Anulările din sectorul german al construcţiilor de locuinţe sunt în creştere, relevă un sondaj ifo recent. Una din cinci companii (19,6%) a raportat comenzi anulate. În februarie, procentul era de 17,7%. „Situaţia în sectorul construcţiilor de locuinţe se menţine tensionată. Nu există suficiente comenzi pentru a compensa anulările“, arată Klaus Wohlrabe, de la ifo.
Tag: Germania
-
Două dintre cele mai mari ţări europene sunt măturate de un val prelungit de falimente. Se va transforma acesta într-un tsunami?
Pentru producătorul german de jucării din lemn cu o vechime de 85 de ani Haba, povara costurilor în creştere ale energiei şi lemnului, dublată de problemele de livrare provocate de „decizii greşite“ legate de sistemele sale IT, s-a dovedit prea grea. Într-un final, businessul german de familie a intrat în insolvenţă.
O soartă similară a avut-o şi producătorul german de maşini electrice Next.e.Go Mobile, din cauza provocărilor din industrie şi a volatilităţii pieţei de capital, potrivit Seenews.
Acesta intenţionase să construiască o fabrică în Bulgaria, cât şi trei microfabrici în Europa şi SUA.
În Germania, cea mai mare economie europeană, numărul falimentelor de companii a atins în luna martie cel mai ridicat nivel de la începutul sondajelor în 2016, relevă ultimul raport al institutului de cercetare economică IWH citat de Portfolio.
Creşterea a fost de 9% faţă de luna precedentă şi de 35% în termeni anuali. Cifra din martie a fost cu 30% mai mare decât media din martie pentru anii 2016-2019, adică anii de dinaintea pandemiei.
Indicatorii IWH de preinsolvenţă au scăzut oarecum în februarie şi martie după ce au atins vârful în ianuarie. „După vârfurile din ianuarie, a existat o altă scădere în martie. Acest lucru alimentează speranţa că numărul insolvenţelor poate scădea din nou din mai. Cu toate acestea, va rămâne peste nivelul de dinaintea pandemiei“, a declarat Steffen Muller, expert IWH în falimente.
La începutul anului, experţii avertizau că falimentele din Germania se vor accelera în acest an, potrivit Financial Times. Numărul companiilor cu probleme este în creştere din cauza stagnării economice a Germaniei, combinată cu dobânzi ridicate, salarii în creştere, costuri mari cu energia.
Experţii în restructurare avertizau că multe companii „zombie“ ţinute în viaţă după pandemie de ajutoare generoase de stat şi suspendarea obligaţiei de a depune cerere de protecţie împotriva falimentului se prăbuşesc acum.
Şi în Franţa, a doua mare economie europeană, falimentele ating recorduri. Numărul acestora a atins cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani în primul trimestru al acestui an, notează Le Figaro.
Un raport al grupului Altares arată că 17.088 de proceduri de faliment au fost deschise în T1. Totuşi, ritmul de creştere a încetinit puţin în termeni anuali.
Printre falimente figurează cele ale unui număr de 154 de companii cu peste 50 de salariaţi, un maxim record din primul trimestru al anului 2013.
Studiul arată că activităţile din sectorul imobiliar întâmpină în continuare dificultăţi extreme.
Un semn încurajant: cele mai tineri întreprinderi rezistă cel mai bine. În plus, mai multe activităţi au trecut pe verde, cum ar fi cele din sectorul restaurantelor.
„Asemeni inflaţiei, ritmul falimentelor pare că încetineşte la începutul primăverii,“ remarcă Thierry Millon, director în cadrul Altares.
Anul 2024 ar urma să aducă o creştere de 10% a falimentelor, la aproape 64.000, un număr ridicat, dar nu un tsunami“, potrivit acestuia.
-
Germania s-a răzgândit în privinţa interzicerii maşinilor pe combustie: “Piaţa ar trebui să decidă ce doresc consumatorii, nu politicienii”
În loc să interzică vânzarea maşinilor cu motoare pe combustie începând din 2035, Uniunea Europeană ar trebui să lase piaţa să decidă între vehiculele electrice şi vehiculele alimentate cu biocombustibili sau combustibili sintetici, a declarat ministrul german de Finanţe, Christian Lindner.
“Nu există doar e-mobilitate, care este fascinantă, există şi alternative“, a declarat Lindner într-un interviu acordat ziarului german Augsburger Allgemeine.
“Piaţa ar trebui apoi să decidă ce este economic şi ce doresc consumatorii, nu politicienii şi funcţionarii publici“, a adăugat liderul liberalilor germani, potrivit Politico.
Anul trecut, UE a finalizat un proiect de lege care prevede interzicerea vânzării de maşini şi camionete noi pe motorină sau benzină din 2035.
Germania a depus un efort de ultim moment pentru a bloca legea, ajungându-se la un compromis care a permis o soluţie alternativă pentru carburanţi sintetici, o alternativă mai ecologică la benzină.
“Am reuşit să ne asigurăm că va exista o excepţie de la interzicerea motoarelor pe combustie în 2035 dacă vehiculele sunt alimentate cu combustibili sintetici”, a declarat Lindner.
“Dar ar trebui să mergem mai departe şi să ne concentrăm asupra deschiderii tehnologice în general (…) combustibilii lichizi sintetici şi biocombustibilii sunt, de asemenea, o modalitate de a obţine un climat prietenos”, a adăugat ministrul de Finanţe.
Lindner a menţionat, de asemenea, un proiect de lege privind normele fiscale germane care ar permite ca ceea ce el a numit “combustibilii prietenoşi cu mediul” să fie impozitaţi în acelaşi mod ca şi mobilitatea electrică, lucru care, în opinia sa, ar “trimite un semnal industriei că guvernul federal este serios în ceea ce priveşte libertatea tehnologică”.
-
Cel mai important retailer german, Galeria, va fi vândut unui consorţiu alcătuit dintr-un investitor american şi unul german
Galeria Karstadt Kaufhof, cel mai proeminent retailer al Germaniei, urmează să fie preluat de un consorţiu alcătuit din investitorul american Richard Baker şi omul de afaceri german Berndt Beetz, relatează Reuters.
Galeria a început să caute noi proprietari după ce a intrat în insolvenţă în urma prăbuşirii imperiului miliardarului austriac Rene Benko.
-
Germania ia măsuri de susţinere a companiilor implicate în reconstrucţia Ucrainei
Guvernul german a aprobat măsuri de susţinere a companiilor care participă la reconstrucţia Ucrainei, cu focus pe granturi şi dobânzi favorabile pentru firme ucrainene, cât şi garanţii de investiţii pentru companii germane, scrie Bloomberg.
Berlinul lucrează de asemenea cu Kievul la o propunere de creare a unei instituţii similare cu banca germană de dezvoltare KfW pentru a ajuta la efortul de reconstrucţie.
-
Cursa înarmărilor continuă în Europa. O ţară europeană cumpără nave de război şi vehicule blindate în valoare de până la 7 miliarde de euro
Coaliţia de guvernare din Germania va continua în acest trimestru cu o revizuire radicală a forţelor armate ale naţiunii prin comenzi în valoare de până la 7 miliarde de euro (7,6 miliarde de dolari) pentru două fregate şi sute de vehicule blindate de transport, raportează Bloomberg.
Guvernul va exercita o opţiune pentru a cumpăra alte două fregate F126 pentru aproximativ 3 miliarde de euro, ridicând numărul total la şase, potrivit unor persoane familiarizate cu aceste planuri, care au cerut să nu fie identificate, din pricina caracterului confidenţial al informaţiilor.
De asemenea, guvernul va încheia o comandă în valoare de până la 4 miliarde de euro pentru un număr de 900 de transportoare blindate Fuchs fabricate de Rheinmetall Landsysteme GmbH, care vor fi livrate începând cu 2025, au declarat persoanele în cauză.
Contractantul principal pentru proiectul fregatelor este o unitate a Damen Schelde Naval Shipbuilding BV din Olanda, iar partenerii săi sunt Thales SA din Franţa şi Blohm+Voss din Germania.
Achiziţiile de mare anvergură, care vor avea nevoie de aprobarea legislatorilor din camera inferioară a parlamentului, fac parte din eforturile Germaniei de a moderniza Bundeswehr, declanşate de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Imediat după izbucnirea războiului, cancelarul Olaf Scholz a dezvăluit un fond special de 100 de miliarde de euro pentru a stimula cheltuielile militare, pe lângă bugetul anual obişnuit al apărării de aproximativ 52 de miliarde de euro.
Scholz a promis că Germania va continua să atingă ţinta chiar şi după ce fondul special va fi epuizat în 2027, deşi decizia coaliţiei de a restabili o limită constituţională privind noile împrumuturi nete – suspendată pentru a ajuta la gestionarea pandemiei Covid-19 şi a crizei energetice – va complica considerabil sarcina.
Ministrul de finanţe Christian Lindner le-a indicat colegilor miniştri că bugetul apărării va fi menţinut la acelaşi nivel anul viitor, în timp ce toate celelalte ministere vor trebui din nou să reducă cheltuielile, potrivit surselor menţionate.
-
Industria germană e pe cale să se redreseze, după o creştere surprinzătoare înregistrată la începutul anului
Industria germană şi-a revenit surprinzător la începutul lui 2024, după ce producţia fabricilor a înregistrat în februarie cel mai rapid ritm de creştere din ultimul an, datorită creşterii puternice în construcţii şi în industria auto, raportează Financial Times.
Creşterea lunară de 2,1% a producătorilor germani a depăşit cu mult creşterea de 0,3% prognozată de economişti în cadrul unui sondaj Reuters. A fost a doua lună de creştere solidă pentru industria germană, după o creştere revizuită în sus de 1,3% în ianuarie.
Economiştii au declarat că recenta redresare a industriei germane a redus şansele ca cea mai mare economie a Europei să se restrângă din nou în primul trimestru. Cu toate acestea, sectorul nu a ieşit din impas, producţia industrială fiind încă în scădere cu 4,9% faţă de anul trecut şi cu aproape 8% faţă de vârful înregistrat înaintea pandemiei.
-
În timp ce în România se discută despre închiderea magazinelor în weekend, în Germania până şi magazinele automatizate sunt obligate să se “odihnească” duminica
Fie că sunt robotizate sau cu personal uman, majoritatea magazinelor din Germania nu au voie să se deschidă în ultima zi a săptămânii, iar instanţele au menţinut această interdicţie.
“Acest lucru este complet grotesc”, a declarat Thomas Stäb, membru al consiliului de administraţie al Tegut, pentru Financial Times. El a spus că micile robo-shopuri sunt “practic aparate de vending cu intrare” care nu ar trebui să fie afectate de interdicţie.
Retailerul cu sediul în Fulda deţine aproximativ 300 de supermarketuri tradiţionale şi 40 de magazine complet automatizate. Acesta a fost forţat să se conformeze unei hotărâri din decembrie a celei mai înalte instanţe din landul Hessa, care a declarat că duminica e zi de odihnă şi trebuie respectată chiar dacă nu sunt implicaţi lucrători comerciali.
Judecătorii au declarat că micile magazine automatizate se califică drept “magazin” în conformitate cu legislaţia germană şi, prin urmare, trebuie să respecte legislaţia privind programul.
Bătălia juridică a fost declanşată de puternicul sindicat Verdi, după ce primul magazin automatizat a fost deschis în Fulda în urmă cu patru ani. Sindicatul se opune în mod fundamental cumpărăturilor de duminică, argumentând că personalul din comerţul cu amănuntul, care trebuie deja să se confrunte cu un program de lucru foarte flexibil în restul săptămânii, are nevoie ca duminică să fie zi liberă garantată pentru a petrece timp cu familia şi prietenii.
Cum stau lucrurile în România
Reprezentanţii lanţurilor de magazine autohtone şi ai distribuţiei din comerţul cu bunuri alimentare au sugerat, luna trecută, închiderea magazinelor alimentare şi a hipermarketurilor în weekend sau reducerea programului acestora de lucru.
Majoritatea magazinelor din România au un program extins chiar şi în zilele de sâmbătă şi duminică, închizându-se la ora 20:00 sau chiar şi la ora 22:00.
Însă premierul Marcel Ciolacu a spus săptămâna trecută, în timpul şedinţei de guvern, că închiderea magazinelor la sfârşit de săptămână nu este oportună.
„Vreau să închid un subiect care a provocat dezbatere publică, cel legat de programul magazinelor la sfârşit de săptămână. Din semnalele primite din rândul societăţii, rezultă clar că nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”, a spus premierul.
-
Vremurile bune sunt pe sfârşite: cea mai puternică şi bogată ţară europeana consideră reintroducerea serviciului militar obligatoriu
Germania a anunţat unele dintre cele mai ample reforme ale armatei din timpul războiului rece, inclusiv posibilitatea de a reintroduce serviciul militar obligatoriu, ca parte a unei strategii de a apăra mai bine teritoriul NATO, scrie FT.
„Este o reformă structurală. Obiectivul nostru este să restructurăm armata astfel încât să fie bine poziţionată pentru apărare în caz de război”, a declarat Boris Pistorius, ministrul german al apărării.
Astfel, forţelor armate germane li se va adăuga o nouă armă, cea de război electronic, care va avea acelaşi statut precum marina, aviaţia şi forţele terestre.
O cerinţă cheie a ministerului este pregătirea pentru implementarea serviciului militar obligatoriu, în situaţia în care se va lua o astfel de decizie.
Ministerul apărării va propune în mod iniţial parlamentului, o măsură pentru serviciul voluntar pe model suedez, care permite bărbaţilor cât şi femeilor să se alăture forţelor armate.
În ciuda faptului că Germania are una dintre cele mai mare armate de pe continent, cu 182.000 de militari, aceasta nu a reuşit să se adapteze provocărilor strategice cu care se confruntă NATO astăzi.
-
În timp ce Germania se scufundă din cauza problemelor tot mai mari, alte ţări o duc tot mai bine şi depăşesc cea mai mare economie a Europei
Cele mai mari patru economii din sudul Europei au depăşit Germania cu aproximativ 5% din 2017, subliniind în redresarea economică a regiunii după şocurile recente, scrie Financial Times.
Italia, Spania, Portugalia şi Grecia au adăugat împreună peste 200 de miliarde de euro la produsul intern brut – mai mult decât întreaga economie portugheză – în ultimii şase ani, în timp ce PIB-ul Germaniei a crescut cu doar 85 de miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă Capital Economics
Economia Germaniei abia dacă a crescut de la pandemia de coronavirus din 2020, după ce o încetinire bruscă în vastul său sector manufacturier a fost exacerbată de o creştere a preţurilor la energie de la invazia Rusiei în Ucraina.
În schimb, ţările din sudul Europei au fost impulsionate de o revenire a turismului în urma ridicării restricţiilor impuse de pandemie, precum şi de expunerea lor mai redusă la încetinirea producţiei şi la pierderea gazului rusesc ieftin.
Andrew Kenningham, economist şef european la Capital Economics, a declarat că economia celor mai mari patru ţări din sudul Europei a fost „acum cu peste 5% mai mare” decât cea a Germaniei.
Dar creşterea accelerată din 2017 a inversat doar parţial terenul pierdut de la criza financiară din 2008, după care multe economii de la „periferia” zonei euro au suferit crize bancare şi au avut nevoie de ajutor în pentru criza datoriilor”.
Performanţa relativ superioară a ţărilor din sud pare să fi ajutat Banca Centrală Europeană să menţină ritmul în ceea ce priveşte calendarul potenţialelor reduceri ale ratelor dobânzilor, majoritatea organismelor de stabilire a ratelor indicând că este posibil ca acestea să înceapă în iunie, dacă inflaţia continuă să scadă.
Economia cu două viteze din zona euro a contribuit, de asemenea, la reducerea diferenţei dintre costurile de împrumut ale ţărilor din sudul Europei şi Germania. Diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor pe 10 ani din Italia şi Germania – un indicator atent urmărit al stresului financiar – s-a scufundat recent la cel mai scăzut nivel din 2021.
Se aşteaptă ca ţările din sud, inclusiv Italia şi Spania, a treia şi, respectiv, a patra cea mai mare economie din zona euro, să continue să aibă performanţe superioare în acest an, deoarece continuă să înregistreze o creştere solidă, în timp ce Germania şi alte economii din nord, cum ar fi Austria şi Olanda, rămân blocate într-un impas.
Kenningham a declarat că se aşteaptă ca, în mod colectiv, cvartetul să se extindă cu 1% mai mult decât Germania între sfârşitul acestui an şi 2026. Dar el şi alţi economişti se îndoiesc că această tendinţă va continua mult dincolo de acest punct.
Un studiu recent realizat de banca olandeză ING a constatat că Austria, Belgia, Franţa şi Ţările de Jos şi-au pierdut competitivitatea costurilor cu forţa de muncă din cauza creşterii rapide a salariilor din ultimii patru ani, în timp ce în Italia, Spania, Grecia şi Irlanda aceasta s-a îmbunătăţit ca urmare a creşterii productivităţii. Competitivitatea forţei de muncă din Germania a rămas stabilă.
Un alt factor este fondul de redresare al UE, în valoare de 800 de miliarde de euro, a cărui combinaţie de granturi şi împrumuturi ieftine în schimbul unor reforme structurale care să stimuleze creşterea economică a avantajat în mod predominant ţările din sud. Italia şi Spania sunt primul şi al doilea cel mai mare beneficiar al fondului.
Rafael Domenech, economist-şef al băncii spaniole BBVA, a declarat că creşterea economică a Spaniei a fost stimulată de un nivel ridicat de imigraţie, care a sporit forţa de muncă cu 1,1% anul trecut.
Săptămâna trecută, cele mai importante cinci institute de cercetare economică din Germania au redus previziunile de creştere economică a ţării lor pentru 2024 de la 1,3 la 0,1 la sută. Dar au prognozat că anul viitor creşterea va reveni la 1,4%.
Yannis Stournaras, şeful băncii centrale a Greciei, a declarat pentru FT că o mare parte din performanţa recentă a ţărilor din sud se datorează „ajustării modelului de afaceri al Germaniei la noile realităţi”, cu o energie mai scumpă şi exporturi mai mici către China, adăugând totuşi că:
„Nu cred că acest lucru este permanent”.
Un alt factor care a avut un cuvânt de spus asupra creşterii economiei germane a fost înăsprirea bruscă a politicii fiscale pentru a reduce deficitul bugetar al guvernului aproape de 2% anul trecut.
În schimb, ţările din sud au menţinut o poziţie fiscală mai favorabilă, deficitul bugetar al Italiei crescând la 7,2% anul trecut.
Italia intenţionează să limiteze cheltuielile pentru a respecta normele fiscale recent restabilite ale UE, ceea ce înseamnă că se aşteaptă ca performanţa sa superioară să se estompeze. Kenningham a declarat că aproape toată creşterea Italiei din 2019 a provenit din stimulentele fiscale costisitoare „superbonus”, dar reducerea schemei a făcut ca această expansiune să fie „nesustenabilă”.