca având caracter privat. Este vorba de informaţii precum numele, adresa, seria actelor de identitate, codurile de protocol Internet, date despre starea de sănătate. “Noile reglementări se aplică atunci când datele sunt colectate, utilizate ori stocate digital sau într-un sistem structurat tipărit”, precizează Comisia Europeană.
     
    “În procesarea datelor, organizaţiile trebuie să furnizeze informaţii clare referitoare la modul de utilizare: în ce scop sunt folosite datele, care este baza legală de procesare, cât timp vor fi stocate datele, ce entităţi le pot accesa, care sunt drepturile fundamentale de protecţie a datelor, dacă datele vor fi transferate în afara Uniunii Europene, în ce condiţii poate fi depusă plângere, cum poate fi anulat acordul privind procesarea datelor”, subliniază CE.
     
    “Dacă datele unei persoane nu mai sunt procesate ori sunt utilizate ilegal, persoana respectivă poate cere ştergerea datelor sale. Cu toate acestea, trebuie garantate alte drepturi UE, precum libertatea de exprimare”, explică Executivul UE.
     

  • Povestea bărbatului cu origini româneşti care a şocat lumea dezvăluind secretele băncilor elveţiene

    A decis să dezvăluie ceea ce ştia autorităţilor, sperând că asta îi va aduce imunitate şi va ajuta la dispariţia aşa-numitului „secret bancar elveţian”; nu a fost însă aşa, pentru că Birkenfeld a ajuns să fie singurul trimis la puşcărie la capătul unui proces care viza fraude de miliarde de dolari. Şi pentru că povestea sa pare ruptă din filme, Bradley Birkenfeld – care lansează zilele acestea cartea „Bancherul diavolului – Cum am distrus secretul bancar elveţian” – vrea ca următorul lui proiect să aducă istoria sa pe marile ecrane.

    „Bunicul meu s-a născut în România, motiv pentru care am călătorit aici des în ultimii 20 de ani”, povesteşte Bradley Birkenfeld. „Este şi motivul pentru care vreau să fac ceva pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor şi pentru a le da speranţă pentru viitor. E nevoie să existe legi pentru denunţători, iar cetăţenii şi politicienii deopotrivă trebuie să susţină această schimbare.” Bancherul american, ajuns în lumina reflectoarelor după ce a denunţat practici ilegale din interiorul băncii elveţiene UBS, este prezent în România pentru lansarea cărţii sale, „Bancherul diavolului: Cum am distrus secretul bancar elveţian”.

    Crede că denunţarea lui a fost esenţială în terminarea secretomaniei generate de băncile elveţiene, spunând că fără declaraţiile sale acest sistem greşit ar exista şi astăzi. „Ca un rezultat direct al acţiunilor mele, numeroşi denunţători din lumea întreagă m-au contactat şi am lucrat alături de ei, ajutându-i să aleagă direcţia corectă în ceea ce priveşte sfaturi juridice, declaraţii în presă şi o planificare generală a întregului proces.”

    Cum a fost pus la pământ secretul bancar elveţian

    Birkenfeld are o diplomă de licenţă în ştiinţe economice de la Norwich University şi un master internaţional în administrarea afacerilor la American Graduate School of Business din Elveţia. El şi-a început cariera de bancher la State Street Global Advisors în Boston, Massachusetts, făcând mai întâi practică şi angajându-se ulterior cu normă întreagă în anul 1988. State Street Global Advisors era o instituţie bancară specializată în servicii pentru fonduri de investiţii, fonduri de pensii, companii de asigurări şi organizaţii neguvernamentale. „Am fost martor la activităţi ilegale desfăşurate de directori ai instituţiei, iar asta mi s-a părut în totală contradicţie cu etica mea profesională, ca să nu mai vorbesc de responsabilitatea faţă de clienţi şi colegi”, spune Birkenfeld.

    A părăsit instituţia şi a fost repede angajat de către Credit Suisse şi apoi de către Barclay’s, unele dintre cele mai puternice instituţii financiare ale lumii. Povestea sa a luat însă o turnură neaşteptată în anul 2001, atunci când a preluat o poziţie de bancher privat la UBS, cea mai mare bancă elveţiană care operează la nivel internaţional. În Elveţia, instituţia activează pe segmentele retail, corporate, instituţional, managementul averilor, gestionarea activelor şi investiţii. UBS Elveţia deţine o poziţie de lider în toate cele cinci segmente de business, are o reţea cu circa 300 de sucursale şi 4.700 de angajaţi, iar la serviciile sale apelează una din trei persoane din Elveţia cu o situaţie financiară de nivel înalt şi aproximativ jumătate dintre toate companiile elveţiene.

    În calitate de director al UBS, având clienţi cheie cu sume nete de peste 25 milioane de dolari, o parte din munca lui Birkenfeld presupunea deplasarea în Statele Unite pentru a găsi noi oportunităţi de afaceri. Acest lucru nu era ceva neapărat corect din punct de vedere etic, pentru că în mod normal clienţii sunt cei care trebuie să caute serviciile băncii, şi nu invers. Birkenfeld povesteşte că UBS a făcut acelaşi lucru în Germania, Asia, Scandinavia, Orientul Mijlociu, America de Sud şi Canada. Pentru a-şi înlesni procesul de prospectare a pieţei în diverse ţări, banca a sponsorizat evenimente din întreaga lume: festivaluri de muzică, spectacole de artă sau expoziţii de maşini clasice. „Am respectat întotdeauna legile elveţiene şi în special secretul bancar elveţian, dar atunci când lucrezi suficient de mult timp la aceste instituţii uriaşe, începi să înţelegi că principalul obiectiv este realizarea unui profit cât mai mare”, povesteşte Bradley Birkenfeld. „Au fost foarte multe exemple de comportament nepotrivit sau acte ilegale comise de directorii cu vechime.”

    Misiunea bancherilor era cât se poate de clară: ei trebuia să folosească evenimentele în cauză pentru a aduce noi clienţi, lucru considerat de Birkenfeld ca o „stârnire” a evaziunii fiscale. El spune că existau şi alte semne că ceva nu era chiar în regulă, aşa cum ar fi documente care îi învăţau cum să folosească laptopuri criptate. El nu a dat însă prea multă importanţă acestor lucruri până în aprilie 2005, după aproape patru ani de când lucra la UBS. 

    Semnalul de alarmă a fost dat de un coleg care i-a adus un document UBS de trei pagini ce contrazicea tot ceea ce făcuse până atunci, notând în mod explicit că nu ar trebui să caute şi să facă oferte unor potenţiali clienţi din alte ţări. Practic, documentul îl transforma pe Birkenfeld şi alţi colegi ai săi în ţapi ispăşitori pentru practicile de la UBS.

    Cu alte cuvinte, dacă autorităţile i-ar fi prins ofertând un client străin sau făcând ceva ilegal în acest sens, UBS se putea scuza pur şi simplu spunând că regulamentul interzice o astfel de abordare.