Tag: fonduri europene

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    2.328 lei
    salariul mediu nominal brut în luna mai, cu 2,8% mai mic decât în aprilie, în timp ce salariul mediu net a fost de 1.682 lei, în scădere cu 53 de lei (3,1%) faţă de aprilie

    1,7 mld. euro
    sumele atrase de la UE ca rambursări în prima jumătate a anului, faţă de 700 mil. euro în prima jumătate a anului 2013, ceea ce înseamnă o rată de absorbţie de 35% pentru exerciţiul 2007-2013

    23,4 mld. lei
    stocul de credite de consum în lei la finele lunii mai, cu cca 370 mil. lei mai mare decât la sfârşitul lunii martie, în timp ce numărul creditelor de consum s-a stabilizat la 3 mil. de conturi

    2.477 lei
    venitul mediu lunar nominal pe gospodărie în primul trimestru, din care 2.034 lei venituri băneşti şi 443 lei venituri în natură, în timp ce venitul mediu lunar nominal pe cap de locuitor a fost de 928 lei

    9,6%
    cu atât a crescut în mai producţia industrială a Ungariei în raport cu aceeaşi lună din 2013, în timp ce faţă de aprilie 2014 a scăzut cu 1%, prima lună după 4 luni consecutive de creştere

    1,2%
    creşterea comerţului cu amănuntul în UE în luna mai faţă de aceeaşi lună din 2013, în timp ce faţă de aprilie 2014 a scăzut cu 0,1%; cele mai mari creşteri anuale s-au înregistrat în Luxemburg (16,7%) şi România (10,3%), iar cele mai mari creşteri lunare au fost consemnate în Portugalia (2,9%) şi România (1,9%), conform Eurostat

  • Ministerul Fondurilor Europene a trimis oficial CE propunerea actualizată de Acord de parteneriat 2014-2020

     “România a trimis oficial propunerea actualizată de Acord, care răspunde tuturor propunerilor şi comentariilor făcute de Comisie pe marginea versiunii oficiale din 31 martie 2014. Trimiterea oficială a documentului actualizat înseamnă că România se apropie de momentul semnării Acordului, în condiţiile în care nu anticipăm primirea de noi recomandări din partea Comisiei pe marginea acestuia. În consecinţă, estimez că România va avea Acordul de Parteneriat aprobat la sfârşitul verii – începutul toamnei”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, citat într-un comunicat al MFE remis martţi agenţiei MEDIAFAX.

    În 3 iulie, Eugen Teodorovici declara că a agreat ultimele detalii referitoare la Acordul de Parteneriat 2014-2020 cu reprezentanţii Comisiei Europene înainte de trimiterea formei actualizate a documentului, menţionând că nu anticipează primirea de noi recomandări din partea CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Fondurilor Europene a trimis oficial CE propunerea actualizată de Acord de parteneriat 2014-2020

     “România a trimis oficial propunerea actualizată de Acord, care răspunde tuturor propunerilor şi comentariilor făcute de Comisie pe marginea versiunii oficiale din 31 martie 2014. Trimiterea oficială a documentului actualizat înseamnă că România se apropie de momentul semnării Acordului, în condiţiile în care nu anticipăm primirea de noi recomandări din partea Comisiei pe marginea acestuia. În consecinţă, estimez că România va avea Acordul de Parteneriat aprobat la sfârşitul verii – începutul toamnei”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, citat într-un comunicat al MFE remis martţi agenţiei MEDIAFAX.

    În 3 iulie, Eugen Teodorovici declara că a agreat ultimele detalii referitoare la Acordul de Parteneriat 2014-2020 cu reprezentanţii Comisiei Europene înainte de trimiterea formei actualizate a documentului, menţionând că nu anticipează primirea de noi recomandări din partea CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce fac companiile când au nevoie de bani după cinci ani de criză: cei care au profit îl reinvestesc, cei care nu au îşi vând activele

    DE LA 1 IULIE A INTRAT ÎN VIGOARE SCUTIREA DE IMPOZITUL PE PROFITUL REINVESTIT, care se aplică pro­fitului înregistrat începând cu această dată şi in­ves­tit în echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi ins­talaţii de lucru produse sau cumpărate ulterior, până la 31 decem­brie 2016. Oamenii de afaceri au cerut guvernului de la înce­putul anului să susţină măsura în negocierile cu FMI, ţinând cont că investiţiile rămân capitolul la care economia suferă cel mai mult.

    Anul trecut, investiţiile nete în economie au scăzut cu 9,3%, iar în T1 2014 au scăzut cu 7,4% faţă de T1 2013, cea mai mare scădere vizând tocmai cheltuielile cu utilajele – 11%. „Formarea brută de capital fix s-a tot redus începând din ultima parte a lui 2012, împiedicând economia să-şi atingă potenţialul; fără scăderea investiţiilor, creşterea PIB ar fi fost de cca 5% în T1 în loc de 3,8%“, consideră analiştii  de la BCR.

    Dacă statul şi-a restrâns investiţiile ca să se în­ca­­dreze în limita de deficit bugetar, ceea ce demo­tivează companiile private ţine de nivelul fis­ca­li­tăţii, concurenţă, lipsa cererii şi greutatea acce­su­lui la finanţare, probleme enumerate în această ordine în sondajul semestrial al BNR pentru peri­oa­da octombrie 2013 – martie 2014.

    Cercetarea, cuprin­zând 10.000 de companii private nefinanciare, din care în jur de 80% sunt mici şi mijlocii, arată că nu mai puţin de 44% dintre manageri au folosit cu pre­cădere în această perioadă surse de finanţare internă, adică reinvestirea profitului (în condiţiile în care profitul net s-a redus pentru aproape 45% din totalul firmelor) sau vânzarea de active, în dauna surselor externe (credite, piaţa de capital sau fonduri europene). Cât priveşte folosirea banilor, cele mai im­portante destinaţii rămân constituirea de capital de lucru sau plata furnizorilor. Corporaţiile sunt însă net mai dispuse decât IMM să orienteze banii spre in­vestiţii pentru dezvoltare – 28% dintre corporaţii, faţă de 10% dintre IMM.

    Cererea de finanţare de la bănci nu doar că a fost modestă, dar s-a micşorat: 18% dintre companii au apelat la cel puţin un produs bancar în perioada octom­brie 2013 – martie 2014, faţă de 21% în aprilie-septembrie 2013, iar numărul firmelor care nu au credite bancare a crescut de la 65% la 71%. Com­pa­niile din servicii şi utilităţi se finanţează cel mai mult din reinvestirea profitului sau vânzarea de acti­ve (47% din total), în timp ce creditele bancare au fost cerute cel mai mult de firmele din agricultură (34%) şi din industrie (25%).

    BNR notează că „nivelul prea ridicat al dobânzilor şi comisioanelor, cerinţele privind valoarea sau tipul garanţiei, clauzele contractuale şi birocraţia reprezintă, în această ordine, cele mai însemnate obstacole pentru companii în a accesa resurse financiare de la bănci şi instituţii financiare nebancare“. Aşa se explică şi de ce şansele de a obţine bani de la bănci rămân puternic diferenţiate: cca 43% dintre corporaţii au reuşit să obţină integral sumele solicitate, faţă de numai 16% dintre IMM. În structura companiilor care au credite, majoritare sunt corporaţiile şi firmele din agricultură, minoritare sunt IMM şi firmele din servicii şi utilităţi.

    Şi din perspectiva băncilor situaţia se vede la fel. Băncile declarau în sondajul lunar al BNR din mai că în T1 a scăzut cererea agregată de credite din partea companiilor – în special pe seama unei cereri mai mici de credite pe termen scurt din partea IMM – şi se aşteptau ca în T2 cererea să scadă în continuare. Exprimat în lei, soldul total al creditelor pentru companiile private a scăzut de la cca 117,9 mld. lei la finele lui octombrie 2013 la cca 115,4 mld. lei la sfârşitul lui martie 2014 şi la cca 115,2 mld. lei la sfârşitul lunii mai, în special pe seama reducerii componentei în valută, al cărei sold a coborât de la echivalentul a 66,3 mld. lei în octombrie 2013 la 61,9 mld. lei în mai 2014.

    Săptămâna trecută, Banca Naţională a redus rezervele minime obligatorii la valută de la 18% la 16%, cu intenţia de a stimula o redresare a creditării în valută pentru debitorii fără risc valutar, exportatori sau investitori străini, deşi o parte din bănci vor folosi în continuare valuta astfel eliberată spre a rambursa finanţările de la băncile-mamă ori spre a credita statul.

    În acelaşi sondaj lunar din mai, băncile estimau că la nivelul T1 riscul de credit asociat companiilor era în creştere, cu excepţia corporaţiilor, unde riscul a scăzut. În opinia băn­cilor, riscul aferent IMM a continuat să crească, în timp ce riscul asociat creditării corporaţiilor s-a redus pentru prima dată în ultimii doi ani. Aceeaşi diferenţiere între corporaţii şi IMM reiese şi din percepţia com­pa­niilor. Sondajul semestrial al BNR relevă că pentru majoritatea IMM, disponibilitatea surselor de finanţare nici nu a progresat, nici nu a regresat în peri­oada octombrie 2013 – martie 2014, în timp ce în cazul corporaţiilor, disponibilitatea tuturor surselor de finanţare a crescut. Pentru aprilie-septembrie 2014, majoritatea companiilor au declarat că se aşteap­tă la o scădere uşoară a accesului la toate sur­sele de finanţare, cu excepţia reinvestirii profitului sau a vânzării activelor.

    Dincolo de finanţarea din resurse interne şi de credite, companiile nu par să aibă nicio altă pârghie via­bilă de a atrage bani. Finanţarea de pe piaţa de capi­tal rămâne extrem de redusă: nicio corporaţie nu a apelat la ea şi un număr extrem de mic de IMM au emis acţiuni sau obligaţiuni, rezultă din sondajul BNR. Cât despre fondurile europene, peste 90% din­tre IMM şi peste 80% dintre corporaţii au declarat că în ultimele şase luni nu au avut experienţă cu fondurile europene în dezvoltarea activităţii firmei.

    Doar 8% dintre corporaţii şi un număr neglijabil de IMM declară că le-au fost rambursate în perioada res­pectivă fonduri dintr-un proiect cu finanţare UE, iar cele mai performante în accesarea de fonduri sunt com­paniile din agricultură. „În afară de furnizarea de lichiditate suplimentară pe piaţa locală şi de aco­pe­rirea mai bună a deficitului de cont curent, mult lău­data creştere a absorbţiei fondurilor europene s-a văzut prea puţin în investiţii“, comentează analiştii de la BCR. „Ceea ce a contat ca absorbţie în ultimii doi ani n-au fost decât bani plătiţi de Comisia Euro­pea­nă pentru proiecte de investiţii datând din 2010, 2011 sau începutul lui 2012.“

  • Circulaţia pe Calea Văcăreşti, restricţionată parţial, pentru lucrările la un nou pasaj subteran. Cum va ARĂTA pasajul Piaţa Sudului – FOTO

     Traficul pe Calea Văcăreşti se va desfăşura pe trei benzi de circulaţie pe sensul de mers către Şoseaua Olteniţei şi pe două benzi de circulaţie pe sensul spre bulevardul Tineretului, faţă de trei benzi pe sens, existente în prezent, se arată în comunicatul de luni al municipalităţii.

    Totodată, se închide temporar accesul din Calea Văcăreşti la benzinaria Agip şi se instituie restricţia de oprire în zona lucrărilor.

    Tot de marţi, de la ora 10.00, staţia de autobuze “Şos. Olteniţei” unde opresc liniile 312, 313, 381, 634, N103, N105, amplasată pe Calea Văcăreşti dupa intersecţia cu Şoseaua Olteniţei, pe sensul de mers către Piaţa Unirii, şi staţia “Piata Sudului” a liniei 634, amplasată pe Calea Văcăreşti, înainte de intersecţia cu Şoseaua Olteniţei, pe sensul de mers către terminalul “Romprim”, se suspendă.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Investiţie de milioane de euro într-o fabrică la Baia Mare

    Compania Samdam Gifts, specializată în distribuţia de articole promoţionale, a accesat fonduri europene de 2,2 milioane de euro pentru achiziţii de echipamente şi utilaje pentru producţie.

    Samdam Gifts îşi doreşte ca prin aceste fonduri să mărească substanţial capacitatea de personalizare a articolelor textile. Achiziţiile vizează utilaje şi echipamente performate pentru serigrafie, broderie, transfer digital, transfer serigrafic, print digital. Compania anunţă că va deschide, la finele lunii august a unei noi fabrici în Baia Mare.

    ”Dovada că piaţa din România se dezvoltă şi pe acest segment, al produselor personalizate, o reprezintă şi faptul că previziunile făcute de către noi că Samdam Gifts va depăşi 3 milioane de euro cifra de afaceri în 2014, sunt în grafic”, declară Sebi Vasilescu, general manager Samdam Gifts.

    |n septembrie 2013, Samdam Gifts deschidea cel mai mare showroom de articole promoţionale din România investind 100.000 de euro. Firma face parte din Samdam Group, care activează în importul şi distribuţia de obiecte promoţionale din 1994, începându-şi activitatea în Belgia, apoi consolidându-şi poziţia prin înfiinţarea unor noi birouri în Franţa (2005), Olanda (2006), Hong Kong (2007) – pentru facilitarea importurilor din Asia şi România (2008).

    Samdam Gifts Romania deţine propriile spatii de productie, depozitare si personalizare. |n prezent cu birouri deschise în  Bucureşti, Baia Mare, Iaşi si reprezentanti in Cluj si Timisoara, Samdam Gifts are o echipă formată din 49 de persoane.

  • Care sunt priorităţile Guvernului pentru următoarele luni

    Ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, a trimis la 31 martie prima propunere de acord. Acum urmează ca varianta actualizată să fie trimisă CE până la finele lunii iunie, astfel încât acordul să poată fi semnat în vară. Între altele, CE cere şi clarificări despre scutirea marilor consumatori industriali de la obligaţia de a cumpăra certificate verzi pentru o anumită parte a consumului de energie electrică.

    În luna iulie va avea loc rectificarea bugetară, când fondurile pentru ajutoare de stat urmează să fie majorate, întrucât alocările iniţiale s-au epuizat. În primele patru luni, statul a acordat ajutoare de stat de 40 mil. euro, la o valoare totală a investiţiilor angajate de 112 mil. euro. De asemenea, sumele alocate pentru armată vor creşte cu 700 mil. lei, ca răspuns la apelurile din ultima vreme ale conducerii NATO în sensul majorării sumelor alocate pentru apărare de către statele membre. Aceasta înseamnă creşterea ponderii cheltuielilor militare în PIB la 1,51%, foarte aproape de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO şi pe care România îşi propune să-l atingă în 2016.

    Ministrul economiei, Constantin Niţă, a promis că se lucrează la o schemă de sprijin pentru marii consumatori de gaze naturale, în perspectiva dereglementării pieţei energetice de la 1 octombrie, ţinând cont că preţurile plătite de companii pentru gazele din producţia internă sunt mai mici cu 40% decât cele de import.

    Cât priveşte politica de investiţii a Guvernului, premierul Victor Ponta a afirmat cu ocazia unei vizite a delegaţiei ExxonMobil că interesul Guvernului, mai ales în lumina conflictului Rusia-Ucraina, este să stimuleze investiţiile în petrol şi gaze, motiv pentru care va sprijini şi investiţiile ExxonMobil în zona continentală a Mării Negre.

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Nicolas Maure, Dacia şi Renault România

    1. Revitalizarea pieţei de bunuri de folosinţă îndelungată, mai ales prin restabilirea creditării de consum (mecanisme de finanţare, garanţii, limită de îndatorare etc.).

    2. Creşterea investiţiilor productive în România prin simplificarea accesului la fonduri europene şi la ajutoare de stat pentru întreprinderi mari şi IMM‑uri.

    3. Accelerarea lucrărilor de infrastructură rutieră, feroviară şi portuară.

    4. O mai bună adecvare a educaţiei la nevoile companiei la toate nivelurile (de exemplu învăţământ vocaţional, contracte de practica în întreprinderi alternate cu perioade de şcolarizare etc.).

    5. Revizuirea codului muncii pentru mai multă flexibilitate şi îmbunătăţirea dialogului social.
     

  • MFE vrea să deblocheze 93 de proiecte de investiţii IMM rămase în rezervă din 2011

    “Până la sfârşitul acestei luni vor fi semnate cele 93 de proiecte de investiţii mari pentru IMM-uri, aflate pe lista de rezervă, proiecte cu o valoare totală nerambursabilă de peste 80 milioane de euro. Aceste proiecte sunt dintre cele depuse în luna august 2011, care au stat neevaluate până în vara anului 2013, când Ministerul Fondurilor Europene a pus la dispoziţia Autorităţii de Management POS CCE experţi din mediul privat”, a anunţat ministrul de resort, Eugen Teodorovici.

    “Fac un apel către toate IMM-urile care se regăsesc pe Iista publicată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene să depună toate documentele necesare pentru a semna contractele până la sfârşitul acestei luni, dată după care expiră schema de ajutor de stat”, a spus Teodorovici.

    Procesul de evaluare a fost finalizat în luna decembrie 2013, iar contractarea a început în acest an. Până în prezent, în cadrul acestei operaţiuni au fost semnate deja 190 de contracte de finanţare cu o valoare totală nerambursabilă de aproximativ 190 milioane de euro.

    Lista cu proiectele de rezervă este publicată pe pagina Ministerului Fondurilor Europene.

     

  • Zece proiecte finanţate cu bani de la UE, semnate de ministrul Fondurilor Europene la Timişoara

     Ministrul Eugen Teodorovici a semnat, joi, la Consiliul Judeţean Timiş, în cadrul unei şedinţe festive, un număr de zece proiecte europene în valoare totală de 109 milioane de lei, din care 49 de milioane de lei sunt nerambursabili, judeţul Timiş beneficiind de patru astfel de proiecte în valoare totală de 14,5 milioane de lei.

    Proiectele semnate de ministrul Teodorovici, pe Polul de Competitivitate MEDGREEN, se axează pe dezvoltarea domeniului energiei regenerabile şi se vor realiza printr-o serie de parteneriate între mediul privat şi universităţi din ţară.

    “Polul de Competitivitate MEDGREEN este un program care vizează mai multe companii ce vor folosi deşeuri pentru producerea de energie. Este un pas important pe care îl facem pentru independenţa energetică a României”, a declarat Teodorovici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro