Retailerul de lenjerie intimă Jolidon, creat acum circa două decenii de antreprenorul local Gabriel Cârlig a intrat în insolvenţă la cererea creditorului J.I.E., potrivit tribunalului din Cluj. Potrivit deciziei Tribunalului au mai cerut insolvenţa mai mulţi creditoril. „Fixează termen de judecată pentru data de 23 septembrie 2015 (…). Dispune conexarea cererilor creditorilor A.B., DGMC, BCR S.A., AFM, S.C. M.E.S.R.L., S.C. A.S.S.R.L. ş.a. (…) cereri care vor fi analizate ca declaraţii de creanţă potrivit art. 66 alin. 6 din Legea nr. 85/2014.” Despre compania J.I.E. nu există date.
Tag: insolventa
-
Producătorul de lenjerie Jolidon a intrat în insolvenţă
Alături de JIE SRL au mai solicitat intrarea în insolvenţă, printre alţii, creditorii AB, DGMC, BCR, AFM, MESRL şi ASSRL.
Administrator judiciar provizoriu a fost desemnat C.I.I. G.M.L, potrivit deciziei instanţei.
Creditorii se pot înregistra la masa credală până la 3 august, iar publicarea tabelului preliminar al creanţelor va avea loc la 24 august. Tabelul definitiv al creanţelor va fi anunţat la 23 septembrie.
Jolidon a fost înfiinţată la 2 aprilie 1993 de către Gabriel Cârlig.
Anul trecut, Jolidon a avut o cifră de afaceri de 64,2 milioane de lei şi o pierdere de 99,7 milioane de lei. Datoriile la 31 decembrie 2014 însumau 256 de milioane de lei.
-
Pe cine ajută de fapt legea insolvenţei persoanelor fizice. Cum poţi scăpa dacă nu mai poţi plăti creditul la bancă. Ce spun experţii
Legea insolvenţei persoanelor fizice protejează debitorul onest, care nu mai face faţă plăţilor, nu clientul unei bănci care a luat credit şi apoi s-a râzgândit şi vrea să dea bunul înapoi, a spus la ZF Live Ion Dragne, noul decan al Baroului Bucureşti.„Legea vine în completarea reglementării care ţinea sub protecţia legii comerciantul şi răspunde nevoii de protecţie a unor persoane care nu mai fac faţă cheltuielilor, dar nu oricăror persoane. Legea nu e o salvare pentru cei care vor să dea bunul înapoi băncii. E o lege precaută care îl favorizează pe cel care nu îşi poate onora plăţile, exclude categorii importante de persoane fizice şi nu exclude controlul creditorilor.“ -
Klaus Iohannis a promulgat Legea privind procedura insolvenţei persoanelor fizice
În calitate de for decizional, Camera Deputaţilor a adoptat, pe 20 mai, în unanimitate, proiectul Legii insolvenţei persoanelor fizice, care prevede ca orice cetăţean aflat în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, să îşi poată reeşalona datoriile pe baza unui plan de redresare financiară pe o perioadă de cinci ani.
Toate grupurile parlamentare au susţinut acest proiect iniţiat de deputatul PSD Ana Birchall şi de alţi 153 de parlamentari.
Deputatul PSD Ana Birchal a spus atunci că este o “istorie legislativă”, fiind prima dată când cetăţenii vor avea o lege a insolvenţei persoanei fizice.
“Proiectul are la bază studii din 12 state şi este rezultatul dezbaterilor purtate încă din martie 2014 cu toate instituţiile implicate. Legea va fi un ajutor real pentru românii de bună-credinţă sufocaţi de datorii”, a mai spus Birchall.
Deputatul PSD Ciprian Nica a apreciat că este o iniţiativă “sută la sută a PSD”, cu sprijinul Guvernului şi al instituţiilor.
Deputatul PNL Ioan Cupşa a spus, însă, că PNL votează acest proiect de lege pentrui că este “o iniţiativă eminamente liberală”, care este pe rolul Parlamentului încă din 2010.
La rândul său, deputatul PNL Andreea Paul a arătat că tema insolvenţei persoanelor fizice a apărut pe fondul crizei francului elveţian şi la presiunile PNL.
“Tema a apărut pe fondul crizei fancului elveţian şi la presiunile Partidului Naţional Liberal. PNL va vota pentru această lege, dar să nu luăm din efortul Ministerului de Justiţie pentru a face practicabil acest proiect de lege. Presiunea pusă în dezbaterea parlamentară de PNL a contat mult şi a condus la adoptarea acestui proiect”, a susţinut Andreea Paul.
Deputatul UDMR Mate Andras a spus că şi UDMR susţine această lege, pentru că este “utilă”.
Potrivit prevederilor adoptate, de această lege va beneficia orice debitor de bună-credinţă care are “un necaz financiar”, nu din vina sa, acesta putând să îşi reeşaloneze datoriile, pe baza unui plan de redresare, pe o perioadă de cinci ani. În momentul în care îşi deschide procedura de insolvenţă, debitorul nu mai poate fi executat silit şi este stopată orice penalitate sau majorare de întârziere.
“Orice debitor de bună-credinţă care are un necaz financiar independent de voinţa sa, din momentul în care îşi deschide procedura insolvenţei persoanei fizice nu mai stă cu grija că va fi executat silit sau că rămâne pe drumuri, deci executarea silită este reglementată ca o excepţie, nu ca o regulă. Un debitor de bună-credinţă, dacă are anumite datorii şi consideră că se poate redresa financiar şi este în necaz financiar fără vina sa, poate, în baza unui plan de rambusare care se poate întinde pe cinci ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă un an, să îşi reeşaloneze aceste datorii astfel încât să nu fie executat silit. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă nu mai sunt acumulate datorii la datorii, penalităţi la penalităţi la o rată bancară. Orice penalitate, majorarea de întârziere se stopează automat”, a explicat Ana Birchall prevederile legii.
Proiectul mai prevede că orice debitor care după 90 de zile de la data scadentă a unei datorii ştie că nu mai poate să îşi achite aceste datorii poate să ceară intrarea în insolvenţă şi, în felul acesta, să se poată redresa financiar în baza acestui plan de rambursare, a mai spus ea.
“Avem două proceduri: atunci când debitorul nu are nicio şansă să se redreseze poate solicita lichidarea sau îşi poate reeşalona datoriile, pe baza planului de rambursare pe care îl propune, sub supravegherea şi consultanţa unui administrator al procedurii desemnat de o comisie de insolvenţă. Acest admnistrator poate fi dintre practicienii în insolvenţă, avocaţi, notari sau executori judecătoreşti. Cheltuielile în procedura de rambursare sunt prevăzute în planul de rambursare, iar cheltuielile de demarare a acestei proceduri sunt suportate de la bugetul de stat”, a mai arătat Birchall.
-
Cererea de intrare în insolvenţă a Companiei Rompetrol SA, respinsă de Tribunalul Capitalei
Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au respins, luni, cererea debitorului SC “Rompetrol” SA, prin care a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei.
Reprezentanţii companiei pot formula apel, în termen de şapte zile de la comunicarea hotărârii.
Compania Rompetrol SA a înregistrat, în 28 mai, pe rolul Tribunalului Bucureşti, o cerere prin care solicită intrarea în insolvenţă.
“La sfârşitul anului trecut, societatea a fost obligată, în solidar cu alte persoane fizice, de către Curtea de Apel Bucureşti la plata sumei de 58,5 milioane USD, la care se adaugă dobânda legală calculată începând cu data de 05.01.2001. Aspectele avute în vedere de Curtea de Apel Bucureşti privesc fapte săvârşite în perioada 1999 – 2001, cu mult înainte de anul 2007, când KazMunayGas a devenit acţionarul majoritar al grupului de societăţi din care face parte şi Rompetrol SA. După pronunţarea deciziei respective, societatea şi-a arătat toată deschiderea în cursul procedurilor legale demarate de autorităţile fiscale pentru identificarea şi evaluarea activelor sale, acestea instituind un sechestru asiguratoriu asupra bunurilor sale”, conform unui comunicat de presă al companiei.
Punerea în executare a deciziei instanţei, inclusiv a dobânzilor legale, care în opinia autorităţilor fiscale reprezintă o sumă de trei ori mai mare decât debitul principal, creează un dezechilibru financiar major pentru societate, având efecte imediate în activităţile sale curente – întreruperea operaţiunilor de profil, a contractelor în derulare, a investiţiilor şi implicit asupra angajaţilor, potrivit companiei.
Rompetrol arăta că investiţiile realizate de companie din fondurile proprii în dezvoltarea lucrărilor de explorare din România şi achiziţia de instalaţii de foraj necesare extinderii activităţilor de profil pe plan extern depăşesc suma de 50 milioane dolari.
“În acelaşi timp au fost iniţiate demersurile legale pentru punerea în executare a obligaţiilor asumate de către fostul proprietar al Grupului Rompetrol în contextul deciziei Curţii de Apel Bucureşti. Reorganizarea activităţii Rompetrol SA va permite continuarea serviciilor adiacente activităţilor de foraj sonde petroliere terestre în Maroc, unde societatea a câştigat un contract în 2014 după ce a fost nevoită să îşi întrerupă activităţile din Libia pe fondul instabilităţii politice, şi în România, unde are premise de a trece de la faza de explorare la exploatare şi producţie hidrocarburi. Celelalte activităţi ale societăţilor din Grup nu vor fi în niciun fel afectate de această procedura de reorganizare”, preciza compania.
Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor, Rompetrol SA avea datorii de 159 de milioane de lei în 2013. De asemenea, a înregistrat o pierdere de 53,2 milioane de lei, veniturile fiind de 66,4 milioane de lei.
Rompetrol SA face parte din KMG International (fostul Rompetrol Grup), deţinută de compania naţională de petrol şi gaze din Kazakhstan – KazMunayGas, iar cea mai importantă companie din grup este Rompetrol Rafinare. În ianuarie 2014, Guvernul a aprobat memorandumul în baza căruia KazMunaiGaz va plăti 200 milioane de dolari din datoria istorică de 688 milioane de dolari, în schimbul unei participaţii de 26,7% din capitalul companiei Rompetrol Rafinare, care operează rafinăria Petromidia.
KMG International este una din cele mai puternice companii din România şi un important jucător în regiunea Mării Negre şi Mării Mediterane. Cu activităţi în fiecare sector din domeniul petrolului şi al gazelor, KMG International deţine şi desfăşoară operaţiuni în rafinare, petrochimie, retail, trading, upstream şi servicii industriale.
La nivel european, KMG International deţine peste 1000 de puncte de distribuţie a carburanţilor în şase ţări – România, Republica Moldova, Bulgaria, Franţa, Spania şi Georgia, care operează sub brandurile Rompetrol şi Dyneff. De asemenea, compania desfăşoară operaţiuni de trading cu produse petroliere în regiunea Mării Negre şi a Mării Mediterane, prin intermediul companiilor sale localizate în Franta, Spania şi Elvetia (Dyneff si KMG Trading).
-
Creanţa Libia, o poveste de 20 de ani, bagă în insolvenţă Rompetrol SA
Rompetrol SA, înfiinţată în 1974 ca reprezentant la nivel internaţional al industriei petroliere româneşti, îşi caută salvarea sub procedura insolvenţei, după ce în toamna lui 2014 Curtea de Apel Bucureşti a obligat compania, alături de două persoane fizice, să plătească Finanţelor mai multe milioane de dolari.Suma reprezintă “creanţa Libia”, unul dintre cele mai complicate dosare ale justiţiei româneşti. -
Compania Rompetrol SA şi-a cerut insolvenţa în instanţă
“La sfârşitul anului trecut, societatea a fost obligată, în solidar cu alte persoane fizice, de către Curtea de Apel Bucureşti la plata sumei de 58,5 milioane USD, la care se adaugă dobânda legală calculată începând cu data de 05.01.2001. Aspectele avute în vedere de Curtea de Apel Bucureşti privesc fapte săvârşite în perioada 1999 – 2001, cu mult înainte de anul 2007, când KazMunayGas a devenit acţionarul majoritar al grupului de societăţi din care face parte şi Rompetrol SA. După pronunţarea deciziei respective, societatea şi-a arătat toată deschiderea în cursul procedurilor legale demarate de autorităţile fiscale pentru identificarea şi evaluarea activelor sale, acestea instituind un sechestru asiguratoriu asupra bunurilor sale”, arată compania, într-un comunicat.
Punerea în executare a deciziei instanţei, inclusiv a dobânzilor legale, care în opinia autorităţilor fiscale reprezintă o sumă de trei ori mai mare decât debitul principal, creează un dezechilibru financiar major pentru societate, având efecte imediate în activităţile sale curente – întreruperea operaţiunilor de profil, a contractelor în derulare, a investiţiilor şi implicit asupra angajaţilor, potrivit companiei.
Rompetrol arată că investiţiile realizate de companie din fondurile proprii în dezvoltarea lucrărilor de explorare din România şi achiziţia de instalaţii de foraj necesare extinderii activităţilor de profil pe plan extern depăşesc suma de 50 milioane dolari.
“În acelaşi timp au fost iniţiate demersurile legale pentru punerea în executare a obligaţiilor asumate de către fostul proprietar al Grupului Rompetrol în contextul deciziei Curţii de Apel Bucureşti. Reorganizarea activităţii Rompetrol SA va permite continuarea serviciilor adiacente activităţilor de foraj sonde petroliere terestre în Maroc, unde societatea a câştigat un contract în 2014 după ce a fost nevoită să îşi întrerupă activităţile din Libia pe fondul instabilităţii politice, şi în România, unde are premise de a trece de la faza de explorare la exploatare şi producţie hidrocarburi. Celelalte activităţi ale societăţilor din Grup nu vor fi în niciun fel afectate de această procedura de reorganizare”, mai arată compania.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, cererea de intrare în insolvenţă a fost înaintată în baza articolului 66 din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
Articolul de lege invocat arată că: “supravegherea exercitată de administratorul judiciar, în condiţiile în care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, constă în analiza permanentă a activităţii acestuia şi avizarea prealabilă atât a măsurilor care implică patrimonial debitorul, cât şi a celor menite să conducă la restructurarea/reorganizarea acesteia; avizarea se efectuează având la bază o raportare întocmită de către administratorul special, care menţionează şi faptul că au fost verificate şi că sunt îndeplinite condiţiile privind realitatea şi oportunitatea operaţiunilor juridice supuse avizării”.
Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor, Rompetrol SA avea datorii de 159 de milioane de lei în 2013. De asemenea, a înregistrat o pierdere de 53,2 milioane de lei, veniturile fiind de 66,4 milioane de lei.
Rompetrol SA face parte din KMG International (fostul Rompetrol Grup), deţinută de compania naţională de petrol şi gaze din Kazakhstan – KazMunayGas, iar cea mai importantă companie din grup este Rompetrol Rafinare. În ianuarie 2014, Guvernul a aprobat memorandumul în baza căruia KazMunaiGaz va plăti 200 milioane de dolari din datoria istorică de 688 milioane de dolari, în schimbul unei participaţii de 26,7% din capitalul companiei Rompetrol Rafinare, care operează rafinăria Petromidia.
KMG International este una din cele mai puternice companii din România şi un important jucător în regiunea Mării Negre şi Mării Mediterane. Cu activităţi în fiecare sector din domeniul petrolului şi al gazelor, KMG International deţine şi desfăşoară operaţiuni în rafinare, petrochimie, retail, trading, upstream şi servicii industriale.
La nivel european, KMG International deţine peste 1000 de puncte de distribuţie a carburanţilor în şase ţări – România, Republica Moldova, Bulgaria, Franţa, Spania şi Georgia, care operează sub brandurile Rompetrol şi Dyneff. De asemenea, compania desfăşoară operaţiuni de trading cu produse petroliere în regiunea Mării Negre şi a Mării Mediterane, prin intermediul companiilor sale localizate în Franta, Spania şi Elvetia (Dyneff si KMG Trading).
-
Ponta: Dacă instanţa dă un termen de judecată pe lună, Hidrolectrica iese din insolvenţă abia în 2016
Prezent la Bursa de Valori Bucureşti pentru lansarea primei emisiuni de titluri de stat pentru persoanele fizice, prim-ministrul Victor Ponta a arătat că Guvernul îşi propune continuarea listărilor la bursă a unor companii de stat, precum Aeroportul Internaţional Bucureşti, Portul Constanţa, Romtelecom şi CFR, pentru care au început sau vor începe procedurile premergătoare.
În acest context, Ponta a arătat că ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica şi listarea societăţii ar putea să întârzie din cauza termenelor îndelungate de judecată.
“Perla coroanei, şi anume Hidrolectrica – şi fiind aici jurnalişti în domeniu care pot întreba pe bună dreptate de ce nu facem mai repede listarea unei companii care, iată are cel mai mare profit din istorie – în 2014 la Hidroelectrica, dacă nu mă înşel, se vor distribui dividende de peste 1 miliard de lei – o să vă spun că, dacă instanţa unde ne judecăm cu băieţii deştepţi, dă termen o dată pe lună în loc să dea o dată pe zi, e normal să n-o scoatem din insolvenţă prea repede, deşi este evident că Hdiroelectrica nu mai este demult o companie care trebuie să stea în insolvenţă. Dar dacă dăm termen o dată pe lună şi după aceea ne odihnim în iulie, august, când e vacanţă judecătorească, şi o ţinem tot aşa, să dea Dumnezeu să o scoatem din insolvenţă în 2016, să putem să o listăm”, a afirmat Ponta.
Premierul Ponta a arătat că i-a cerut ministerului Justiţiei să facă diligenţele necesare pe lângă instanţă pentru a vedea dacă pot fi emise termene mai scurte în acest caz, pentru ca societatea să poată ieşi mai rapid din insolvenţă.
“”E o mare pierdere pentru România când cea mai profitabilă companie din energie stă prinsă în procese de ani de zile din cauza unor băieţi deştepţi şi din cauza unor firme, care sigur nu au mai putut să o devalizeze, dar nici nu o lasă să trăiască. Împreună cu ministrul Justiţiei, am rugat conducerea Tribunalului Bucureşti dacă poate găsi o procedură prin care să decidă mai repede, să putem să scoatem Hidroelectrica din insolvenţă şi cred că listarea Hidroelectrica va fi un succes mai mare decât cele pe care le-am avut până acum cu Romgaz, cu Transgaz, cu toate celelalte”, a spus Ponta.
Directorul general al Hidroelectrica, Remus Borza, a declarat, la finele lunii mai, că Hidroelectrica nu va ieşi din insolvenţă în acest an, aşa cum era anticipat iniţial, din cauza duratei mari a proceselor aflate în derulare.
Compania a intrat pentru a doua oară în insolvenţă la începutul anului 2014 şi este condusă de un administrator numit de justiţie.
Hidroelectrica a fost nevoită să se declare prima oară în insolvenţă în 2012, din cauza secetei severe şi a unor contracte prin care a vândut electricitate sub preţurile din piaţă, înregistrând pierderi de 1,4 miliarde de dolari pe parcursul a şase ani.
Compania a trecut printr-un proces de restructurare, anul trecut obţinând un profit record, şi a anulat contractele nerentabile. Beneficiarii acelor contracte au contestat însă anularea acestora, iar Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă în urma unei decizii a justiţiei şi ar fi urmat să iasă din această stare în iunie 2015.
Guvernul premierului Victor Ponta a convenit în cadrul acordului de 4 miliarde de euro cu FMI şi Comisia Europeană să listeze la bursă o participaţie minoritară la Hidroelectrica.
În perioada de insolvenţă, Hidroelectrica a angajat consultanţi pentru pregătirea ofertei publice iniţiale, iar Borza a spus că oferta de acţiuni ar putea avea loc la 3-4 luni după încheierea insolvenţei.
Fondul Proprietatea, singurul acţionar minoritar al Hidroelectrica, evaluează participaţia de 20% deţinută la aceasta la 494 de milioane de euro, ceea ce implică o valoare a întregii companii de circa 2,5 miliarde de euro.
Hidroelectrica a înregistrat anul trecut un profit brut de 1,2 miliarde de lei (294 milioane dolari) şi a produs 18,2 terawaţi de electricitate.
-
Ai probleme cu rambursarea creditelor? Legea insolvenţei personale poate rezolva situaţia. Pricipalele prevederi ale proiectului şi când va intra în vigoare
Undeva la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea intra în vigoare şi ar putea rezolva multe dintre situaţiile cu care românii care s-au creditat în franci elveţieni sau au rămas fără slujbă se confruntă. Deputaţii au aprobat miercuri proiectul de lege, după ce acesta a fost adoptat şi de Senat şi a fost avizat de Guvern anul trecut. Pentru ca legea să intre în vigoare, proiectul trebuie promulgat de preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la şase luni de la publicare.
Procedura de insolvenţă a persoanelor fizice poate suspenda executările silite începute, opreşte acumularea de dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată şi protejează persoanele fizice de bună credinţă. Toate creanţele devin lichide şi exigibile şi toate actele unilaterale ale debitorului nu mai produc efecte. Legea asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor. Legea reglementează trei tipuri de insolvenţă: cea pe plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă.
Insolvenţa se aplică debitorului persoană fizică care are domiciliul în România, este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de cel mult 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile aşa cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate, faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiza ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta; cuantumul total al obligaţiilor scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag (valoare-prag este cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; este de 15 salarii minime pe economie).
Debitorul aflat în insolvenţă va putea depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Dacă el consideră că situaţia sa este compromisă iremediabil, va putea solicita instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active.
Cererea trebuie să cuprindă motivele care au condus la insolvenţă; numele sau denumirea creditorilor, datele acestora, precum şi valoarea şi tipul creanţei; acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute sau măsurile asigurătorii aplicate; demersurile de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii angajate anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei; statutul civil; statutul profesional; cuantumul veniturilor din muncă şi a celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite pensii în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de trei ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii trei ani; bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-parţi sau în devalmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decăt dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile curente, alături de disponibilul din aceste conturi; creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii trei ani anteriori formulării cererii; litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia.
-
Cluburile în insolvenţă pot fi penalizate cu până la 14 puncte în sezonul 2015-2016
În prezent, dintre cele şapte cluburi din Liga I aflate în insolvenţă, cele care au intrat în insolvenţă în 2015, CFR Cluj, Petrolul Ploieşti şi FC Braşov nu au plan de organizare confirmat de administratorul sindic.
Duru a explicat că sancţiunile se aplică în etape şi sunt prevăzute în manualul de licenţiere şi de fair-play financiar, acesta din urmă intrând în vigoare în România de la 30 iunie.
“Începând cu acest an, în procesul de licenţiere aplicăm noile sancţiuni. După cum ştiţi, s-a renunţat la sancţiunea cu retrogradarea pentru cluburile în insolvenţă şi s-a introdus depunctarea. Aşa că un club în insolvenţă, fără plan de reorganizare confirmat de instanţă, care aplică pentru licenţa de Liga I, ediţia 2015-2016, va fi penalizat cu 3 puncte la 30 aprilie, iar dacă nu îşi achită datoriile până la 20 mai va fi din nou sancţionat cu 1 punct. Dacă la 30 iunie, dată de referinţă în regulamentul de fair-play financiar pe care îl vom aplica în premieră anul acesta, clubul în cauză are datorii pe care nu şi le achită până la 30 septembrie, va fi sacţionat cu 1 punct. Apoi, un nou termen este 30 octombrie, dată care îi va aduce alte 2 puncte penalizare. Ţinând cont că la fiecare dată se aplică ambele criterii, mai exact datorii către alte cluburi şi datorii către angajaţi, un club în insolvenţă fără plan de reorganizare confirmat poate ajunge la o penalizare totală de 14 puncte”, a afirmat Duru, pentru MEDIAFAX.
Acesta a menţionat că deducerea punctelor se face în sezonul 2015-2016 al Ligii I, prin decizii ale Comisiei de Disciplină şi Etică a FRF, la solicitarea directorului de licenţiere.
Faţă de anii anteriori, în 2015 deschiderea procedurii de insolvenţă de către un club din Liga I va fi sancţionată din start cu depunctare. Astfel, o grupare din Liga I care intră în insolvenţă după data de 1 iulie 2015 va fi sancţionată cu deducerea a şase puncte din clasamentul pentru sezonul competiţional 2016-2017.
În ultima perioadă mai mulţi oameni de fotbal, printre care se numără Gheorghe Hagi, Sorin Cârţu sau Florin Prunea şi jucători precum Geraldo Alves sau Marius Croitoru au făcut afirmaţii publice în care au solicitat retrogradarea cluburilor de Liga I aflate în insolvenţă sau depunctarea acestora.
Primul club de fotbal din România care a intrat în insolvenţă a fost FC Rapid, instanţa admiţând deschiderea procedurii de reorganizare la 7 decembrie 2012. Ulterior, alte opt cluburi de Liga I, Gloria Bistriţa, Universitatea Cluj, Oţelul Galaţi, FC Vaslui, FC Dinamo, CFR Cluj, Petrolul Ploieşti şi FC Braşov au intrat în insolvenţă. Dintre acestea, în momentul de faţă doar şapte mai activează în primul eşalon, Gloria Bistriţa şi FC Vaslui fiind dezafiliate de Federaţia Română de Fotbal.