Tag: imigranti

  • Thomas de Maiziere: Germania susţine ideea lui Juncker de sancţionare a ţărilor care se opun cotelor

    “Sunt ţări care se opun cotelor şi nu li se întâmplă nimic. Cred că trebuie să ne gândim la mijloace de presiune”, a declarat Thomas de Maiziere, potrivit ZDF.

    “Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a sugerat – iar eu consider că are dreptate – că trebuie să punem problema primirii de către ţările care se opun cotelor a mai puţine fonduri prin programele structurale europene”, a adăugat politicianul conservator german.

    Miniştrii de Interne ai statelor UE nu au ajuns la niciun acord privind distribuirea a peste 120.000 de imigranţi conform unor cote obligatorii. În schimb, s-a stabilit relocarea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia.

    “Un anumit număr de ţări central şi est-europene nu vor să adere la acest proces de solidaritate”, a explicat ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, referindu-se la ţări precum Ungaria, Polonia, Cehia sau Slovacia.

    Întrebat în conferinţa de presă susţinută, luni, la Palatul Cotroceni, cum comentează declaraţiile cancelarului Austriei privind sancţionarea ţărilor care refuză cotele obligatorii, preşedintele Klaus Iohannis a spus că el crede că Werner Faymann a fost “puţin emoţionat” atunci când a făcut acele declaraţii.

    “Eu cred că a fost puţin emoţionat când a făcut acele declaraţii, cu trenuri blocate la graniţă, cu gări, aflux imens de refugiaţi (…) Nu trebuie să punem pe cântarul de aur chiar toate afirmaţiile de acest tip”, a declarat Klaus Iohannis.

    Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a criticat vehement ţările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranţilor propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene. “Oponenţii sistemului cotelor privind imigranţii nu ar trebui să fie prea siguri de această poziţie”, a avertizat cancelarul Austriei. El a mai spus, într-un interviu acordat sâmbătă revistei germane Der Spiegel, că oricine se sustrage responsabilităţilor trebuie să fie penalizat financiar, “spre exemplu prin reducerea accesului la fonduri structurale de care beneficiază în principal statele est-europene membre UE”.

    Vicepremierul Gabriel Oprea a transmis, la Consiliul JAI, că România va participa la mecanismul de relocare şi va prelua 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene, dar nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de către CE.

  • Preşedintele Iohannis va avea o discuţie cu preşedintele Comisiei Europene pe tema imigranţilor

    Discuţia se va axa asupra “pachetului migraţiei”, în perspectiva reuniunii Consiliului JAI, care va avea loc luni.

    Consilierul prezidenţial pentru Afaceri Europene a precizat că discuţia nu va avea ca scop informarea lui Jean-Claude Juncker asupra poziţiei României cu privire la cotele obligatorii de imigranţi, având în vedere că aceasta este “foarte bine” cunoscută la Bruxelles.

    “Poziţia României este cunoscută, foarte bine cunoscută, la Bruxelles. (Discuţia – n.r.) nu este doar să se informeze domnul Juncker cu privire la poziţia României. Poziţia României a fost reiterată şi cunoscută nu doar din ceea ce s-a comunicat public, dar inclusiv România în discuţiile care au avut loc şi-a precizat foarte clar poziţia”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Leonard Orban.

    Reprezentanţii statelor membre UE vor dezbate luni în Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, propunerile Comisiei Europene privind imigraţia. România va fi reprezentată de vicepremierul Gabriel Oprea, care va anunţa că ţara noastră poate primi 1.785 de refugiaţi, respingând cotele obligatorii.

    Reuniunea miniştrilor de Interne din statele membre ale Uniunii Europene (UE), programată luni la Bruxelles, va fi coordonată de Jean Asselborn, ministrul pentru Imigraţie şi Azil din Luxemburg, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

    La şedinţa Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) sunt invitaţi şi reprezentanţi ai agenţiilor Uniunii Europene şi Naţiunilor Unite responsabile de gestionarea imigraţiei. Reprezentanţii Agenţiei UE pentru Frontiere (Frontex), ai Oficiului European pentru Susţinere în materie de Azil (EASO), ai Agenţiei europene a poliţiei (Europol), Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) vor oferi cele mai noi informaţii despre fluxurile migratorii şi despre situaţia de pe teren. Şedinţa Consiliului JAI se va desfăşura pe baza acestor date.

     

  • Decizia SUA privind primirea sirienilor, criticată de organizaţii internaţionale şi de republicani

    Aproximativ patru milioane de oameni au fugit din Siria, iar sute de mii au ajuns în Europa. Pe fondul crizei din Uniunea Europeană, preşedintele SUA, Barack Obama, a anunţat primirea a 10.000 de imigranţi suplimentari în cursul anului bugetar 2015-2016.

    “Criza refugiaţilor nu este doar o problemă europeană, este una a întregii lumi, avem obligaţii”, argumentat Obama.

    Însă organizaţiile internaţionale consideră insuficientă contribuţia Statelor Unite.

    “Există o nevoie disperată de ajutor care nu este onorată”, a reacţionat David Miliband, preşedintele Comitetului Internaţional de Salvare (IRC).

    “Cifra de 10.000 de refugiaţi este dezolantă, pentru că nu este proporţională cu amploarea problemei; este necesară o reacţie globală mai eficientă”, a adăugat David Miliband, potrivit CBS News.

    Pe de altă parte, opoziţia republicană din Statele Unite atrage atenţia că printre imigranţi s-ar putea număra terorişti.

    “Problema este că principalul nostru obiectiv trebuie să fie protejarea Statelor Unite”, a declarat congresmanul republican Peter King.

    “Ştiu că grupul terorist Stat Islamic va încerca să infiltreze membri printre refugiaţi, existând riscul de a intra terorişti în Statele Unite”, a spus King.

    În replică, Preşedinţia Statelor Unite a dat asigurări că vor fi respectate standardele de securitate.

  • Consul al Franţei în Turcia, filmat în timp ce vindea bărci imigranţilor extracomunitari – VIDEO

    Francoise Olcay, consul al Franţei în Bodrum din octombrie 2014, a fost filmată în secret de jurnaliştii de la France 2 în timp ce vindea bărci şi veste de salvare imigranţilor care încearcă să ajungă pe cale maritimă în Grecia. Obiectele erau vândute pe o plajă din Bodrum, în sud-vestul Turciei, în faţa Agenţiei Consulare a Franţei, unde era arborat drapelul francez.

    Potrivit estimărilor ONU, peste 125.000 de oameni au ajuns în Grecia pe cale maritimă în primele şapte luni ale anului 2015.

    Olcay, de origine turcă, a declarat că bărcile ar fi fost cumpărate de extracomunitari din altă parte dacă nu le-ar fi vândut ea.

    În contextul acuzaţiilor privind încurajarea imigraţiei clandestine şi chiar a traficului de persoane, Guvernul Franţei a decis suspendarea consulului.

    “Ministerul de Externe a ordonat suspendarea consulului”, a declarat Romain Nadal, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

    “Francoise Olcay a fost informată despre suspendare de consulul general al Franţei din Istanbul”, precizează Ministerul francez de Externe.

  • O asistentă australiană denunţă condiţiile inumane de la un centru de detenţie pentru imigranţi

    Alanna Maycock s-a gândit mult înainte de a vorbi, temându-se ce s-ar putea întâmpla cu copiii ei dacă Guvernul decide să folosească o nouă lege care impune păstrarea secretului cu privire la centrele de detenţie pentru imigranţi din străinătate. Legea prevede pedepse de până la doi ani de închisoare pentru persoanele care dezvăluie informaţii neautorizate.

    Maycock, o asistentă care coordonează o clinică pentru copii refugiaţi la Spitalul pediatric Westmead din Sydney, a fost şocată de condiţiile de la tabăra din Nauru, pe care a vizitat-o în decembrie.

    Ea a povestit că a văzut o fetiţă care a încercat să se spânzure. “Am văzut un bărbat bătut la centrul medical, iar angajaţii şi paznicii stăteau şi se uitau. Am fost singura care a încercat să ajute. Oamenii de acolo sunt strigaţi după numere, nu după nume. Supraveghetorii spuneau că sunt prea mulţi Mohammad”, a declarat ea.

    “Oamenii ţinuţi în aceste tabere sunt dezumanizaţi, ceea ce face uşor ca personalul să-i trateze inuman”, a continuat asistenta.

    Maycock afirmă că riscă închisoarea pentru că a vorbit despre condiţiile de la centrul de detenţie. Conform noii legi privind forţa de frontieră, adoptată de Guvernul lui Tony Abbott, o persoană învestită cu funcţie oficială – categorie din care fac parte şi medicii, asistentele, profesorii şi angajaţii sociali de la centrele de detenţie – care dezvăluie informaţii protejate fără aprobare guvernamentală comite o infracţiune.

    Ea s-a alăturat altor 40 de medici, asistente, profesori şi angajaţi sociali care au lucrat în tabere şi au semnat o scrisoare deschisă adresată Guvernului, în care afirmau că nu vor fi reduşi la tăcere de noua lege.

    “Am pledat şi vom continua să pledăm pentru sănătatea celor faţă de care avem o datorie, în pofida ameninţărilor cu închisoarea, pentru că a sta să privim tratamentul dăunător, sub standarde, abuzurile asupra copiilor şi încălcarea drepturilor omului nu poate fi justificat etic”, au precizat ei în scrisoarea publicată în ziare din toată ţara.

    Un coleg al lui Maycock, David Isaacs, profesor de pediatrie la spitalul Westmead, a vizitat centrul de detenţie din Nauru alături de ea. “După cinci zile în Nauru, m-am întors acasă şi am avut coşmaruri despre ceea ce am văzut”, a povestit el, provocând Guvernul să îl aresteze pentru că a vorbit public. “Nu mă aşteptam să fiu traumatizat de trauma oamenilor pe care i-am întâlnit. Îi tratăm cu o cruzime incredibilă. Guvernul nostru abuzează copii în numele nostru”, a adăugat el.

    Guvernul a precizat că noua lege, care a fost susţinută şi de Partidul Laburist de opoziţie, nu este menită să împiedice personalul să vorbească despre ceea ce a văzut, atât timp cât trec prin canalele oficiale.

    Însă cei care vorbesc nu mai pot merge acolo. Maycock susţine că i s-a spus că nu mai poate intra într-un centru de detenţie din nou.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: De ce acceptă Germania mii de refugiaţi. Explicaţiile incredibile oferite de autorităţi

    În plină criză a imigranţilor, autorităţile din Germania oferă explicaţii privind decizia de a accepta ca mii de refugiaţi să vină în această ţară, în ciuda riscurilor pe care le ridică această situaţie.

    CRIZA IMIGRANŢILOR: De ce acceptă Germania mii de refugiaţi. Explicaţiile incredibile oferite de autorităţi

  • Nicolas Sarkozy propune crearea unor centre pentru imigranţi în ţări de la “periferia Schengen”

    “Trebuie să înfiinţăm centre de reţinere a imigranţilor în ţări periferice Spaţiului Schengen, pentru examinarea cererilor de intrare în Europa a refugiaţilor politici şi a refugiaţilor de război”, a declarat Sarkozy într-un interviu acordat ziarului Le Figaro.

    “Nu este vorba de o decizie ideologică. Ci doar trebuie să ţinem cont de realităţi, pentru că, dacă nu suntem atenţi, riscurile dezintegrării sociatăţii franceze vor creşte, putând deveni inevitabile”, avertizează Sarkozy.

    “Franţa trebuie să preia în mod urgent iniţiativa unei conferinţe a ţărilor Uniunii Europene şi a vecinilor din zona Mediteranei, pentru pregătirea unui acord multilateral privind imigraţia”, a subliniat fostul preşedinte de centru-dreapta.

    În contextul în care Franţa se pregăteşte să primească 24.000 de refugiaţi sirieni în următorii doi ani, Sarkozy cere crearea unui “veritabil statut provizoriu pentru refugiaţii de război, statut care nu există acum la nivel formal”.

    Reiterând opoziţia faţă de stabilirea unor cote pentru imigranţi, “care ar fi acceptabile abia după adoptarea unei politici migratorii comune la nivel european”, Sarkozy a explicat că există “trei fluxuri migratorii distincte, care necesită soluţii diferenţiate”.

    “Există imigranţii cu caracter economic, pe care Franţa îi poate primi doar în mod extrem de limitat, şi refugiaţii politici, pe care îi putem primi în numele tradiţiei umaniste pe care este imposibil să o modificăm”, a subliniat Sarkozy.

    “A treia categorie sunt refugiaţii de război, obligaţi să fugă temporar din propriile ţări – cazurile Irakului şi Siriei – pe care noi trebuie să îi primim doar pe durata conflictelor”, a continuat Sarkozy.