Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.
Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.
Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.
Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com
Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason
“Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.
Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.
Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.
“Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.
Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.
Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.
Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România – UNSAR – arată că, în ciuda informaţiilor vehiculate privind creşterea nejustificată a preţurilor RCA, preţurile poliţelor pentru toate categoriile de clienţi au fost într-o continuă scădere în perioada august-octombrie 2016, înaintea aplicării tarifului maximal. Mai mult, „segmentele cu risc scăzut de daune, cum ar fi autoturismele deţinute de persoane fizice, au beneficiat, pe tot parcursul anului 2016, de fluctuaţii mici ale primelor medii, în ciuda plafonării impuse începând cu jumătatea lunii noiembrie”.
În opinia asigurătorilor, „principalii beneficiari ai plafonării tarifelor au fost segmentele de clienţi cu daunalitate mare”. În plus, „schimbarea sistemului bonus/malus prin scăderea numărului claselor de bonus şi modificarea coeficienţilor de ajustare a făcut ca diferenţa dintre preţul poliţei RCA pentru un client cu o conduită bună şi unul cu daune (strict din aplicarea sistemului bonus/malus) să nu fie mai mare de 15%”.
„Pentru a încuraja însă un comportament responsabil în trafic, este esenţială o piaţă de asigurări liberă, în care funcţionează segmentarea corectă pe categorii de riscuri. În acest fel, companiile vor putea oferi preţuri mai mici consumatorilor cu riscuri bune, spre deosebire de situaţia actuală, când plafonarea tarifelor a dus la cazuri în care un şofer cu o conduită rutieră bună să plătească pentru asigurare aproape cât un şofer cu istoric ridicat de daune”, menţionează UNSAR.
Un român şi o belgiancă şi-au construit la Sângeorz-Băi o casă din paie şi pământ. Cei doi locuiesc în Belgia, dar vin în fiecare vară în căsuţa lor de poveste de la Sângeorz-Băi cu cei 3 copii. Au vrut să demonstreze că metodele neconvenţionale de construcţie sunt viabile, ieftine şi sănătoase. Şi au reuşit.
„Casa este uimitoare! Chiar mai frumoasă decât se vede în fotografii. Am stat trei nopţi în acest loc. Am putut să cumpărăm lapte, ouă şi brânză proaspete de la vecini. A doua zi, Marcel, un prieten de-al lui Paul care ştie multe despre zonă şi este şi istoric, ne-a explicat mai multe despre locurile pe care le-am vizitat”, spune Johan Stenz din Olanda, citat de adevarul.ro
Paul si Ann muncesc în Bruxelles. Pentru că el este din Sângeorz-Băi, au vrut să îşi facă şi acolo o căsuţă… mai puţin obişnuită.
Deşi nu au experienţă în domeniul construcţiilor, iubesc foarte mult natura. Au căutat informaţii despre cum se face o casă din paie şi au început proiectul.
Casa e făcută din peste 300 de baloţi de paie puşi pe o structură de lemn şi e tencuită cu lut şi nisip. Are şi o fereastră a adevărului, cum îi spune Paul porţiunii de perete făcute din sticlă.
Nici acoperişul nu e convenţional. E o terasă verde, unde cresc muşchi şi diverse plante.
Soţia lui Paul e la fel de îndrăgostită de natură, dar şi de România.
La construcţia casei au ajutat prietenii şi fratele lui Paul. Nu a fost uşor, dar rezultatul a meritat toată osteneala.
Casa a costat doar 30.000 de euro. Deşi ieftină şi comodă, românii apelează rar la astfel de construcţii.
Un român şi o belgiancă şi-au construit la Sângeorz-Băi o casă din paie şi pământ. Cei doi locuiesc în Belgia, dar vin în fiecare vară în căsuţa lor de poveste de la Sângeorz-Băi cu cei 3 copii. Au vrut să demonstreze că metodele neconvenţionale de construcţie sunt viabile, ieftine şi sănătoase. Şi au reuşit.
„Casa este uimitoare! Chiar mai frumoasă decât se vede în fotografii. Am stat trei nopţi în acest loc. Am putut să cumpărăm lapte, ouă şi brânză proaspete de la vecini. A doua zi, Marcel, un prieten de-al lui Paul care ştie multe despre zonă şi este şi istoric, ne-a explicat mai multe despre locurile pe care le-am vizitat”, spune Johan Stenz din Olanda, citat de adevarul.ro
Paul si Ann muncesc în Bruxelles. Pentru că el este din Sângeorz-Băi, au vrut să îşi facă şi acolo o căsuţă… mai puţin obişnuită.
Deşi nu au experienţă în domeniul construcţiilor, iubesc foarte mult natura. Au căutat informaţii despre cum se face o casă din paie şi au început proiectul.
Casa e făcută din peste 300 de baloţi de paie puşi pe o structură de lemn şi e tencuită cu lut şi nisip. Are şi o fereastră a adevărului, cum îi spune Paul porţiunii de perete făcute din sticlă.
Nici acoperişul nu e convenţional. E o terasă verde, unde cresc muşchi şi diverse plante.
Soţia lui Paul e la fel de îndrăgostită de natură, dar şi de România.
La construcţia casei au ajutat prietenii şi fratele lui Paul. Nu a fost uşor, dar rezultatul a meritat toată osteneala.
Casa a costat doar 30.000 de euro. Deşi ieftină şi comodă, românii apelează rar la astfel de construcţii.