Odată cu începutul anului 2020 şi declanşarea crizei provocată de pandemia de COVID-19, o mare parte din businessuri au fost nevoite fie să îşi întrerupă activitatea, fie să o închidă, în timp ce alte afaceri cu o bază mai solidă şi-au continuat activitatea într-un ritm mai redus. Cu toate acestea, oportunităţile continuă să existe. „Eu cred că mergem prin diferite faze. Afacerile acum sunt forţate să închidă, dacă nu ai activitate, automat este o problemă destul de mare. Deci trebuie să sprijini acele companii să treacă peste această criză. Chiar dacă guvernul şi Uniunea Europeană te sprijină, este un sprijin pe termen scurt. Eu văd oportunităţi în România”, a spus Johan Gabriels, country manager al fintech-ului Ebury România şi Bulgaria.
El consideră că majoritatea businessurilor va trebui să îşi regândească strategiile, mai ales din punctul de vedere al furnizorilor. Prin faptul că activitatea multor companii este bazată pe produse, piese sau materiale de la furnizori străini, acest lucru a accentuat presiunea pe care această criză a creat-o.
„Majoritatea oamenilor de afaceri va trebui să îşi regândească tot sistemul. De exemplu, Volvo din Belgia a trebui să închidă producţia pentru că le lipseau câteva piese de schimb din China. Chiar dacă ai 99% din piese, dacă nu ai acea ultimă piesă de care ai nevoie să termini produsul îţi inchizi tot procesul. Cred că oamenii se vor gândi mult mai aproape de casă din punctul acesta de vedere”, a adăugat Johan Gabriels.
Pe lângă reorientarea afacerilor către furnizori care sunt mai aproape de locul activităţii, o altă problemă o reprezintă ratingul de credit al României, care în prezent se află la un pas de junk, acesta fiind un nivel care indică un mediu mult prea riscant, ceea ce duce la o reticenţă din partea băncilor privind finanţarea companiilor.
„Este foarte important ce va face guvernul din punctul acesta de vedere. Cu cât este mai riscantă piaţa, cu atât mai mult te vor taxa instituţiile de credit pentru împrumuturi. Va fi mai scump să te asigure în cazul în care nu poţi plăti. Acest rating ar trebui să fie prioritatea băncii centrale şi a guvernului”, consideră country managerul Ebury.
Din punctul de vedere al finanţărilor, fintech-ul Ebury, specializat în plăţi internaţionale, care a finalizat recent procesul de achiziţie de către grupul bancar spaniol Banco Santander în proporţie de 50,1%, este de asemenea o sursă de finanţare alternativă în 20 de ţări.
„Nu avem licenţă bancară, dar putem împrumuta, mai ales cu Santander ca acţionar majoritar. Suntem parte din schemele de împrumuturi din Anglia, Olanda şi în Franţa, care au fost stabilite de băncile centrale şi guverne. Dacă aplic să fac parte şi din schema din România cu Fondul de Garantare, nu pot, pentru că trebuie licenţă bancară pentru a fi local. O să gasesc o cale prin Santander, dar este mai dificil. Ideea este că sunt foarte concentraţi şi nu permit perturbări, competitori noi să facă parte din piaţă. Acest lucru ar trebui să se schimbe pentru a permite societăţilor care oferă împrumuturi alternative să facă parte din piaţă. Oamenii vor avea nevoie de finanţări pe termen scurt şi mediu, deci vor avea nevoie de mai multe opţiuni de finanţare”, a explicat Johan Gabriels.
Şeful Ebury a mai spus că pe lângă abordarea directă, prin care ar putea intra pe piaţa din România ca un competitor din perspectiva finanţărilor, mai există şi posibilitatea parteneriatelor cu bănci locale. Astfel, Ebury ar putea presta servicii bancare.
„Noi lucrăm cu bănci mari deja, dar depinde ce tip de parteneriat putem să formăm în perioada următoare, suntem deschişi cu siguranţă la parteneriate”, a mai adăugat Gabriels.
Sprijinul pe care îl poate oferi banca Santander oferă posibilitatea fintech-ului de a crea produse şi în acelaşi timp deschide drumul unei extinderi, mai ales în zona Americii Latine, unde prezenţa băncii este mai puternică. Acest lucru, însă, nu exclude o extindere şi în alte zone, mai ales datorită modelului de business al companiei, care s-a dovedit a fi scalabil.
„În România am deschis biroul în luna mai a anului 2018, cu 4-5 persoane, iar acum suntem 26 de angajaţi. Avem peste 1.000 de clienţi companii şi ne vom dezvolta în continuare. Va trebui să luăm o decizie în legătură cu locul în care ne vom extinde în continuare.”
În perioada următoare, diferenţa dintre fintech-uri şi bănci va ajunge insesizabilă, susţine susţine Gabriels. El consideră că fintech este doar un alt cuvânt pentru disruption (perturbare) şi este un alt mod de a oferi servicii financiare. „Un fintech ca Ebury a fost preluat cu 50,1% de Santander, care este bancă, alte fintech-uri sunt cumpărate de bănci, unele bănci se poziţionează ca fintech-uri. Nu m-ar surprinde ca în 5 ani să vorbim despre cu totul altceva. Fintech-urile vor oferi o gamă largă de servicii bancare, iar băncile care vor supravieţui perturbării fintech-urilor vor fi de asemenea digitalizate. Cred că mergem împreună cu băncile în aceeaşi direcţie de a oferi servicii bancare. Colaborarea şi parteneriatele dintre bănci şi fintech-uri vor dobândi o formă în care nu vei mai putea deosebi un fintech de o bancă”, a explicat Johan Gabriels.
El a mai spus că, deşi banca Santander deţine puţin peste 50% din Ebury, fintech-ul rămâne independent pentru a putea fi mai inovativ decât într-o divizie integrată.
„Dacă vrem să continuăm şi să oferim împrumuturi în România şi Bulgaria, banca ne va ajuta în această direcţie. În ţările în care împrumutăm, o facem prin Ebury, sprijinit de Santander. Produsele vor fi similare cu cele oferite de bancă, dar analizele şi termenii vor fi făcute de Ebury”, a mai explicat Gabriels.
Din momentul declanşării pandemiei de COVID-19, Ebury a mutat activitatea angajaţilor de acasă într-o singură zi, fără a pierde din productivitate.
„Când a început pandemia, într-o singură zi toţi angajaţii au fost mutaţi de la birou acasă şi nu am pierdut din productivitate. Pentru o bancă cu 300 de sucursale nu este la fel de simplu. La noi totul este pe iCloud şi pot avea acces la toate informaţiile de care am nevoie să îmi fac treaba de oriunde. Băncile vor realiza, la fel ca oamenii, că lumea se îndreaptă acum mai mult ca niciodată spre mediul digital. Instituţiile de credit încep să se gândească cum ar fi mai bine, să investească intern sau să investească într-un fintech”, susţine Gabriels.
Ebury are 25 de birouri în întreaga lume şi peste 44.000 IMM-uri şi clienţi corporativi la nivel global. În România compania deţine o echipă formată din 26 de consultanţi, care lucrează cu peste 800 de corporaţii şi IMM-uri. Ebury România a încheiat anul fiscal curent cu venituri mai mari cu 400% faţă de anul anterior, înregistrând o creştere a numărului de clienţi cu peste 300% comparativ cu primul an de activitate.
Tag: imprumut
-
Strategiile trebuie regândite
-
Câţi români s-au împrumutat în ultimii 14 ani de la Provident: 3,1 milioane credite în valoare totală de aproape 6,2 miliarde lei
Provindent, furnizor de credite rapide, acordate pe perioade scurte de timp, a acordat de la lansarea pe piaţă, în urmă cu 14 ani, peste 3,1 milioane de împrumuturi, cu o valoare totală de aproape 6,2 miliarde de lei.
Potrivit datelor de pe siteul companiei, la un împrumut de 2000 de lei, pe o perioadă de 62 de săptămâni, DAE este 81,93%%, rata săptămânală este 45 lei, iar suma totală de plată este 2.811 lei.
Valoarea medie a unui împrumut a fost de circa 2.000 de lei. În 2006, cea mai mare sumă disponibilă pentru un împrumut, conform legislaţiei în vigoare, era 2.000 de lei, în timp ce în acest moment suma este de 10 ori mai mare, ajungând la 20.000 de lei.
Numărul de clienţi a ajuns anul trecut la 184.772 persoane, iar în 2020 la 170.892.
În ultimii 14 ani şi comportamentul clienţilor s-a modificat, astfel că, în 2006, suma medie împrumutată era 868 de lei, iar termenul mediu de împrumut era 34 de săptămâni, în timp ce astăzi, suma medie împrumutată a crescut de aproape 5 ori, până la 4.073 de lei. În egală măsură, şi durata medie a împrumutului s-a mărit considerabil şi a ajuns la 78 de săptămâni.
,, După 14 ani de activitate, privim cu mândrie în trecut şi cu încredere spre viitor şi ştim că identitatea noastră s-a construit prin fiecare relaţie cu fiecare client, prin fiecare vizită şi fiecare poveste aflată. Sute de mii de români au astăzi un istoric de creditare mulţumită Provident şi continuăm să deschidem drumuri noi, în cele mai îndepărtate puncte ale ţării, la cei mai izolaţi oameni,” a declarat Florin Bâlcan, directorul general al Provident Financial România.
Din 2006, Provident a investit în România peste 325 de milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 113 milioane de euro. Cu aproape 2.000 de angajaţi, compania este al doilea cel mai mare angajator britanic din România.
Departamentul Call Centre a gestionat, în medie, aproape 1.600 de apeluri pe zi, în perioada septembrie 2013 – mai 2020, adică un total de 2.690.291 de apeluri. De asemenea, compania a gestionat aproximativ 130.000 de reclamaţii, în medie, puţin peste 6% din totalul clienţilor activi.
Provident Financial România face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), furnizor de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,1 milioane de clienţi în 9 ţări din Europa, precum şi în Mexic şi Australia. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din Europa Centrală şi de Sud-Est şi companie internaţională listată la Bursa din Londra.
-
Drumul către recuperare economică: Marea Britanie trebuie să împrumute 400 de miliarde de lire într-o perioadă de numai doi ani
Marea Britanie va trebuie să împrumute peste 400 de miliarde de lire într-o perioadă de numai doi ani ca urmare a recesiunii cauzate de pandemia de coronavirus, potrivit unor date publicate de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi citate de The Independent.
Anunţul vine după ce FMI a declarat că economia globală va înregistra un declin de aproape 5% în 2020, adică o pierdere în valoare de 12 trilioane de dolari, în timp ce economia britanică va scădea cu 10% până la sfârşitul anului.
În 2021, economia îşi va reveni gradual, urmând să înregistreze o creştere de aproximativ 5,4%, însă va fi cu 6,5% mai mică decât estimările pre-pandemie din ianuarie. De asemenea, FMI a avertizat că un al doilea val de infecţii cu coronavirus ar schimba masiv ritmul recuperării.
Declinul resimţit de PIB-ul Regatului Unit va fi întrecut de cifrele înregistrate în Italia şi Spania, ţări ale căror produs intern brut va scădea cu peste 12%. Cel mai probabil, deficitul va creşte până la 12,7% din PIB anul acesta, sau aproape 280 de miliarde de lire în împrumuturi (o creştere de peste 10% faţă de 2019) şi va ajunge la 6,7% din PIB în 2021, ducând împrumuturile la 400 de miliarde de lire într-o perioadă de numai doi ani.
Datoria naţională, care a scăzut la 85,4% din PIB anul trecut, va ajunge la 100% din PIB pentru prima dată din 1960 încoace şi va rămâne la acelaşi nivel şi în 2021. În consecinţă, datoria Marii Britanii va depăşi uşor media înregistrată la nivel internaţional, însă va fi cu 20% mai mare decât media economiilor dezvoltate. Prin comparaţie, datoria Statelor Unite va ajunge la 30% din PIB.
-
Creditarea privată şi-a redus în continuare ritmul de creştere în mai, cu un avans de 4,5% faţă de mai 2019. Împrumuturile în lei au crescut 6,2%, iar cele în valută cu 1,2%
Creditarea privată a scăzut în luna mai cu 0,7% faţă de aprilie, la un total de 269 miliarde lei, în timp ce, raportat la perioada similară din 2019, împrumuturile populaţiei şi ale firmelor au avut un avans de 4,5%, arată datele BNR.
Ritmul de creştere s-a diminuat, după ce în la finele lui aprilie 2020 soldul avea un avans de 5,7% faţă de aprilie 2019, cel mai redus nivel din decembrie 2017, în timp ce, raportat la luna martie 2020, împrumuturile se diminuaseră cu 0,5%.
În termeni reali, în luna mai soldul creditului neguvernamental s-a diminuat cu 0,8% faţă de aprilie şi a crescut cu doar 2,2% faţă de mai 2019.
Din suma totală, 181 miliarde lei reprezintă creditele în lei, în creştere cu 6,2% faţă de mai 2019 (3,8% în termeni reali), după ce împrumuturile populaţiei s-au majorat cu 11,3%, la 111 miliarde lei. În cazul firmelor, soldul s-a redus cu 1%, la 69 miliarde lei.
Creditele în valută au crescut cu 1,2% faţă de perioada similară din 2019, la 87,9 miliarde lei, respectiv o scădere de 0,7% dacă indicatorul este exprimat în euro. Evoluţia a fost determinată de reducerea cu 8,3% a împrumuturilor luate de populaţie, la 33 miliarde lei, contrabalansate de majorarea cu 8,1% a celor luate de companii, la 54 miliarde lei.
Creditul guvernamental s-a majorat în luna mai 2020 cu 4,7% faţă de luna aprilie 2020, până la 136 miliarde lei. În raport cu mai 2019, acesta a crescut cu 29,9% (27% în termeni reali).
Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii mai 2020 un sold de 445 553,9 milioane lei. Faţă de luna aprilie 2020, aceasta a crescut cu 1,5 la sută (1,4 la sută în termeni reali), iar în raport cu mai 2019 masa monetară (M3) s-a majorat cu 14,5 la sută (11,9 la sută în termeni reali).
-
Care este legătura dintre: criză, mafie, bani şi mâncare
În timp ce economia italianului de rând începe să se fărâmiţeze din cauza impactului catastrofal al coronacrizei, organizaţiile de crimă organizată profită de situaţie pentru a-şi extinde controlul. Strategia mafiei are două direcţii: afacerile ajunse în pragul falimentului sunt cumpărate pentru a fi folosite la spălarea de bani, apoi, prin ajutorarea cu alimente sau bani cu împrumut a familiilor nevoiaşe, câştigă sprijinul unei părţi din societate.
La începutul lunii aprilie, la nici o lună de la introducerea măsurilor de restricţionare a circulaţiei şi a contactului dintre oameni, publicul putea vedea clipuri video cu bande cunoscute ca fiind ale mafiei împărţind produse de uz esenţial italienilor lăsaţi fără venituri de criza aflată la început în regiunile sudice sărace Campania, Calabria, Sicilia şi Puglia în timp ce tensiunile creşteau în toată ţara, scrie The Guardian. „Magazinele, cafenelele, restaurantele şi cârciumile erau închise de mai bine de o lună“, spune Nicola Gratteri, investigator antimafia şi procurorul-şef din Catanzaro.
„Milioane de oameni lucrează în economia informală, ceea ce înseamnă că milioane de oameni nu mai aveau niciun venit de mai mult de o lună şi nu ştiau când şi-ar putea relua munca. Guvernul emite aşa-numitele bonuri de cumpărături pentru a-i sprijini pe oameni. Dar dacă statul nu intervine pentru a ajuta aceste familii, mafia îşi oferă serviciile, impunându-şi controlul asupra vieţii oamenilor.“
Efectele blocajului din Italia afectează aproximativ 3,3 milioane de persoane care lucrează la negru.
Dintre acestea, peste un milion locuiesc în sud. Au apărut informaţii că proprietarii de magazine mici au fost constrânşi să ofere alimente gratuit, aceasta în timp ce poliţia patrula pe lângă supermarketurile din unele zone pentru a opri furturile.
Clipuri cu oameni din Sicilia care protestează indignaţi de reacţia întârziată a guvernului sau cu persoane care fac scandal în faţa băncilor din Bari pentru împrumuturi de 50 de euro au devenit virale la un moment dat, turnând gaz pe focul crizei; un foc de care mafia este mai mult decât dispusă să-l stingă, în propriul interes.Guvernul a demonstrat că este conştient că „mafia ar putea profita de sărăcia în creştere recrutând oameni”, după cum a spus ministrul de interne Luciana Lamorgese, sau pur şi simplu acţionând prin distribuirea de pachete gratuite cu paste, apă, făină şi lapte. În Napoli, în cele mai sărace cartiere ale oraşului, poliţia şi-a intensificat prezenţa după ce bărbaţi cu legături cu Camorra, mafia napolitană, au organizat livrări la domiciliu de pachete cu alimente. În Palermo, potrivit La Repubblica, fratele unui cap al Cosa Nostra ar fi distribuit mâncare celor mai nevoiaşi din cartierul Zen, un bastion al mafiei. Când ştirea a apărut în presă, bărbatul s-a apărat pe Facebook susţinând că face doar muncă de caritate şi l-a atacat pe jurnalistul care a oferit publicului pentru prima dată povestea.
„Mafiile nu sunt doar organizaţii criminale“, explică Federico Varese, profesor de criminologie la Universitatea din Oxford. „Sunt organizaţii care aspiră să guverneze teritorii şi să controleze pieţe. Comentatorii se concentrează adesea pe aspectul financiar al mafiei şi tind să uite că puterea ei vine din baza locală de unde operează.“
Distribuirea de pachete cu alimente este o tactică la fel de veche ca mafia în sine. În sudul Italiei, capii mafioţi se prezintă prin tradiţie oamenilor ca binefăcători locali, iniţial fără a cere nimic în schimb.„Capii mafiei consideră oraşele lor ca fiind propriile lor moşii”, spune Gratteri.
„Ei ştiu foarte bine că, pentru a guverna, trebuie să aibă grijă de oamenii de pe teritoriul lor. Şi o fac exploatând situaţia de criză în avantajul lor. În ochii oamenilor, un şef care bate la uşă oferind mâncare gratuită este un erou. Şeful ştie că va putea conta pe sprijinul acestor familii atunci când va fi necesar, când, de exemplu, mafia sponsorizează în alegeri un politician care le va proteja interesele infracţionale.”
Zeci de investigaţii din sud au condus la arestarea unor politicieni care au ajutat şi au ocrotit mafia şi care au fost aleşi cu sprijinul mafioţilor locali, aceştia obligând cetăţenii să-i voteze în schimbul unor servicii precum un simplu pachet cu mâncare. „Aceste ajutoare de la mafie nu sunt cadouri. Mafia nu face nimic pentru că are un suflet generos. Acestea sunt favoruri pe care toată lumea trebuie să le plătească într-o formă sau alta, ajutând şi ascunzând de autorităţi un fugitiv, ţinând o armă, distribuind droguri şi altele asemenea“, a explicat Varese. „Gândiţi-vă la ce s-a întâmplat cu El Chapo, regele drogurilor din Mexic”, atrage atenţia Gratteri.
„El a traficat tone de cocaină şi a ordonat uciderea a sute de oameni, însă în oraşul său natal era cunoscut pentru bunăvoinţa sa. Oamenii îi erau recunoscători că a adus medicamente pentru familiile satului sau că a construit drumuri. Acelaşi lucru se întâmplă în oraşele italiene.” În Campania, dacă nu oferă alimente, Camorra înmânează bani. Sume mici, de obicei de 50 de euro, scrie BBC. Obişnuiau să ceară bani, iar acum ei sunt cei care dau bani, spune Luigi Cuomo, preşedintele of SOS Imprese, o organizaţie care protejează afacerile mici de politici mafiote precum taxa de protecţie. „Oferă sume mici, dar vor cere ceva în schimb.”
Marcello era la începutul lunii mai proprietarul unui restaurant din centrul oraşului Palermo pe care a trebuit să-l închidă în martie. Se aşteaptă atunci ca din clipă în clipă să primească o ofertă pe care nu o va putea refuza. Este foarte simplu, a povestit el. Un mafiot ciocăne la uşă şi se oferă să cumpere afacerea, atunci şi acolo. Urmează negocierea unui preţ, apoi cineva transferă o parte din bani în contul proprietarului afacerii. Restul banilor este predat în numerar. „Afacerea mea se scufundă”, se plângea atunci Marcello. „Şi când cineva îţi aruncă un colac de salvare, poţi alege fie să te îneci cu idealurile tale, fie să înoţi.” Dar mafia se va întoarce întotdeauna să ceară ce pretinde a fi al ei, spune Gaspare Mutolo, un fost mafiot sicilian care a devenit martor cheie în zeci de cazuri de crimă organizată.
„Exact aşa lucram şi eu”, spune el. „Eram mereu fermecător. Păream generos. Nu mi-am arătat niciodată culorile adevărate. Dar ţineţi minte, am ucis mai mult de 20 de oameni.“ Mutolo a vorbit cu BBC dintr-o locaţie secretă unde se află sub protecţia poliţiei şi îşi petrece zilele pictând. Lucrările sale sunt adesea reprezentări ale tentaculelor mafiei care ajung în comunităţi. El spune că de fiecare dată când a ajutat o familie nevoiaşă nu-i pasă cine erau oamenii aceia. „Când copiii îţi plâng pentru că nu au mâncare pe masă sau dacă afacerea ta este pe punctul de a da faliment, nu te gândeşti la consecinţe când accepţi ajutor dintr-o direcţie greşită. Te gândeşti doar la supravieţuire.“
Apoi, când se apropiau alegerile locale, el se ducea la oamenii pe care i-a ajutat şi le spunea: „Ciao, bella, mă mai ţii minte? Te-am ajutat când ai avut nevoie. Acum, eu am nevoie de tine. Şi tot ce îţi cer este să te duci la vot. Pentru acest candidat.“ Mutolo spune că mafia are suficienţi bani la îndemână pentru a-i cheltui în caz de criză. „Sunt mult mai eficienţi decât statul când vine vorba de ajutarea celor aflaţi la nevoie”, spune el. Antonio şi soţia sa Francesca deţin o măcelărie într-un mic oraş cu clădiri albe, specifice zonei mediteraneene, din Apulia. Când afacerea lor părea că se îndreaptă spre faliment, s-au pomenit că unul dintre clienţii lor obişnuiţi a intrat în magazin şi s-a oferit să-i ajute cu un împrumut. „Ne-am uitat unul în ochii celuilalt. Inimile noastre parcă au încetat să mai bată şi ne-am dat seama imediat ce se întâmplă“, a povestit Antonio.
El şi soţia sa au refuzat oferta. Ştiau că astfel de credite sunt o afacere de bază a mafiei. Infractorii acordă împrumuturi şi apoi „începe o agonie lentă”, spune procurorul Gratteri. „Scopul final al mafioţilor nu este niciodată să facă un ban dintr-o afacere cinstită, ci să preia afacerea şi să o folosească pentru a spăla bani.“ De când a început carantina, o linie telefonică de asistenţă specială pentru ajutarea victimelor şantajului a înregistrat o creştere de 100% a plângerilor, majoritatea venite de la afaceri mici. „Dacă guvernul italian nu este capabil să-i ajute pe aceşti oameni, îi aruncă practic în braţele mafiei”, spune Attilio Simeone, care lucrează pentru linia de asistenţă.
-
Ucraina taie dobânzile la minim istoric şi bate palma cu FMI pentru un împrumut de 5 miliarde de dolari
Banca centrală a Ucrainei a decis să reducă dobânda de referinţă pentru a opta oară consecutiv, joi, după ce guvernul preşedintelui Volodymyr Zelensky a bătut palma cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru un împrumut de 5 miliarde de dolari, care ar trebui să treacă ţara prin criză, potrivit Reuters.
Banca centrală a redus dobânda de la 8% până la un minim istoric de 6%, reprezentând cel mai scăzut nivel al dobânzii de referinţă din 1991 când Ucraina şi-a dobândit independenţa în faţa Uniunii Sovietice.
Premierul Denys Shmygal a salutat decizia băncii centrale, adăugând că este „un semnal bun pentru business, pentru bănci, întrucât creditarea ar trebui să îşi revină”.
„Este foarte posibil ca cererea la nivel de consumatori şi investiţiile să rămână la un nivel redus pentru o perioadă mai lungă decât anticipam în luna aprilie”, a declarat banca centrală a Ucrainei.
Împrumuturile de la FMI şi relaxările monetare sunt gândite în sprijinul economiei – care ar putea cădea cu 12% în al doilea trimestru din acest an, întrucât restricţiile impuse pentru a limita răspândirea virusului au dus la prăbuşirea activităţii economice.
Acordul cu FMI pavează calea către potenţiale ajutoare financiare din partea Uniunii Europene şi Banca Mondială pentru Ucraina, una dintre cele mai sărace ţări din Europa.
Reducerea de dobândă a depăşit aşteptările analiştilor intervievaţi de Reuters, unde 6 din 15 analişti erau de părere că dobânda va fi redusă până la 7%, în timp ce alţi 5 analişti estimau 7,5%. Doar patru analişti au fost mai aproape de rezultat, întrucât estimau o reducere până la 6,5%.
Banca centrală a redus dobânda de referinţă de trei ori doar de la începutul anului, când aceasta se situa la 13,5%.
Ucraina înregistrează peste 29.000 de cazuri de pacienţi cu Covid-19, dintre care 854 de persoane au decedat.
-
Omnicredit, fintech-ul care oferă soluţii de factoring şi microfinanţare online, a acordat împrumuturi de peste 12 mil. euro în primul an de la lansare
Fintech-ul Omnicredit, lansat în România anul trecut şi care oferă soluţii online de factoring şi microfinanţare de până la 35.000 de lei pentru antreprenorii locali, a acordat finanţări în valoare totală de 12 mil. euro în perioada iunie 2019-iunie 2020, după ce platforma a înregistrat aproximativ 4.500 de cereri de finanţare pe toate cele trei categorii de produse oferite, respectiv microcredite, factoring şi scontare, din care a aprobat peste 1.500.
Potrivit datelor companiei, profilul companiilor care apelează la soluţii de microfinanţare s-a modificat substanţial în urma apariţiei crizei generată de pandemia de COVID-19. Astfel, dacă înainte majoritatea clienţilor care apelau la finanţări aveau businessuri în producţie, construcţii, comerţ, PR, afaceri din agricultură şi inginerie, din februarie, când au început să se simtă primele efecte ale crizei, au apărut clienţi cu afaceri preponderent în panificaţie, retail online de îmbrăcăminte şi încălţăminte sau transporturi rutiere de mărfuri.
În funcţie de segmentele de business, media finanţărilor acordate sub formă de factoring a fost de circa 10.000 de lei pe cerere, în timp ce microcreditele acordate se situează, în medie, în jurul a 35.000 de lei.
În cazul produselor de factoring şi scontare, timpul mediu de aşteptare al clientului a fost de aproximativ 4 ore de la momentul în care cererea este completă, în vreme ce durata medie de aprobare a unui microcredit a fost de aproximativ 24 de ore.
„În prezent, din punctul de vedere al volumului finanţat ponderea pe segmente este de aproximativ 80% factoring şi scontare şi 20% microcreditare, ceea ce nu este deloc surprinzător, având în vedere că avantajul factoringului este că nu îndatorează firma, ci doar ajută compania să-şi îmbunătăţească cash-flowul. Remarcăm că fintech, marketplace, crowdfunding, equity crowdfunding – concepte noi de finanţare alternativă, sunt tot mai des folosite şi de micii antreprenori români”, explică Elisa Rusu, CEO şi fondator Omnicredit.
-
Renault a luat împrumutul de 5 miliarde de euro garantat de stat
Prodfucătorul auto Renault a finalizat miercuri contractarea creditului de 5 miliarde de euro garantat de guvernul francez, suma fiind menită să întărească finanţele producătorului auto pe fondul crizei generată de pandemie, relatează Reuters.
Renault a spus că facilitatea de credit deneficiază de o garanţie din partea statului francez – care deţine o participaţie de 15% la Renault – de până la 90% din suma totală împrumutată.
Băncile finanţatoare sunt BNP Paribas, Credit Agricole, HSBC France, Natixis şi SocGen.
Constructorul auto a anunţat săptămâna trecută că intenţionează să reducă aproximativ 15.000 de locuri de muncă în întreaga lume, inclusiv 4.600 în Franţa.
-
Ministerul Finanţelor s-a împrumutat în luna mai cu 7,7 mld. lei de pe piaţa internă, cu 70% peste volumul programat
Ministerul de Finanţe s-a împrumutat în luna mai cu 7,7 miliarde lei de pe piaţa internă, cu 70% peste volumul programat, din care 1,9 miliarde lei prin certificate, arată o analiză a Băncii Transilvania.
Tot în acestă lună, statul a lansat o emisiune de eurobonduri, care a atras fonduri de 3,3 miliarde euro, şi care a fost subscrisă de peste 585 de investitori din Marea Britanie, Irlanda, SUA, Germania, Austria, România, dar şi din alte ţări europene şi din Asia.
Fondurile aferente acestei tranzacţii au intrat în conturile Trezoreriei marţi, 26 mai. Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,3 miliarde euro cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,793% şi o rată de dobândă de 2,750% pe an şi 2 miliarde euro cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 3,624% şi o rată de dobândă de 3,624% pe an.
În iunie, Ministerul de Finanţe are programate licitaţii pe piaţa internă în volum de 5 miliarde lei, din care 1,1 mld. lei în certificate.
-
BNR: Creditarea privată a crescut până la finele lunii aprilie cu 5,7% faţă de perioada similară din 2019, dar soldul s-a redus cu 0,5% faţă de martie 2020
Creditarea privată a crescut la finele lunii aprilie cu 5,7% faţă de perioada similară a anului trecut, la un sold de 271 miliarde lei, în timp ce, raportat la luna martie 2020 împrumuturile s-au diminuat cu 0,5%, arată datele BNR.
Ritmul de creştere s-a diminuat faţă de martie, când soldul total al împrumuturilor a urcat cu 6,9%.
Din suma totală raportată la sfârşitul lunii aprilie, 181 miliarde lei reprezintă creditele în lei, în creştere cu 7,4% faţă de aprilie 2019.
Cel mai dinamic segment a rămas cel al creditelor luate de populaţiei, cu un avans de 12,7%, la 111 miliarde lei, în timp ce creditele corporate (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) aveau un sold de 70 miliarde lei, similar cu cel din 2019.
Faţă de martie, în aprilie 2020, împrumuturile populaţiei au scăzut cu 0,2%, iar cele ale firmelor cu 1,2%. Per total, creditarea privată în lei s-a redus cu 0,6% lună la lună (0,9 la sută în termeni reali).
În cazul creditelor în valută, soldul total a crescut cu 2,3% faţă de aprilie 2019, la 89 miliarde lei. Împrumuturile luate de populaţiei s-au diminuat cu 8,5%, la 33 miliarde lei, în timp ce cele ale firmelor au avut o creştere de 10,2%.
Comparativ cu luna martie 2020, la finele lui aprilie împrumuturile în valută erau în scădere uşoară, cu 0,4%, ritm care se menţine şi în cazul creditelor luate de populaţiei şi în cel al firmelor. Exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,7%.
Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2020 un sold de 439 miliarde lei. Faţă de luna martie 2020, aceasta a crescut cu 1,2 la sută (0,9 la sută în termeni reali), iar în raport cu aprilie 2019 masa monetară (M3) s-a majorat cu 12,6 la sută (9,6 la sută în termeni reali).