BusinessMagazin

Tag: Franta

  • Care este ţara europeană ce lucrează la o lege care să interzică reţelele de socializare pentru copiii sub 15 ani

    Franţa lucrează la o lege care să interzică reţelele de socializare pentru tinerii sub 15 ani. Propunerea a fost făcută de Laurent Marcangeli. Vârsta aleasă nu este întâmplătoare: în Franţa, 15 ani coincide cu trecerea de la gimnaziu la liceu şi cu pragul „majoratului sexual”.

    Născut în 1980, fost primar al oraşului Ajaccio, Marcangeli face parte din grupul Horizons, un grup de centru-dreapta care a susţinut candidatura lui Emmanuel Macron la ultimele alegeri.

    Proiectul de lege, care trebuie acum să fie dezbătut în Senat, stabileşte o nouă limită de 15 ani pentru utilizarea oricărei platforme care corespunde definiţiei de “reţea socială”.

    Alegerea acestei vârste nu este întâmplătoare. Potrivit lui Marcangeli, cei 13 ani care sunt stabiliţi de majoritatea reţelelor sociale nu corespund niciunei vârste legale în Franţa. Vârsta de 15 ani, în schimb, are referinţe mai clare în codul francez, după cum a explicat deputatul pentru Le Monde: “Această limită coincide în Franţa şi cu majoratul sexual, dar şi cu trecerea de la gimnaziu la liceu”.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Proteste în Franţa: oamenii nemulţumiţi de reforma pensiilor au blocat rafinăriile

    Francezii nemulţumiţi de reforma pensiilor anunţată de guvernanţi au blocat marţi rafinăriile din Franţa.

    Livrările de combustibil au fost blocate în toată Franţa, potrivit oficialilor sindicali. Protestatarii urmăresc să blocheze ţara din cauza planurilor de creştere a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.

    „Greva a început peste tot”, a declarat Eric Sellini de la sindicatul CGT, potrivit BBC.

    Marţi este a şasea zi de greve şi proteste, iar sindicatele spunând că va fi cea mai mare manifestare publică de până acum. Majoritatea serviciilor de tren şi de metrou au fost anulate, iar multe şcoli au fost închise.

    Peste 260 de manifestaţii sunt anunţate marţi în toată Franţa, poliţia estimând că vor participa între 1,2 şi 1,4 milioane de persoane.

    În condiţiile în care guvernul nu dă semne că ar renunţa la planul său privind pensiile, liderul sindical Emmanuel Lépine a declarat săptămâna trecută că scopul blocării livrărilor de combustibil este de a „îngenunchea economia franceză”. În zilele următoare, vor exista solicitări pentru a extinde grevele astfel încât să fie afectată şi producţia de energie electrică, mai spun sindicaliştii.

    Preşedintele Macron a calificat reforma drept „esenţială” din cauza deficitelor prevăzute pentru sistemul de pensii din Franţa în următorii 25 de ani, potrivit unei analize realizate de Consiliul consultativ independent pentru pensii. Pe lângă creşterea vârstei de pensionare cu doi ani, guvernul spune că lucrătorii ar trebui să contribuie timp de 43 de ani la fondul comun de pensii al Franţei înainte de a câştiga o pensie completă.

  • Care este ţara europeană ce lucrează la o lege care să interzică reţelele de socializare pentru copiii sub 15 ani

    Franţa lucrează la o lege care să interzică reţelele de socializare pentru tinerii sub 15 ani. Propunerea a fost făcută de Laurent Marcangeli. Vârsta aleasă nu este întâmplătoare: în Franţa, 15 ani coincide cu trecerea de la gimnaziu la liceu şi cu pragul „majoratului sexual”.

    Născut în 1980, fost primar al oraşului Ajaccio, Marcangeli face parte din grupul Horizons, un grup de centru-dreapta care a susţinut candidatura lui Emmanuel Macron la ultimele alegeri.

    Proiectul de lege, care trebuie acum să fie dezbătut în Senat, stabileşte o nouă limită de 15 ani pentru utilizarea oricărei platforme care corespunde definiţiei de “reţea socială”.

    Alegerea acestei vârste nu este întâmplătoare. Potrivit lui Marcangeli, cei 13 ani care sunt stabiliţi de majoritatea reţelelor sociale nu corespund niciunei vârste legale în Franţa. Vârsta de 15 ani, în schimb, are referinţe mai clare în codul francez, după cum a explicat deputatul pentru Le Monde: “Această limită coincide în Franţa şi cu majoratul sexual, dar şi cu trecerea de la gimnaziu la liceu”.

    Tot în Le Monde, Marcangeli a precizat că o astfel de măsură are două obiective. Primul este acela de a păstra sănătatea mintală a minorilor prin evitarea expunerii la reţelele de socializare la o vârstă prea fragedă. Cel de-al doilea este de a reduce hărţuirea cibernetică în rândul tinerilor.

    În Franţa, potrivit unui sondaj publicat în 2022 de Association Génération Numérique, aproximativ 58% dintre copiii cu vârste cuprinse între 11 şi 12 ani au cel puţin un cont social, deoarece confirmarea vârstei este lăsată pe seama autoverificării utilizatorilor şi este încă dificil de găsit un sistem care, pe de o parte, să garanteze o prelucrare a datelor conformă cu GDPR şi, pe de altă parte, să măsoare efectiv vârsta unui utilizator.

  • Din exportator de energie timp de 42 de ani, Franţa a devenit importator net în 2022

    Operatorul reţelei de electricitate al Franţei, RTE, a anunţat recent că după mai mult de patru decenii în care a fost exportator de energie Franţa a devenit importator în 2022, o schimbare care are consecinţe majore asupra facturilor de energie de pe plan local, relatează Euractiv.

     

  • Macron afirmă că Europa este pregătită pentru un conflict prelungit, dar cere consolidarea apărării

    Europa este pregătită pentru un conflict militar prelungit între Rusia şi Ucraina, a afirmat vineri preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cerând însă investiţii pentru consolidarea apărării europene.

    “În momentul de faţă, în mod clar, nu este ora dialogului. Ucraina trebuie ajutată pentru a forţa Rusia să ajungă la masa negocierilor. Dar acum nu este momentul”, a afirmat Emmanuel Macron în discursul rostit vineri la Conferinţa pentru Securitate de la München, potrivit site-ului 20Minutes.fr şi revistei Focus.

    “Noi suntem pregătiţi pentru un conflict prelungit în Ucraina. Spunând acest lucru, nu mi-l doresc. Dar, chiar dacă nu ne dorim, trebuie să fim credibili la nivel colectiv în capacitatea noastră de a rezista în acest efort”, a susţinut preşedintele Franţei.

    Liderul de la Paris a insistat pentru accelerarea sprijinului occidental pentru Ucraina. “Trebuie să intensificăm sprijinul”, a subliniat Macron.

    În acelaşi timp, Macron a pledat pentru consolidarea apărării Europei. “Dacă noi, europenii, vrem pacea, trebuie să investim din nou masiv în apărarea noastră, pentru a face faţă provocărilor”, a argumentat Macron.

    Preşedintele Franţei propune organizarea unei “conferinţe pe tema apărării aeriene a Europei”, la care să participe numeroase state, inclusiv Germania, Italia şi Marea Britanie. Trebuie să abordăm subiectul la nivel industrial, dar şi din punct de vedere strategic şi, aş putea spune, la nivel strategic inclusiv prin componenta de disuasiune”, a afirmat Emmanuel Macron, potrivit cotidianului Le Monde.

  • Franţa iese iar în stradă: Sindicatele franceze organizează noi acţiuni de protest faţă de reforma pensiilor şi ameninţă cu greva generală daca nu vor fi ascultate

    Sindicatele franceze vor organiza greve joi, într-un test final de opoziţie faţă de planul preşedintelui Emmanuel Macron de a creşte vârsta de pensionare, titrează Bloomberg.

    Guvernul caută să argumenteze că sprijinul popular împotriva măsurii de creştere a vârstei de pensionare s-a diminuat, după ce anterior a anunţat compromisuri. Miniştrii cabinetului au indicat de asemenea, că protestele nu le vor schimba planurile de a majora vârsta de pensionare la 64 de ani.

    Oamenii se vor confrunta cu mai puţine perturbări decât în zilele anterioare de grevă. Este de aşteptat ca mai puţini operatori de cale ferată să participe la protest, iar traficul din metroul parizian va fi aproape de cel normal, conform operatorilor de transport.

    Macron a văzut cele mai mari proteste din timpul său ca preşedinte în ianuarie, după ce s-a angajat să respecte reforma pensiilor. Liderul francez spune că este o parte vitală a programului său economic, deoarece îşi propune să stimuleze ocuparea forţei de muncă, creşterea veniturilor precum şi reducerea datoriei publice.

    Cu toate acestea, sindicatele sunt departe de a renunţa, deoarece sondajele arată că majoritatea francezilor se opun în continuare revizuirii. Ei intenţionează să intensifice acţiunile de protest atunci când şcolile se redeschid şi şi-au propus ca pe 7 martie să organizeze grevă generală.

    Între timp, dezbaterea asupra reformei în Adunarea Naţională este blocată în mii de amendamente şi lupte politice interne.

     

  • Franţa, deschisă la noi concesii în efortul de reformare a sectorului pensiilor

    Guvernul francez este deschis la noi concesii legate de planul său de majorare a vârstei de pensionare cu doi ani, a anunţat purtătorul de cuvânt al acestuia, Olivier Veran, sugerând un focus sporit pe munca de acasă, după ce sindicatele au ameninţat să închidă activitatea la nivel naţional, scrie Bloomberg.

     

  • Zbuciumul celebrei familii de bancheri Rothschild continuă: Unul dintre cei mai importanţi piloni ai elitei miliardarilor din întreaga lume încearcă să găsească familii franceze bogate care să pună umărul la privatizarea băncii de investiţii Rothschild într-o mişcare evaluată la 3,7 mld. euro

    Celebra familie Rothschild a iniţiat recent discuţii şi negocieri cu unele dintre cele mai bogate familii din Franţa, inclusiv Peugeot, pentru a obţine o mână de ajutor în privatizarea propriei bănci de investiţii, într-o mişcare evaluată la 3,7 mld. euro, scrie Financial Times.

    Concordia, holdingul familei Rothschild, a făcut public luni planurile legate de privatizarea Rothschild&Co şi tot de atunci se află în dialog cu băncile, cu investitorii actuali şi potenţiali, pentru a obţine finanţare. Printre cei din elita super-bogaţilor care au răspuns deja apelului se numără familia Peugeot şi Dassault care se pregătesc deja să investească în acest proiect. Dassault se numără de asemenea printe investitorii holdingului Concordia.

    Concordia deţine 38,9% din Rothschild & Co şi intenţionează să îşi majoreze participaţia până la 50-55%. În conformitate cu termenii tranzacţiei, cei aproximativ 100 de angajaţi şi parteneri ai băncii urmează să-şi majoreze de asemenea participaţia. În prezent aceştia deţin aproximativ 5%.

    Familia Rotschild, Dassault şi Peugeout au refuzat să facă vreo declaraţie în legătură cu acest subiect.

    Privatizarea băncii de investiţii nu este un proiect recent şi vine după ani întregi de dezbateri şi dispute în interiorul uneia dintre cele mai bogate şi influente familii din lume. Rothschild & Co este cunoscută pentru cea mai mare divize de consultanţă la nivel global şi pentru gestionarea a unor averi şi active de miliarde.

    Familia a descis că capitalul extern nu este necesar şi totodată că listarea companiei la bursă nu se potriveşte cu planurile şi mentalitatea sa pe termen lung.

    Alexandre de Rothschild, un membru al celei de-a şaptea generaţii care conduce banca, a declarat săptămâna aceasta pentru Financial Times că grupul “a atins limita şi potenţialul maxim al listării”. Adăugând totodată : “Privatizarea băncii este o decizie mult mai potrivită în raport cu planurile şi valorile noastre.”

    Listarea Rothschild & Co se datorează mai mult unui accident istoric decât unei decizii strategice. După ce banca a fost naţionalizată de preşedintele socialist François Mitterrand în 1982, tatăl lui Alexandre de Rothschild, David, a reconstruit compania de la zero.

    Bătrânul de Rothschild şi-a relansat activităţile din Franţa prin intermediul Paris Orléans, o companie feroviară franceză desfiinţată, care fusese listată la bursă încă din secolul al XIX-lea înainte de a deveni un holding al familiei Rothschild. În 2015, familia a schimbat numele băncii de investiţii din Paris Orléans în Rothschild & Co.

     

     

  • Al treilea val de greve şi proteste din cauza reformei pensiilor în Franţa

    Mai multe greve au loc marţi în Franţa faţă de planurile preşedintelui Emmanuel Macron de a creşte vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. Este al treilea val de greve. 

    Sindicatele au lansat marţi un al treilea val de greve în Franţa împotriva planurilor preşedintelui Emmanuel Macron de a-i face pe francezi să muncească mai mult timp înainte de pensionare, în timp ce proiectul de lege se află deja în Parlament, potrivit France 24.

    Serviciile feroviare franceze au fost întrerupte, activitatea în unele şcoli suspendată şi livrările rafinăriilor au fost oprite, deoarece angajaţii din mai multe sectoare au ieşit în stradă, iar sindicatele au îndemnat publicul să iasă din nou în stradă în număr mare.

    Guvernul spune că oamenii trebuie să muncească cu doi ani mai mult – adică până la vârsta de 64 de ani – pentru a menţine bugetul unuia dintre cele mai generoase sisteme de pensii din lumea industrială în negru.

    Dintre toate ţările OCDE, francezii petrec cei mai mulţi ani la pensie, un beneficiu foarte apreciat la care o majoritate substanţială este reticentă să renunţe, arată sondajele. Vârsta actuală de pensionare din Franţa este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, deşi normele existente impun deja ca majoritatea persoanelor să muncească până la vârsta de 64 de ani pentru a putea beneficia de o pensie completă.

    Sindicatele spun că revizuirea propusă îi va pedepsi pe cei care au început să lucreze la o vârstă fragedă sau care au muncit din greu în locuri de muncă solicitante din punct de vedere fizic.

    Emmanuel Macron spunea că schimbările sunt „esenţiale atunci când ne comparăm cu restul Europei” şi că trebuie făcute modificări pentru a „salva” sistemul de pensii de stat francez.

  • Francezii protestează pentru a-şi păstra vârsta actuală de pensionare de 62 de ani. În prezent, standarul de viaţă al pensionarilor francezi este unul exemplar, majoritatea cetăţenilor ajungând să viseze la perioada pensiei încă de la 20 de ani

    Ciclul vieţii franceze este acela că, la fiecare câţiva ani, guvernul încearcă să îi facă pe toţi să muncească mai mult timp, până când o revoltă populară ucide planul. În condiţiile în care Emmanuel Macron vrea să crească vârsta minimă de pensionare de la 62 la 64 de ani, revoltele s-au reluat, relatează Financial Times.

    Francezii în vârstă de 62 de ani se pot aştepta acum să trăiască până la 85 de ani, creând una dintre cele mai lungi perioade de pensionare din istoria mondială. Valhalla pentru pensionarii francezi este o invenţie recentă. În 1970, Simone de Beauvoir scria că societatea tratează bătrânii ca pe nişte „gunoaie” cu un nivel de trai „mizerabil”. Dar, în 1981, François Mitterrand a devenit preşedinte promovând o nouă viziune asupra pensionării: „Trăiţi în sfârşit!” El a redus vârsta de pensionare de la 65 la 60 de ani.

    Chiar şi astăzi, mulţi lucrători francezi ies din câmpul muncii înainte de a împlini 60 de ani. Pe măsură ce companiile îi îndepărtează pe angajaţii mai în vârstă, Franţa este „aproape de recordul mondial în ceea ce priveşte rata de inactivitate a persoanelor de peste 55 de ani”, spune economista Claudia Senik.

    Pensionarea în Franţa se împarte în două faze distincte. Faza a doua este brutală: decăderea, văduvia, azilul de bătrâni şi, în cele din urmă, sfârşitul. Dar idealul francez este reprezentat de deceniul de aur al cetăţeanului: La şaizeci de ani, munca ta s-a terminat, copiii au fost crescuţi, părinţii sunt de obicei morţi şi, pentru singura dată în viaţă, poţi face ce vrei.

    Când francezii ies la pensie, sănătatea lor se îmbunătăţeşte iniţial, notează Senik, probabil pentru că fac mai multă mişcare. Puţini sunt cei care cad în gol: în 2003, doar 9% au descris trecerea la pensie ca fiind o perioadă nefastă, a raportat institutul naţional de statistică Insee. Pensionarii francezi se bucură de un nivel de trai median mai ridicat decât persoanele active, dacă se ia în considerare faptul că pensionarii nu finanţează de obicei copii sau ipoteci.

    O mare parte din viaţa franceză de adult este structurată în slujba deceniului de aur. Mulţi oameni încep să viseze la pensie încă de la 20 de ani. Doar 21 la sută dintre francezi spun că munca ocupă un loc „foarte important” în viaţa lor, faţă de 60 la sută în 1990, relatează Fondation Jean-Jaurès.

    Cu toate acestea, argumentele lui Macron pentru reformă sunt de înţeles. Dar situaţia actuală este doar modest nesustenabilă: Franţa îmbătrâneşte mai lent decât ţările vecine, raportul datorie/PIB de 112,5% este sub cel al SUA, iar plăţile totale de pensii sunt prognozate să rămână stabile ca procent din PIB, deoarece pensiile nu vor continua să ţină pasul cu salariile.

    Unele reforme au sens – de exemplu, încurajarea persoanelor în vârstă să lucreze cel puţin cu jumătate de normă. Dar este neatrăgător să priveşti cum miniştrii, economiştii şi liderii de afaceri îi îndeamnă pe toţi ceilalţi să continue să muncească. Cei care îi îndeamnă sunt cei mai longevivi şi cu cele mai mari venituri din Franţa. Spre deosebire de majoritatea angajaţilor, ei obţin statut şi plăcere de pe urma muncii lor.