BusinessMagazin

Tag: FMI

  • Grecia a cerut FMI amânarea plăţilor din împrumutul accesat de la instituţie, dar a fost refuzată

    FMI a convins guvernul de la Atena să nu facă nicio cerere oficială în acest sens, potrivit surselor cotidianului britanic.

    Discuţiile dintre oficialii greci şi reprezentanţii FMI au avut loc la începutul lunii aprilie, încercarea Greciei de a obţine o amânare a termenelor la care trebuie să facă plăţile către FMI fiind un semn că guvernul elen întâmpină dificultăţi din ce în ce mai mari pentru a achita salariile şi pensiile, precum şi tranşele către creditorii internaţionali.

    Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze în luna mai două tranşe din împrumutul luat de la FMI, în valoare totală de un miliard de euro. Primul termen este 12 mai, dată la care Grecia trebuie să plătească 760 de milioane de euro către FMI.

    Potrivit calendarului de returnare a împrumutului, Grecia trebuie să achite 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.

    Oficiali ai FMI au afirmat în mai multe rânduri că modificarea programului de returnare a împrumutului ar putea fi efectuată numai în cadrul unei revizuiri mai ample a întregului pachet de bailout încheiat cu Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI în 2010.

    Creditorii externi nu sunt siguri că Executivul de la Atena va putea să înapoieze Fondului sumele prevăzute în calendarul iniţial pentru luna mai.

    Dacă guvernul elen nu ar reuşi să achite una dintre tranşele către FMI conform calendarului, Grecia ar deveni prima economie dezvoltată din istorie care ar rămâne în urmă cu plata datoriilor către Fond. Printre ţările care s-au aflat în această situaţie se numără Republica Democrată Congo şi Zimbabwe.

    Randamentele obligaţiunilor Greciei cu maturitate în 2017 au urcat joi cu 267 de puncte de bază, la 26,43%, în urma publicării informaţiilor legate de încercarea guvernului de la Atena de a amâna calendarul plăţilor către FMI.

    În 2010, Grecia a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană pentru un împrumut în valoare de 240 de miliarde, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Guvernul de la Atena mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat cu creditorii internaţionali în 2010, însă aceştia au condiţionat acordarea tranşei de adoptarea unor reforme de austeritate.

    Miniştrii din zona euro au cerut guvernului elen să revizuiască lista de reforme trimisă în urma acordului încheiat cu creditorii internaţionali în luna februarie, întrucât măsurile propuse nu sunt suficient de concrete.

    Înţelegerea din februarie prevede prelungirea pachetului de bailout cu patru luni, până la finalul lunii iunie.

    Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au început în această săptămână să vorbească în mod deschis despre posibilitatea de a nu ajunge la un acord cu guvernul de la Atena în legătură cu reformele pe care acesta să le implementeze. Eşuarea negocierilor ar putea duce la intrarea în incapacitate de plată a ţării şi chiar la ieşirea din zona euro.

    În acest context, agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s (S&P) a retrogradat miercuri cu o treaptă ratingul Greciei, aflat deja în categoria nerecomandată pentru investiţii, de la B- la CCC+, cu perspectivă negativă, invocând înrăutăţirea condiţiilor economice şi financiare, pe fondul incertitudinii alimentate de negocierile prelungite dintre guvernul grec şi creditorii săi.

  • Fostul şef al FMI Rodrigo Rato, anchetat pentru spălare de bani

    Potrivit ziarului spaniol, fostul ministru al Finanţelor, din cadrul Partidului Popular (PP), a solicitat în 2012 o amnistie fiscală. Solicitarea sa era legală, dar publicaţia online Vozpopuli îl acuză că a “spălat” bani “murdari” în afara Spaniei, înainte să-i declare, şi anume în paradisuri fiscale din Gibraltar şi Insulele Virgine.

    Potrivit Vozpopuli, anchetatorii au descoperit că Rato a beneficiat de o regularizare fiscală atunci când au verificat o plată în valoare de şase milioane de euro pe care acesta a primitr-o de la Lazard, unde a lucrat înainte de Caja Madrid, într-un cont offshore, în 2011, după lansarea acţiunilor Bankia pe piaţă.

    “Este o problemă personală şi nu cred că sunt obligat să fac vreo declaraţie”, a declarat Rato, care nu a negat şi nici nu a confirmat dezvăluirea.

    El este vizat deja în altă anchetă vizând perioada în care a fost preşedintele băncii de economii Caja Madrid, care a dat faliment.

    Potrivit Vozpopuli, Rato este una dintre cele 31.000 de persoane care au solicitat o amnistie fiscală, oferită de către administraţia PP a premierului Mariano Rajoy în 2012 cu scopul de a scoate la lumină, potrivit unor estimări ale autorităţilor, 25 de miliarde de euro ascunşi în conturi offshore.

    Însă deoarece oferta nu a produs rezultatul dorit iniţial, Guvernul a redus nivelul penalităţilor şi a permis contribuţii în numerar. Această decizie ar fi permis spălarea banilor.

    Agenţia fiscală a anunţat în februarie că anchetează 705 contribuabili suspectaţi că ar fi folosit amnistierea pentru a spăla bani.

    Rato a fost inclus pe lista de 705 suspecţi, care a fost transmisă Serviciului pentru prevenirea spălării banilor şi capitalurilor (Sepblac), potrivit surselor guvernamentale citate.

    Întrebat dacă a fost anchetat de către această agenţie, Rato a declarat pentru El Pais că nu a fost notificat că este anchetat de Sepblac.

    Actualul ministru de Finanţe, Luis de Guindos, a refuzat să ofere detalii suplimentare cu privire la ancheta pentru spălare de bani, potrivit Euronews. “Am o datorie de confidenţialitate”, a declarat el, adăugând că “singurul lucru pe care-l pot spune este că toate instituţiile statului se vor conforma procedurilor judiciare”

    În cazul în care Rato va fi găsit vinovat că a folosit amnistia pentru a spăla bani, probabil că vor apărea întrebări dacă Guvernul a încercat sau nu să acopere faptele, potrivit postului paneuropean.

    Rato, care a condus FMI în perioada 2004-2007 şi a fost vicepremier şi ministru al Economiei la sfârşitul anilor ’90 şi începutul anilor 2000, face obiectul altei anchete, asupra perioadei în care a fost preşedintele Caja Madrid, care a dat faliment, şi succesoarei ei, Bankia.

    Un judecător de instrucţie îi consideră pe Rato şi pe predecesorul său, Miguel Blesa, responsabili de abuzuri în legătură cu carduri bancare de credit. Membri ai Consiliului de Administraţie şi manageri au primit “carduri negre”, cu un plafon lunar, pentru cheltuieli pe care să le folosească în scopuri personale. Aceste carduri nu au fost declarate la Agenţia fiscală, iar sumele cheltuite lunar nu au fost incluse în “salariul” beneficiarilor.

    În total, 83 de directori executivi şi membri ai Consiliului de Administraţie au acumulat cheltuieli în valoare 15,5 milioane de euro, constând, între altele, în călătorii, consumaţii în restaurante de lux şi bijuterii, potrivit ziarului spaniol.

    Rato este investigat, de asemenea, pentru modul în care Bankia a fost cotată pe bursa spaniolă, anchetatorii suspectând fraude şi falsificare de documente.

  • Grecia a plătit către FMI o tranşă de 450 de milioane de euro din împrumut, scadentă în aprilie

    Directorul executiv al FMI, Christine Lagarde, a anunţat luni, în urma unei întrevederi informale cu ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, că guvernul de la Atena va achita tranşa scadentă în această săptămână.

    Un oficial grec a declarat marţi că Grecia nu va mai putea plăti o tranşă scadentă în luna mai către FMI, dacă nu va reuşi să-i convingă pe oficialii din zona euro să deblocheze noi fonduri. Guvernul de la Atena ar trebui să ramburseze Fondului 950 de milioane de euro luna viitoare.

    În 2010, Grecia a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană pentru un împrumut în valoare de 240 de miliarde, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Potrivit planului de returnare a acestui împrumut, Grecia trebuie să plătească 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.

    Mai mulţi oficiali ai Fondului s-au arătat dispuşi să renegocieze calendarul pentru returnarea împrumutului, dacă Grecia acceptă înnoirea acordului cu FMI, posibilitate pe care guvernul de la Atena nu vrea să o ia în calcul, potrivit Financial Times.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat cu creditorii internaţionali în 2010, însă aceştia au condiţionat acordarea tranşei de adoptarea unor reforme de austeritate.

    În acest sens, guvernul de la Atena a trimis săptămâna trecută oficialilor din zona euro o nouă listă de reforme, estimate să aducă 6 miliarde euro la bugetul de stat în acest an.

    Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro se întâlnesc pe 24 aprilie în cadrul unei şedinţe de lucru, în care vor discuta şi despre posibilitatea de a debloca noi fonduri pentru Grecia.

    Randamentul obligaţiunilor pe trei ani ale Greciei au scăzut cu 54 de puncte de bază, la 20,08%, în timp ce randamentele obligaţiunilor pe cinci ani au coborât cu 30 de puncte de bază, la 14,98%, după ce guvernul de la Atena a plătit suma de 450 de milioane de euro către FMI.

  • Grecia a plătit către FMI o tranşă de 450 de milioane de euro din împrumut, scadentă în aprilie

    Directorul executiv al FMI, Christine Lagarde, a anunţat luni, în urma unei întrevederi informale cu ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, că guvernul de la Atena va achita tranşa scadentă în această săptămână.

    Un oficial grec a declarat marţi că Grecia nu va mai putea plăti o tranşă scadentă în luna mai către FMI, dacă nu va reuşi să-i convingă pe oficialii din zona euro să deblocheze noi fonduri. Guvernul de la Atena ar trebui să ramburseze Fondului 950 de milioane de euro luna viitoare.

    În 2010, Grecia a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană pentru un împrumut în valoare de 240 de miliarde, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Potrivit planului de returnare a acestui împrumut, Grecia trebuie să plătească 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.

    Mai mulţi oficiali ai Fondului s-au arătat dispuşi să renegocieze calendarul pentru returnarea împrumutului, dacă Grecia acceptă înnoirea acordului cu FMI, posibilitate pe care guvernul de la Atena nu vrea să o ia în calcul, potrivit Financial Times.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat cu creditorii internaţionali în 2010, însă aceştia au condiţionat acordarea tranşei de adoptarea unor reforme de austeritate.

    În acest sens, guvernul de la Atena a trimis săptămâna trecută oficialilor din zona euro o nouă listă de reforme, estimate să aducă 6 miliarde euro la bugetul de stat în acest an.

    Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro se întâlnesc pe 24 aprilie în cadrul unei şedinţe de lucru, în care vor discuta şi despre posibilitatea de a debloca noi fonduri pentru Grecia.

    Randamentul obligaţiunilor pe trei ani ale Greciei au scăzut cu 54 de puncte de bază, la 20,08%, în timp ce randamentele obligaţiunilor pe cinci ani au coborât cu 30 de puncte de bază, la 14,98%, după ce guvernul de la Atena a plătit suma de 450 de milioane de euro către FMI.

  • Christine Lagarde: Grecia va plăti tranşa de 450 de milioane de euro către FMI în această săptămână

    “Am convenit că rămânerea în această stare de nesiguranţă nu este în avantajul Greciei şi am salutat confirmarea venită din partea ministrului de finanţe în legătură cu plata pe care Grecia trebuie să o efectueze către FMI pe 9 aprilie”, a declarat Lagarde, se arată într-un comunicat al FMI.

    În 2010, Grecia a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană pentru un împrumut în valoare de 240 de miliarde, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Potrivit planului de returnare a acestui împrumut, Grecia trebuie să plătească 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.

    Mai mulţi oficiali ai Fondului s-au arătat dispuşi să renegocieze calendarul pentru returnarea împrumutului, dacă Grecia acceptă înnoirea acordului cu FMI, posibilitate pe care guvernul de la Atena nu vrea să o ia în calcul, potrivit Financial Times.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat cu creditorii internaţionali în 2010, însă aceştia au condiţionat acordarea tranşei de adoptarea unor reforme de austeritate.

    În acest sens, guvernul de la Atena a trimis săptămâna trecută oficialilor din zona euro o nouă listă de reforme, estimate să aducă 6 miliarde euro la bugetul de stat în acest an.

    Lagarde a precizat în urma întâlnirii cu Varoufakis că o “cooperare efectivă” este în interesul tuturor părţilor şi că Fondul va continua să lucreze cu autorităţile de la Atena pentru a contribui la revenirea economiei Greciei.

    De asemenea, directorul FMI a afirmat că discuţiile tehnice cu echipele autorităţilor care supraveghează programul de bailout al Greciei vor reîncepe de luni atât la Atena, cât şi la Bruxelles, ministrul grec de finanţe luându-şi anagajamentul că va asigura îmbunătăţirea cooperarării autorităţilor elene cu oficialii europeni.

    Impasul în care se află în prezent negocierile dintre Grecia şi creditorii externi a crescut îngrijorările legate de intrarea Greciei în incapacitate de plată şi de părăsirea zonei euro, cu atât mai mult cu cât estimările analiştilor arată că fondurile de care dispune guvernul de la Atena ar putea să se termine până la 20 aprilie.

    Datoria publică a Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro, reespectiv 176% din PIB.

     

  • Şefa misiunii FMI în România: Nivelul propus pentru scăderea taxelor trebuie reconsiderat cu atenţie

    “Credem că nivelul propus pentru scăderea taxelor ar trebui reconsiderat cu atenţie, dat fiind că va fi nevoie de timp pentru ca măsurile care echilibrează aceste reduceri de taxe să aibă efect”, a declarat vineri Schaechter, aflată la Washington, într-o conferinţă telefonică cu jurnaliştii susţinută după aprobarea în board-ul FMI a raportului întocmit de experţii instituţiei în urma consultărilor periodice cu autorităţile române.

    Ea a atras atenţia asupra faptului că decizia de a reduce taxele este una importantă şi nu ar trebui luată în urma rezultatelor bune înregistrate în primele două luni din acest an.

    “Să iei o astfel de decizie pe baza rezultatelor din primele două luni este prematur. Vedem că deficitul bugetar pe cash a înregistrat un surplus în primele două luni ale anului fiscal. Cheltuielile din primele două luni au fost mai scăzute decât era prevăzut în programul bugetar. Ce este important pentru reducerea taxelor este ca aceste îmbunătăţiri legate de colectare să fie permanente“, a afirmat Schaechter.

    Oficialul FMI a arătat că ştie că TVA din România este una dintre cele mai mari din UE şi că la un moment dat va fi redusă, dar a atras atenţia asupra momentului în care va fi operată această tăiere.

    România are în prezent una dintre cele mai ridicate cote standard de TVA din UE, taxa fiind mai mare doar în Croaţia (25%), Danemarca (25%), Suedia (25%) şi Ungaria (27%).

    Şefa misiunii FMI a subliniat necesitatea ca orice reducere a taxelor să fie însoţită de o îmbunătăţire a colectării taxelor la buget, pentru a putea menţine ţinta de deficit bugetar stabilită cu instituţia financiară.

    “Ce aratăm noi în raport este că recomandăm Guvernului să reconsidere dimensiunea şi momentul tăierilor de taxe şi ridicăm problema mijloacelor prin care aceste reduceri ar putea fi compensate. Cred că aceste probleme vor fi discutate inclusiv în discuţiile parlamentare“, a punctat Schaechter.

    Board-ul FMI a aprobat joi raportul întocmit de experţii instituţiei în urma consultărilor periodice cu autorităţile române.

    În raport se arată că România nu are spaţiu să reducă taxele până nu îmbunătăţeşte colectarea lor şi administrarea veniturilor, FMI remarcând în acelaşi timp reducerea dezechilibrelor, dar şi încetinirea reformelor pe fondul incertitudinilor politice.

    Autorităţile române propun pentru 2016 reducerea TVA, a accizelor, taxelor pe dividende şi să elimine taxa pe construcţiile speciale, măsuri cu un impact direct asupra veniturilor estimat la 2,2% din PIB, se menţionează în raport.

    Schaechter a mai spus că discuţiile cu Guvernul privind acordul stand-by sunt în desfăşurare şi că Executivul este “decis să respecte angajamentele şi obiectivele stabilite prin program”.

    Premierul Victor Ponta a declarat vineri că datele estimate pentru primul trimestru indică un excedent bugetar de 1,5 miliarde lei, în condiţiile în care construcţia bugetară prevedea un deficit de 6 miliarde lei, şeful Executivului adăugând că pentru România, ţară care vrea să se dezvolte, excedentul bugetar nu este neapărat un lucru bun.

    El a argumentat astfel că Guvernul are posibilitatea să diminueze cota standard de TVA de la 24% la 20% sau să introducă TVA de 9% pentru produse alimentare de bază, începând cu luna iunie.

    “După trei luni, aveam prevăzut un deficit în jur de 6 miliarde lei şi, în loc să fim pe deficit, suntem pe plus cu peste 1,5 miliarde lei. Deci, faţă de ceea ce aveam în Legea bugetului de stat, pe primul trimestru sunt 7,5 miliarde lei“, a spus Ponta.

    Cifrele au fost prezentate într-o conferinţă programată la Guvern pentru ora 15:30, după ce Fondul Monetar Internaţional a publicat raportul privind consultările periodice cu România, informaţii aflate însă sub embargou până vineri, la ora 16:00.

    Execuţia bugetului general consolidat la finele lunii februarie s-a încheiat cu un excedent de 2,3 miliarde lei, respectiv 0,33% din PIB, faţă de un deficit de 3,1 miliarde lei, (0,46% din PIB) înregistrat la aceeaşi dată a anului 2014.

    Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 33,8 miliarde lei în primele două luni, încasările fiind cu 10,9% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    În acelaşi timp, cheltuielile bugetare au însumat 31,5 miliarde lei şi au scăzut în termeni nominali cu 6,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

    Guvernul s-a angajat pentru acest an să se încadreze într-un deficit de 1,83% din PIB.

    România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Acordul, însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

  • Lagarde: FMI este “încântat” să coopereze cu banca pentru investiţii condusă de China

    Lagarde a afirmat că există spaţiu “masiv” pentru colaborarea cu banca asiatică în ceea ce priveşte finanţarea proiectelor din infrastructură şi a apreciat că Banca Mondială va lucra, de asemenea, împreună cu noua instituţie financiară, relatează BBC.

    Preşedintele Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, Takehiko Nakao, şi-a arătat, la rândul său, disponibilitatea de a coopera cu Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură (Asian Infrastructure Investment Bank).

    Statele Unite au criticat în această săptămână statele care au decis să devină membre fondatoare ale AIIB, întrucât consideră că noua instituţie bancară este un rival al Băncii Mondiale şi va fi folosită de către China pentru a-şi extinde influenţa în Asia.

    Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Noua Zeelandă s-au angajat deja să devină membre fondatoare ale AIIB.

    China a lansat proiectul AIIB în octombrie anul trecut, în cadrul unei serii de măsuri menite să îi întărească influenţa regională şi globală, invitând alte ţări să participe la proiect ca membre fondatoare, până la 31 martie.

    Banca urmează să aibă un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari şi mandatul de a finanţa proiecte de infrastructură în întreaga lume.

     

  • FMI: Grecia este cel mai necooperant stat cu care am lucrat vreodată

    Potrivit unor surse apropiate discuţiilor, inspectorii tehnici ai FMI şi reprezentanţi ai celorlalţi doi mari creditori ai Greciei, respectiv Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, s-au plâns marţi de lipsa de cooperate din partea autorităţilor elene.

    Aceştia au acuzat guvernul de la Atena că nu se ţine de cuvânt în privinţa măsurilor agreate la finele lunii februarie, când creditorii au aprobat prelungirea cu patru luni a pachetului de finanţare acordat Greciei.

    Experţii FMI au declarat că atitudinea Greciei faţă de creditori este inacceptabilă, iar mai mulţi inspectori financiari din Germania au comparat eforturile echipei pentru a convinge guvernul elen să întocmească un program riguros de politici economice cu “încercarea de a călări un cal mort”, au declarat sursele menţionate.

    Statele Uniunii Europene sunt din ce în ce mai îngrijorate că lipsa de cooperare a guvernului condus de Alexis Tsipras pentru găsirea unei soluţii în privinţa datoriilor Greciei ar putea forţa ţara să părăsească zona euro, în condiţiile în care Tsipras refuză să adopte măsuri care să deblocheze noi fonduri din pachetul extern de 240 de miliarde de dolari.

    Datoriile totale ale Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de dolari.

    Tsipras se va întâlni joi la un summit european cu cu preşedintele BCE Mario Draghi, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande şi preşedintele CE Jean-Claude Juncker pentru a încerca să ajungă la un compromis politic ca să dezamorseze situaţia actuală.

    Între timp, guvernul de la Atena se străduieşte să găsească fonduri pentru plata unor datorii de peste 2 miliarde de euro scadente la finele săptămânii.

    Marţi, guvernul a înaintat Parlamentului un plan de creştere a lichidităţilor care include stimulente ca restanţierii să-şi plătească taxele înainte de 27 martie, când autorităţile trebuie să asigure fondurile de salarii şi pensii.

    Miercuri, Grecia a atras 1,3 miliarde de euro prin vânzarea de certificate de trezorerie pe 13 săptămâni, la un randament în stagnare. Emisiunea va fi redeschisă joi pentru o sesiune de licitaţii non-competitive, la care autorităţile vor să vândă titluri de încă 300 de milioane de euro.

    Banii vor fi folosiţi pentru rostogolirea unor certificate pe termen scurt de 1,6 miliarde de euro, care ajung la scadenţă vineri.

     

  • Ucraina are nevoie de împrumuturi suplimentare pentru repornirea economiei

    “Pachetul pe care îl avem în acest moment va duce la stabilizarea sistemului financiar bancar, dar nu este suficient pentru a reporni şi susţine creşterea economică. Caut mai mult sprijin”, a declarat Jaresko într-un interviu pentru The Wall Street Journal.

    Săptămâna trecută, vineri, Ucraina a primit 5 miliarde de dolari de la Fondul Internaţional Monetar, reprezentând prima tranşă din împrumutul de 17,5 miliarde de dolari aprobat miercuri.

    Ajutorul face parte dintr-un program mai amplu, în valoare de 40 de miliarde de dolari, care ar trebui să includă sprijin din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene, precum şi economii de 15 miliarde de dolari rezultate din negocierile cu deţinătorii de obligaţiuni ale statului ucrainean.

    Jaresko se întâlnesşte în această săptămână cu oficiali ai autorităţilor americane pentru a-i convinge că susţinerea Ucrainei va produce beneficii în plan geopolitic.

    “Dacă, din diverse motive, unul dintre partnerii noştri nu este dispus să vină alături de noi sau nu este capabil să vină alături de noi cu sprijin pentru apărarea militară, atunci oferiţi-ne ajutor financiar”, a declarat ministrul ucrainean de finanţe.

    Oficiali FMI au atras atenţia asupra “riscurilor excepţionale” presupuse de acordarea unui pachet de ajutor financiar Ucrainei, în condiţiile în care guvernele anterioare au renunţat de două ori la sprijinul primit din partea Fondului.

    De asemenea, programul de bailout este condiţionat de un set de reforme pe care guvernul de la Kiev trebuie să le adopte, precum şi de menţinerea acordului de pace dintre armata ucraineană şi rebelii proruşi din estul Ucrainei.

    În aceste condiţii, mai mulţi analişti au apreciat că faptul că FMI a acceptat să ofere un împrumut Ucrainei reprezintă o decizie politică a Occidentului, pentru a proteja ţările din estul Europei în faţa unei potenţiale agresiuni a Rusiei.

    Economia Ucrainei va scădea în acest an cu 5,5%, după o contracţie de 6,9% anul trecut, potrivit estimărilor oficiale.

  • FMI cere Bulgariei să îmbunătăţească supravegherea în sectorul bancar

    În concluziile FMI se arată că în pofida mediului economic dificil, Bulgaria a înregistrat în 2014 o creştere economică modestă, care va continua şi în acest an, relatează Novinite.

    Şomajul este în continuare ridicat, deşi a scăzut uşor, în timp ce preţurile scăzute ale materiilor prime şi inflaţia redusă din zona euro au contribuit la deflaţie.

    Pentru 2015, FMI anticipează că economia Bulgariei va consemna un avans de circa 1,25%, care va fi susţinut de consumul privat şi absorbţia de fonduri europene.

    Potrivit Fondului, deflaţia se va atenua treptat, iar şomajul va continua să se reducă în acest an.

    FMI notează faptul că riscurile privind perspectivele economice au crescut atât pe plan intern, cât şi extern, menţionând nivelul ridicat al datoriilor companiilor şi al creditelor neperformante, evoluţiile din Grecia şi criza din Ucraina.

    Declaraţia FMI laudă nivelul ridicat al lichidităţilor din sectorul bancar bulgăresc, demonstrat înainte de prăbuşirea HTB, şi măsurile introduse de Banca Naţională a Bulgariei şi de guvern, pentru susţinerea acestora.

    Măsurile au calmat deponenţii şi au prevenit răspândirea panicii, în timp ce alocarea de fonduri de către stat pentru fondul de asigurare a depozitelor au permis plăţile pentru depozitele asigurate.

    Cu toate acestea, FMI cere măsuri ferme pentru rezolvarea problemelor scoase la iveală de cazul KTB, între care refacerea încrederii în supravegherea sectorului bancar, în evaluarea băncilor şi soliditatea acestora.

    Deficitul bugetar al Bulgariei s-a dublat anul trecut la 3,7% din PIB, dar FMI consideră că ţinta de 3% stabilită de guvern pentru 2015 poate fi atinsă.