BusinessMagazin

Tag: guvernare

  • Guvernul şefilor de promoţie MBA – ce măsuri ar lua

    Ş I-AU „SACRIFICAT„, timp de doi ani, o mare parte din timpul liber (weekend-uri şi concedii) pentru a se întoarce la şcoală şi pentru a încerca să devină mai buni manageri. Cei peste 200 de executivi care au terminat anul trecut un program de MBA oferit de una dintre şcolile de afaceri locale completează o comunitate de afaceri de mai bine de 4.500 de manageri români.

    Pe Mircea Spinei, şeful de promoţie al programului de EMBA al ASEBUSS, cursurile programului l-au ajutat să îşi dezvolte într-un mod accelerat felul de a gândi şi de a judeca lucrurile. O altă componentă importantă a programului a fost crearea unui grup nou de prieteni, care lucrează în industrii diferite şi care sunt fie manageri, fie antreprenori, care l-au ajutat să îşi extindă aria de expertiză, ajutându-l să vadă lucrurile şi din alte unghiuri. De profesie inginer IT, Mircea Spinei spune că prin prisma acestui fapt nu este un „people’s person„, dar că programul l-a ajutat şi din acest punct de vedere.

    PROGRAMUL M-A AJUTAT SĂ DEVIN PRIETEN CU UN GRUP DE OAMENI DIN INDUSTRII VARIATE, permiţându-mi să văd acum şi în viitor economia şi, dacă vreţi, viaţa dintr-un număr de puncte de vedere mult mai mare decât până în acel moment şi, în acelaşi timp, mi-a creat o fundaţie formată din informaţii care permit unui manager să înveţe mai repede decât din ani de experienţă şi să aibă şanse mai mari să evite potenţialele eşecuri care creează, şi ele, experienţă„, a spus Mircea Spinei.

    Dacă ar fi la guvernare, şeful de promoţie de anul trecut al ASEBUSS spune că s-ar uita la o serie de măsuri care să îmbunătăţească calitatea învăţământului, chiar dacă în prezent se vorbeşte mai mult despre o accelerare a absorbţiei de fonduri europene sau de investiţiile în infrastructură.

    „Cred că învăţământul are nevoie de investiţii care să îi ridice nivelul de competitivitate şi care să prevină situaţii precum cea de anii trecuţi, când atât de mulţi elevi nu şi-au luat bacalaureatul. În fapt, printr-un învăţământ de calitate putem dezvolta indivizi care să adauge cât mai multă valoare muncii lor. Iar indivizii de valoare vor atrage investitorii străini care vor veni aici nu pentru că forţa de muncă este ieftină, ci pentru că este o forţă de muncă pentru care raportul valoare/remuneraţie este unul extrem de competitiv„, a mai spus Mircea Spinei.

    GEORGE BERAR, UNUL DINTRE CEI TREI ŞEFI DE PROMOŢIE AI PROGRAMULUI DE EMBA OFERIT DE TIFFIN UNIVERSITY (2012), antreprenor în serie şi cofondator al mai multor businessuri din domenii variate (de la produse de analiză a ADN-ului până la asigurări de viaţă, produse de îngrijire a pielii sau telecomunicaţii), spune că şi-a început cariera de antreprenor fără să aibă noţiuni de management. El admite că a simţit lipsa educaţiei în domeniul managementului mai ales când businessul a început să crească foarte mult, iar la problemele pe care le întâlnea existau deja soluţii dezvoltate de alţii. De asemenea, el adaugă că o parte din membrii echipei sale de management sunt deja înscrişi la cursurile MBA-ului pe care l-a urmat.

    „După absolvire am făcut multe schimbări în echipa de management, am schimbat mult în strategia de business, iar acum dacă mă uit înapoi, am aplicat multe concepte fără să îmi dau seama. Ca rezultat, 2012 a fost cel mai bun an de până acum atât din punct de vedere al venitului, cât şi din punct de vedere al organizării interne, a crescut eficienţa şi producem mai mult cu resurse mult mai puţine.

    Principalul câştig sunt cunoştinţele dobândite de la profesori şi de la colegi, dar şi faptul că am evoluat la un alt nivel în business în urma absolvirii„, explică George Berar, care este cofondator al companiei Benevolent Generation (un grup de investiţii care oferă sprijin financiar, îndrumare şi orientare pentru mai multe companii), dar şi cofondator şi CEO al AdNet Telecom (o companie cu venituri anuale de 4 milioane de dolari). În ultimii doi ani, din poziţia de CEO al Yum Software (o divizie a companiei Madrivo Media), el a pus bazele unei companii de marketing online, care a crescut de la 2 la 30 de angajaţi şi care a generat venituri anuale de peste 3 milioane de dolari.

  • Protest al Andreei Paul în Parlament faţă de creşterea preţurilor/Hrebenciuc: V-aţi uşurat, doamnă?

     Marţi, înainte de şedinţa de plen a Camerei, mai muţi democrat-liberali, coorodnaţi de liderul de grup Mircea Toader, au instalat pe holul Camerei Deputaţilor un banner de 9 metri pătraţi pe care era inscripţionată piramida alimentară şi procentele cu care s-au majorat produsele alimentare sub guvernarea USL.

    “Mâncăm mai scump sub guvernarea USL. Niciun leu în plus la salariul mediu net al românilor sub USL”, era mesajul inscripţionat pe bannerul pe care Mircea Toader şi doi democrat-liberali s-au stăduit să îl monteze nu mai puţin de 25 de minute.

    După amplasarea bannerului a venit pe hol deputatul PDL Andreea Paul, care a ţinut în faţa camerelor de luat vederi o miniconferinţă de presă pe subiectul majorării preţurilor la produsele alimentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Infrastructură rutieră în cele 100 de zile de guvernare Ponta: schimbări la cea mai bogată instituţie publică din România şi tăieri la sânge la finanţările pentru marile proiecte

    Guvernul Ponta 2 a venit cu o schimbare majoră în ceea ce priveşte modul de gestionare a infrastructurii rutiere locale. Astfel, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), considerată una dintre cele mai bogate instituţii din ţară, cu buget anual de 1,5-2 mld. euro, a trecut din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a unui nou ministru, Dan Şova, care se ocupă de marile proiecte de infrastructură, dar şi de investiţiile străine. Mai mult, în următoarele luni guvernul plănuieşte să divizeze CNADNR în două noi companii, o entitate care să se ocupe de autostrăzi, respectiv una care să supervizeze drumurile naţionale.

    Primele 100 de zile de guvernare ale cabinetului Ponta 2 au adus însă, per ansamblu, veşti destul de proaste pentru infrastructura locală, având în vedere că finanţările pentru continuarea proiectelor aflate în construcţie au fost tăiate la sânge. Pentru a mai construi însă ceva, guvernul mizează pe parteneriatele publice-private, prin care un investitor, fie el străin sau român, să vină cu finanţarea, să construiască, dar şi să întreţină şi să opereze viitoarele autostrăzi.

    Astfel, în ultima lună Cabinetul Ponta 2 a dat startul pentru cursa găsirii unui partener privat pentru autostrada Comarnic-Braşov, cu un cost estimat la 1,2 miliarde de euro, dar şi pentru inelul de sud al centurii Capitalei, construit la standard de autostradă, care ar urma să coste 1,7 miliarde de euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Energie: Proiectele mari, în continuare pe hârtie

    Câteva dintre proiectele prioritare listate în programul de guvernare Ponta au început să prindă contur, dar cele mai multe nu au fost nici măcar demarate.

    În cele 100 de zile de guvernare ale cabinetului Ponta 2, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a intrat într-un parteneriat de explorare la mare adâncime în Marea Neagră, de data aceasta alături de Petrom şi de gigantul american ExxonMobil, după ce la finalul anului trecut compania a intrat într-un acord similar cu ruşii de la Lukoil. Perimetrul pe care cele trei companii se vor asocia se numeşte Midia şi a aparţinut canadienilor de la Sterling. Totodată, a fost semnat un memorandum pentru o investiţie de un miliard de euro într-o centrală pe cărbuni la Complexul Energetic Rovinari în parteneriat cu o companie chineză, China Huadian Engineering.

    Restul proiectelor, printre care se numără investiţii de amploare, cum ar fi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti sau reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, sunt în continuare pe hârtie, statul nefăcând niciun pas concret pentru a atrage investitori în aceste proiecte de peste 7,5 mld. euro.

    În cele 100 de zile de guvernare însă, cea mai fierbinte discuţie din toată piaţa energetică a fost cea privind modificarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă, sector care a atras investiţii de peste 3 miliarde de euro în ultimii trei ani de zile. Abia la finalul săptămânii trecute, ANRE a anunţat concluziile analizei de monitorizare a pieţei pe 2012 de unde rezultă o supracompensare evidentă, mai ales în cazul proiectelor de energie solară. Deocamdată însă nu a fost luată o decizie concretă, ceea ce a dus la un blocaj total al investiţiilor. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Industrie: Reindustrializarea a început cu insolvenţele

    Una dintre primele măsuri pe care guvernul Ponta le-a luat de la instalare a fost să ceară insolvenţa combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, ultima mare companie industrială care se mai află în portofoliul statului.

    Deşi la început măsura de intrare în insolvenţă a fost prezentată ca una care ar trebui să ducă la salvarea combinatului, situaţia acestuia a continuat să se deterioreze. Râmnicu Vâlcea este de o săptămână sub asediul protestelor muncitorilor de la Oltchim, care au ieşit în stradă pentru că nu şi-au mai primit salariile de mai multe luni, iar administratorul judiciar şi-a anunţat intenţia de a disponibiliza în primă fază 1.000 din cei circa 3.300 de angajaţi ai societăţii din lipsă de fonduri. În prezent compania riscă să-şi închidă total activitatea şi să disponibilizeze aproape toţi angajaţii dacă nu reuşeşte să strângă rapid finanţare pentru redeschiderea unor secţii din combinat.

    O situaţie complicată este şi la cele patru combinate siderurgice deţinute până de curând de grupul rus Mechel, care aveau la începutul anului trecut peste 6.000 de angajaţi, mulţi capi de familie care susţineau locurile de muncă din mai multe oraşe, precum Târgovişte, Câmpia-Turzii, Brăila şi Buzău. Grupul rus a disponibilizat circa 1.500 de salariaţi anul trecut, iar pentru că nu a găsit un cumpărător care să susţină finanţarea combinatelor, puternic îndatorate, Mechel le-a vândut către rudele fostei reprezentante a grupului în România, care le-a băgat în insolvenţă cu intenţia de a le restructura şi a anunţat că va mai disponibiliza circa 930 de salariaţi. Premierul Victor Ponta susţine că grupul Mechel poate să facă ce vrea cu combinatele româneşti pentru că este firmă privată şi din acest motiv statul nu poate să intervină pentru a ameliora situaţia.

    Pe de altă parte, ministrul economiei Varujan Vosganian vorbeşte despre reindustrializarea României şi a înfiinţat în acest scop o Comisie Consultativă din care fac parte mai mulţi reprezentanţi importanţi din mediul privat, care ar urma să contribuie la realizarea unui document de politică industrială. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • CEO privat la stat: Anunţuri de angajare multe, rezultate îndoielnice

    Trei CEO „privaţi“ au fost numiţi în funcţie în primele 100 de zile de la instalarea în funcţie a Guvernului Ponta II, însă numai unul dintre aceştia este cu adevărat „privat“, cel recrutat pentru conducerea Loteriei Române. Astfel, noul şef al Loteriei, Adrian Mişu Manolache, este un bancher cu o experienţă de 13 ani în cadrul BCR, cea mai mare bancă locală, unde ultima poziţie pe care a ocupat-o a fost cea de director regional corporate. În rest, ceilalţi doi CEO „privaţi“ recrutaţi în această perioadă – Laurenţiu Ciurel de la Complexul Energetic Oltenia şi Ion Smeeianu de la Poşta Română – au ocupat aceste funcţii şi anterior, când au fost numiţi politic, deşi au trecut printr-un proces de recrutare realizat de o companie privată.

    Pe de altă parte, în toată această perioadă, foarte multe companii de stat – printre care se numără Hidroelectrica, Poşta Română, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica etc. – au avut campanii prin care au anunţat că vor să recruteze manageri „privaţi“ fie pentru consiliile de administraţie, fie pentru structurile de middle management.

    De asemenea, în această perioadă primul CEO privat, Christian Heinzmann, CEO-ul  ales la Tarom în noiembrie anul trecut, a avut mai multe ieşiri în presă şi a anunţat planul de management prin care vrea să readucă compania pe profit din 2015.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Legislaţie fiscală: O nouă ordonanţă de modificare a Codului fiscal şi taxe noi pentru energy & oil & gas

    Ministerul Finanţelor a publicat la începutul anului o multitudine de modificări fiscale, în avanpremieră la bugetul anului 2013, măsurile urmând să aducă la buget aproape două miliarde de lei, potrivit estimărilor autorităţilor. Ajustarea nivelului veniturilor pentru intrarea în sistemul microîntreprinderilor, de la 100.000 de euro la 65.000 de euro, şi schimbarea opţiunii în obligaţie la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru companiile care îndeplinesc cumulativ condiţiile la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent este una dintre cele mai importante modificări decise de autorităţi la începutul anului. Finanţele au mai hotărât să crească accizele pentru bere şi să devanseze cu trei luni, la 1 aprilie, calendarul de creştere a accizei la ţigarete. Totodată, autorităţile au revizuit şi sistemul de impozitare a veniturilor din activităţi agricole. Schimbările fiscale aprobate la începutul anului vizează şi sfera TVA, contribuţiile sociale, impozitul pe profit şi impozitul pe venit.

    Guvernul a aprobat trei ordonanţe prin care se instituie o serie întreagă de noi taxe pentru domeniul energetic. Prin intermediul acestor ordonanţe se stabileşte ca, pentru o perioadă de doi ani de zile (2013-2014), producătorii de gaze să verse 60% din veniturile suplimentare pe care le vor înregistra din dereglementarea preţului către bugetul de stat. Totodată, se instituie o taxă de 0,5% pe veniturile companiilor care exploatează resursele naturale, altele decât  gazele, şi sunt taxate suplimentar companiile care au monopoluri naturale pe transportul şi distribuţia de gaze naturale şi de energie electrică.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Fonduri europene: Nimic nou pe frontul absorbţiei: ţintă de cel puţin 6,5 mld. euro, 200 mil. euro atrase

    Ministerul Fondurilor Europene ţinteşte pentru acest an o rată de absorbţie pe fondurile structurale nerambursabile de cel puţin 6,5 mld. euro, ceea ce ar însemna peste 30% din totalul fondurilor alocate României în exerciţiul financiar 2007-2013, de aproape 20 mld. euro.

    Atingerea acestei ţinte ar duce fondurile europene spre o absorbţie totală de aproximativ 40%, având în vedere că, până la finele anului trecut, rata absorbţiei fondurilor structurale era de 10%. Doar că, în primele trei luni ale anului, lucrurile nu s-au mişcat. În ianuarie nu a fost luat niciun ban de la UE, în februarie POSDRU a primit rambursări de 140 mil euro (plus 0,7% din totalul alocărilor), iar până la 25 martie Bruxellesul mai rambursase alte aproximativ 100 mil. euro – lucru care a dus rata de absorbţie la 12,8% din total.

    În acest ritm, este imposibil de atins ţinta de 40% din totalul fondurilor alocate. Ministerul îşi pune speranţe în deblocarea programelor POS Transporturi şi POS Creşterea Competitivităţii Economice (acum presuspendate), după ce în februarie a fost ridicată presuspendarea pe POSDRU. După instalarea Guvernului, Ministerul Fondurilor Europene a primit puteri sporite faţă de fostul Minister al Afacerilor Europene – poate controla, de pildă, modul în care sunt cheltuite fondurile nerambursabile. În aşteptarea banilor de la UE, autorităţile de management se împrumută la Trezorerie pentru plata facturilor beneficiarilor de fonduri nerambursabile.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Acesta este programul de guvernare pentru România

    Preşedintele a repetat bilanţul pozitiv al României în privinţa respectării criteriilor pentru Schengen, a integrării economice în UE şi a eforturilor de conformare la politicile europene de austeritate, dar a şi enunţat programul complet de politici pentru perioada următorilor ani. După Băsescu, patru sunt însă lucrurile care mai rămân acum de făcut pentru România în procesul de modernizare a statului: adoptarea legii sănătăţii care să introducă asigurările private de sănătate, reorganizarea administrativă a teritoriului, o nouă lege electorală şi revizuirea Constituţiei.

    Ca să primim însă în decembrie verde pentru Schengen, ar trebui însă încă patru lucruri, consideră şeful statului: demiterea miniştrilor cu dosare penale, desemnarea conducerii Parchetului General şi a DNA, aplicarea codurilor penal şi de procedură penală şi un cod de conduită al parlamentarilor. Cât priveşte adoptarea euro, preşedintele spune că termenul este nerealist şi că trebuie ajustat, însă obiectivul de aderare la zona euro trebuie menţinut pentru următorii 3-4 ani, “altfel riscăm ca următoarea revizuire a tratatelor Uniunii să ne găsească insuficient integraţi şi riscăm să rămânem aşa”.

    România deja se apropie de îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru aderarea la zona euro, a justificat preşedintele: deficitul bugetar este sub 3%, fluctuaţia cursului de schimb este mai mică de 15%, dobânzile la creditele pe termen lung sunt în scădere către nivelul cerut de 3,7%, inflaţia medie este pe cale să se reducă la 2,8%, iar România a aderat deja la Pactul Euro Plus, la noua uniune bancară şi la Tratatul fiscal. Mai trebuie însă management privat în companiile de stat şi privatizarea celor nerentabile, întrucât, conform preşedintelui, “dacă nu vom înţelege că rentabilizarea companiilor de stat este cheia succesului în zona euro, atunci ne pregătim de pe acum pentru un eşec”.

  • Trei luni de la câştigarea alegerilor de către USL. Ce s-a realizat din programul de guvernare

    La trei luni de la victoria în alegerile legislative din 9 decembrie şi la 10 luni de la preluarea efectivă a puterii de către USL, programul de guvernare al Uniunii încă îşi aşteaptă strategii care să-l pună în practică. Schimbarea de paradigmă aşteptată după o schimbare a puterii nu este încă deplin vizibilă, principalele proiecte anunţate nu au un orizont previzibil, cu atât mai puţin termene precise. Nu este vorba despre anticipări ce ţin de conjunctură – de pildă, programul de guvernare anticipa un ritm mediu anual de creştere economică de 3% în perioada 2013-2016, în vreme ce bugetul pe anul acesta este fundamentat pe o creştere de 1,6% -, ci de măsuri ce ar fi trebuit iniţiate deja şi nu sunt, începând chiar cu promisiunea “Primul buget al USL va fi multianual şi va conţine toate măsurile enun ţate”. În fapt, bugetul pe 2013 conţine proiecţii pentru anii viitori, ceea ce îl face pe economistul Radu Crăciun, director adjunct al Eureko Pensii, să afirme: “Sper ca, cu timpul, aceste proiecţii să fie din ce în ce mai realiste”.

    Toate stirile sunt pe zf.ro