BusinessMagazin

Tag: familii

  • Un antreprenor moldovean a găsit metoda de a lua banii celor plecaţi la muncă în străinătate

    Un om de afaceri din Botoşani şi-a făcut magazin online pentru rudele românilor care au plecat în străinătate. Oamenii plătesc direct din ţările unde muncesc, conectându-se la internet, iar angajaţii magazinului livrează la domiciliu familiilor acestora bunurile, scrie Adevărul. Practic, acest serviciu a fost gândit în special pentru persoanele în vârstă din mediul rural, care nu se pot deplasa la magazinele mai bine aprovizionate, însă produsele achiziţionate sunt de multe ori ţigări sau băuturi alcoolice.

     Ionel Roşu, un om de afaceri din Botoşani a dezvoltat, în urmă cu aproape 20 de ani, o reţea de chioşcuri stradale, non-stop. Afacerile nocturne, i-au priit botoşăneanului, care a ajuns să deschidă şi un magazin universal, mai precis un minimarket, dar şi să se lanseze în mediul online.  Omul de afaceri spune că livrările se fac la domiciliu şi, bineînţeles, în regim non-stop, notează sursa citată.

    Văzând că magazinul online prinde, Ionel Roşu, a venit cu o idee inedită, pe care a promovat-o în rândul pritenilor şi a cunoscuţilor care au rude în străinătate. Totodată a început să o popularizeze online. Este vorba de servicii online de livrare de produse pentru familiile românilor plecaţi în străinătate. Cum funcţionează : botoşăneanul care locuieşte oriunde în lume, are posibilitatea să comande pe site produsele , le plăteşte cu cardul, iar un aganjat al firmei le duce la membrii familiei din judeţul Botoşani, ai celui care a dat comanda.

    Omul de afaceri spune că cele mai mari comenzi le are din mediul rural acolo unde , sunt persoane în vârste, multe dintre ele se îmbolnăvesc şi nu pot merge la un magazin bine aprovizionat pentru mâncare sau alte tipuri de produse. Prin magazinul online al botoşăneanului, rudele din străinatate ale bătrânului pot comanda pentru acesta, iar livrarea se face la domiciliu. ”Cei care au grijă de părinţii lor, de bătrânii lor, le trimit constant produse . Este un nucleu dur de torinezi şi sicilieni care cumpără pe site şi eu le fac livrarea la domiciliile rudelor lor. Iniţial am dedicat acest magazin online pentru municipiul Botoşani dar paradoxal cele mai multe comenzi le am pentru localităţile din judeţ.”, spune Ionel Roşu, citat de Adevărul.

    Deocamdată în municipiul Botoşani, spune omul de afaceri comenzile sunt reduse, iar orăşenii se rezumă în general la comenzi online de băutură sau ţigări, şi bineînţeles la ore foarte târzii. Pagina electronică în limba romani Ionel Roşu nu este la prima idee inedită privind afacerile sale. Odată cu lansarea paginii online, acesta a tradus produsele cu denumiri şi preţuri şi în limba romani. Şi asta fiindcă mulţi dintre clienţii nocturni ai magazinelor non-stop era romi. ” Îmi place să răspund şi unori nevoi sociale. L-am tradus cu ajutorul profesorului de romanes şi am ataşat şi steagul etniei pe care se poate da click pentru a fi tradusă pagina. Plătesc fără probleme sunt corecţi”, spune omul de afaceri botoşănean, mai scrie sursa citată.
     

  • Contrastul dintre curăţenia elveţiană şi banii murdari: 
cum a ascuns HSBC peste 100 de miliarde de dolari aparţinând unor traficanţi, vedetelor şi politicienilor corupţi

    Potrivit unui raport publicat de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), banca elveţiană a ajutat peste 100.000 de indivizi şi companii din 200 de ţări să eludeze fiscul, ascunzând identitatea deponenţilor.

    HSBC este a doua bancă la nivel mondial, cu active în valoare de 2.760 miliarde de dolari.

    Documentele folosite în raport, obţinute de o reţea de presă care include publicaţiile The Guardian, din Mare Britanie, cotidianul francez Le Monde, BBC Panorama şi ICIJ, cu sediul în Washington, dezvăluie că  HSBC a permis clienţilor, în mod curent, să retragă ”cărămizi„ de bani, deseori în monede puţin folosite în Elveţia. Banca a promovat scheme care să permită clienţilor bogaţi să evite plata taxelor în Europa, a colaborat cu unii clienţi pentru a ascunde conturile nedeclarate de autorităţile fiscale din ţările de origine şi a înfiinţat conturi pentru infractori internaţionali, oameni de afaceri corupţi şi alţi indivizi cu activităţi de mare risc.

    Aceste documente, care se referă la perioada 2005-2007, formează obiectul celei mai mari scurgeri de informaţii din istorie, scoţând la iveală circa 30.000 de conturi, în valoare de aproape 120 de miliarde de dolari. Dintre titularii acestor conturi, circa 2.900 de clienţi aveau legături cu Statele Unite, ceea ce furnizează dovezi autorităţii fiscale americane (IRS) privind identitatea celor care ascund active în Geneva.

    Raportul ICIJ are la bază o listă de clienţi ai HSBC furnizată de un fost angajat din Geneva al băncii în domeniul IT, Herve Falciani, care a părăsit instituţia în 2008. Statul elveţian l-a pus sub acuzare pe Falciani pentru spionaj industrial şi încălcarea legislaţiei privind secretul bancar.

    Datele sustrase de Falciani au ajuns la autorităţile franceze, care le-au pus la dispoziţia IRS în 2010. În acel an, pe fondul atenţiei tot mai mari din partea autorităţilor americane, divizia elveţiană a HSBC a renunţat să mai facă afaceri cu rezidenţi din SUA.

    Deşi încă din 2010 autorităţile fiscale din întreaga lume au avut acces confidenţial la documentele sustrase de Falciani, adevărata natură a comportamentului incorect al HSBC nu a fost cunoscut public.

    Lista deponenţilor care aveau conturi deschise la HSBC la finele anului 2007 include nume ale unor traficanţi de diamante aflaţi în urmărire internaţională, precum Mozes Victor Konig sau Kenneth Lee Akselrod, oligarhul rus Gennadi Timchenko, care are legături strânse cu preşedintele Vladimir Putin şi care a intrat în vizorul autorităţilor din SUA după anexarea Crimeei de către Rusia, dar şi traficanţi de droguri, ambasadori şi politicieni sau persoane suspectate de terorism.

    Printre clienţii menţionaţi în raport se numără şi regele Mohammed VI al Marocului, mai mulţi membri ai familiei regale din Arabia Saudită, prinţul Salman bin Hamad Al Khalifa din Bahrein, precum şi cunoscuţi artişti şi sportivi.

    În replică la informaţiile publicate în raportul ICIJ, HSBC a transmis că instituţia bancară a suferit o ”transformare radicală în ultimii ani„, în principal în privinţa măsurilor pentru combaterea fraudelor fiscale, în urma căreia subsidiara din Elveţia şi-a redus portofoliul de clienţi cu aproape 70% începând din 2007. ”HSBC a lansat numeroase iniţiative pentru a se asigura că serviciile bancare nu sunt folosite pentru a eluda fiscul sau pentru spălare de bani„, se arată într-un comunicat al băncii elveţiene.

    Un exemplu elocvent este cel al magnatului britanic Richard Caring, proprietarul celebrului restaurant Ivy, care în 2005 a retras de la HSBC 5 milioane de franci elveţieni 
(2,25 milioane lire sterline) în numerar. Întrebat de The Guardian de ce a retras o astfel de sumă, el a refuzat să explice, avocatul său spunând că este o problemă privată, care nu încalcă legea cu nimic.

  • Guvernul croat va şterge datoriile a peste 60.000 de persoane

    Mişcarea face parte dintr-o încercare de a relansa economia şi de a ajuta familiile croate să obţină noi finanţări de la instituţiile bancare.

    Astfel, datoriile către bănci, companii din telecom sau furnizori de utilităţi vor fi “şterse” în urma înţelegerii dintre aceste companii şi guvern, suma totală ridicându-se la aproape 100 de milioane de euro. Pentru a putea primi acest ajutor, o persoană trebuie să nu aibă datorii mai mari de 5.000 de euro şi un venit lunar de maxim 200 de euro. De asemenea, cetăţenii care deţin proprietăţi sau au depozite bancare nu pot aplica pentru ştergerea datoriilor.

    “Estimăm că măsură va putea fi aplicată în cazul a peste 60.000 de croaţi”, a declarat Milanka Opacic, prim-ministru adjunct al statului croat. “Ei vor primi astfel şansa de a o lua de la capăt, fără povara datoriilor acumulate.”

    În iulie 2014, statul a blocat conturile a peste 300.000 de croaţi din cauza datoriilor acumulate.

    Parlamentul Croaţiei a aprobat la sfârşitul lunii ianuarie un proiect de lege privind introducerea, timp de un an, a unui curs de schimb valutar fix franc/kuna, pentru a-i proteja pe cei 60.000 de croaţi care au credite ipotecare în moneda elveţiană de efectele deprecierii kunei, potrivit Mediafax.

    Proiectul a fost aprobat de 83 dintre cei 151 de parlamentari croaţi. Cursul a fost fixat la 6,39 kuna pentru un franc, nivelul la care moneda locală se tranzacţiona săptămâna trecută, înaintea deciziei băncii centrale elveţiene de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro.

    Prin stabilirea unui curs fix temporar, guvernul din Croaţia vrea să câştige timp pentru analizarea unei posibile conversii în moneda locală a împrumuturilor în franci elveţieni.

    Legea “va rezolva parte din problemă pentru un an”, a declarat premierul croat Zoran Milanovic înaintea votului din Parlament.

    Valoarea totală a creditelor denominate în franci a crescut cu aproximativ 4 miliarde kuna (520 milioane de euro), la 27 de miliarde kuna (3,5 miliarde de euro), în urma aprecierii francului faţă de moneda naţională croată, potrivit Reuters.

  • Cum s-a răspândit simbolul #JeSuisCharlie în lume

    Harta de mai jos, pusă la dispoziţie de cei de la Twitter, ilustrează modul în care simbolul s-a răspândit din Franţa în celelalte state europene, ajungând apoi pe toate continentele, inclusiv în zona Orientului Mijlociu.

    Deşi a fost folosit de peste cinci milioane de ori, simbolul #JeSuisCharlie nu este cel mai folosit în istoria social media. Peste 32 milioane de oameni au folosit simbolul #WorldCupFinal atunci când Germania a învins Argentina în finala Campionatului Mondial, iar recordul este deţinut de simbolul #vote5sos, folosit de peste 78 de milioane de oameni pentru a susţine trupa britanică 5 Seconds of Summer la ultima ediţie a MTV Video Music Awards.

  • Cum a generat Şcoala Muşat o treime din piaţa avocaturii de business

    După 18 ani de „adolescenţă“ şi şase ani de criză economică, piaţa avocaturii de business a ajuns la un oarecare grad de maturitate, cu multe firme puternice, atât locale cât şi internaţionale, care concurează pentru colaborarea cu investitori şi companii. La vârf, însă, după toţi aceşti ani, dominaţia firmelor locale care s-au înfiinţat în primii ani ai pieţei rămâne constantă.

    Toate clasamentele internaţionale care abordează piaţa avocaturii de business din România – Legal 500, Chambers & Partners sau IFLR 1000 – pun pe primul palier, în fiecare an, aceleaşi nume: Muşat & Asociaţii, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi Popovici Niţu & Asociaţii, nu neapărat în ordinea asta.

    Pe celelalte paliere, aproximativ o treime din cele mai puternice firme de avocatură din România au fost înfiinţate sau sunt coordonate de oameni care au plecat din Muşat & Asociaţii.

    LA ÎNCEPUT AU FOST DOAR DOI
    Peisajul avocaturii de astăzi are la origine două nume: Gheorghe Muşat şi Ion Nestor. Imediat după Revoluţie, în 1990, cei doi îşi înfiinţau firmele într-un mediu în care România începea să descopere democraţia, economia de piaţă şi statul de drept, iar avocaţii erau în avangarda fenomenului.

    Ulterior, în 1995, au apărut alte două firme care au rămas puternice până în ziua de azi, Stoica & Asociaţii şi Boştină & Asociaţii, însă niciuna dintre acestea nu a avut un parcurs mai marcat de „divorţuri“ decât Muşat & Asociaţii.

    „S-a întâmplat ca prima generaţie de după Revoluţie să fie formată din câţiva avocaţi pasionaţi, înfometaţi de libertate şi devotaţi profesiei, care au preferat să muncească 15 ore pe zi, cu sacrificii personale, pentru a pune bazele firmelor care azi domină piaţa avocaţială“, spune acum Muşat, într-un moment în care, privind în piaţă, vede pe primul şi al doilea palier multe nume de foşti parteneri.

    După primii 10 ani de formare a pieţei avocaturii de business, odată ce economia a început să se consolideze şi investitorii străini au început să se uite în direcţia noastră, următoarea generaţie de avocaţi a observat tendinţa şi a considerat că poate mai mult. Începea să se ascută concurenţa.

    Prima plecare importantă de la Muşat a venit în 2002, când avocaţii Florian Niţu şi Ernest Popovici decideau să recreeze firma Popovici Niţu & Asociaţii, înfiinţată iniţial în 1995. Azi firma este unul dintre liderii pieţei, cu efective de 80 de avocaţi, lucrând preponderent cu fonduri de investiţii.

    În anul următor, avocaţii Dragoş Vilău şi Sorin Mitel îl părăseau pe Muşat pentru a înfiinţa Vilău & Mitel, firmă care s-a scindat anul acesta în Vilău & Asociaţii şi Mitel & Asociaţii. Înainte de scindare, însă, firma celor doi era, şi ea, unul dintre cei mai puternici jucători locali.

    „Am avut întotdeauna una dintre cele mai bune echipe de avocaţi din piaţă. Iar în ceea ce priveşte asociaţii firmei, eu cred că în anii 2001-2003 am avut cel mai puternic parteneriat avocaţial care a existat vreodată în România. Sigur că, între timp, lucrurile s-au aşezat, dar piaţa s-a maturizat şi cu oamenii de atunci“, povesteşte Muşat.

    Pe fundal, în 2000 venea în România firma Linklaters, gigant londonez cu afaceri anuale de peste 1 miliard de euro. Pleca din România după opt ani, fără să fi atacat în mod concret dominaţia firmelor lui Nestor sau Muşat, deşi a fost implicată într-o serie de dosare importante, inclusiv privatizarea Sidex.

    Pentru Muşat, însă, ce a urmat după 2003 a fost o serie de plecări răsunătoare. De-a lungul timpului mai mulţi avocaţi care erau numărul doi în firmă au luat decizia să îşi înfiinţeze propriile firme.

    „Avocaţii care au plecat au simţit nevoia să meargă pe cont propriu, să-şi valorifice capabilităţile antreprenoriale dobândite la «Şcoala Muşat & Asociaţii» şi mulţi dintre ei au reuşit să construiască firme puternice, care în prezent formează elita avocaturii de business din România“, mai spune Muşat, în condiţiile în care nu el a fost cel care a folosit prima oară termenul de „şcoala Muşat“, ci foştii lui colaboratori.

  • ANIMT: „Măsurile luate de stat ne omoară activitatea şi creează, în acelaşi timp, o gravă problemă socială. Numărul celor afectaţi poate ajunge la 900.000 de salariaţi”

    Asociaţia Naţională a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT), în curs de constituire, îşi exprimă speranţa că autorităţile vor analiza cu responsabilitate implicaţiile măsurilor recente de sancţionare a companiilor care activează în domeniul plasării angajaţilor în regim de muncă temporară, măsuri care afectează sute de mii de muncitori şi familiile acestora. Asociaţia solicită, de asemenea, autorităţilor, demararea urgentă a consultărilor în vederea  deblocării activităţii întreprinderilor afectate.

    „Aceste măsuri ne omoară activitatea şi creează, în acelaşi timp, o gravă problemă socială întrucât companiile noastre sunt cele care asigură întreţinerea muncitorilor în ţările în care sunt detaşaţi, în situaţia de faţă nemaiputându-le asigura nici măcar întoarcerea în ţară. Gândiţi-vă câte familii depind de aceşti 100.000 de muncitori, practic sunt afectaţi circa 400.000 de oameni. Pentru noi timpul este vital. Dacă până la sfârşitul lunii conturile noastre vor continua să fie blocate, toţi aceşti oameni vor rămâne pe drumuri. În tot acest timp, noi ne pierdem definitiv clienţii, circa 300 de firme vor dispărea iar economia ţării va pierde anual, numai din contribuţii la salarii, peste 265 de milioane de euro”, a spus Stephane Tison, directorul general al companiei Power Interim şi fondatorul ANIMT.

    Agenţiile de muncă temporară au făcut recent subiectul unor controale din partea Direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, care în baza unei interpretări subiective a legislaţiei muncii, au dispus blocarea conturilor companiilor în cauză, precum şi recuperarea, retroactiv, a unor prejudicii estimate. Raţionamentul  ANAF a fost că muncitorii care lucrează, temporar, în străinătate, nu pot fi consideraţi detaşaţi, prin urmare nu au dreptul să primească diurnă, în condiţiile în care până la acest moment, atât ANAF cât şi Ministerul Muncii considerau drept legale practicile prin care muncitorii erau remuneraţi atât cu un salariu de bază, cât şi cu diurnă.

    „Din 2007 până în prezent, companiile au fost controlate de nenumărate ori de către instituţiile responabile şi niciodată nu a fost ridicată această problemă. În cazul în care instituţiile statului român vor să opereze o schimbare în statutul acestor muncitori, suntem dispuşi să respectăm orice regulă nou instituită, cu condiţia ca aceasta să nu aibă efecte retroactive. Este împotriva principiilor statului de drept să aplici regula retroactivităţii în cazul activităţii unor companii”, a spus Alexandru Marin, avocatul asociaţiei.

    ANIMT atrage atenţia că s-a creat un precedent periculos, această situaţie ameninţând să aibă efect de domino asupra altor industrii, în special transporturi, unde şoferii – o categorie vastă de angajaţi – sunt remuneraţi şi pe bază de diurnă.

    „Până la urmă, numărul celor afectaţi poate ajunge la 900.000 de salariaţi. Nu ştim ce urmăresc cu adevărat instituţiile responsabile, însă efectul va fi acela că, pe de-o parte, va creşte numărul de şomeri iar pe de altă parte va creşte numărul românilor care vor pleca definitiv din ţară. Să nu mai

    vorbim de mesajul negativ perceput de  investitorii străini şi români, care în mod evident nu pot opera într-un cadru legislativ atât de arbitrar”, a mai spus Stephane Tison.

  • ANPDCA: Doar 20% dintre copiii adoptabili sunt mici şi sănătoşi. Familiile trebuie informate mai bine

    Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru protecţia Drepturilor copilului şi Adopţie, Gabriela Coman, a precizat că în toată ţara sunt declaraţi adoptabili 3.152 de copii, 520 dintre ei fiind adoptabili internaţional.

    “Avem adoptabili, în acest moment, 3.152 de copii. E greu de spus dacă sunt mulţi sau puţini, dar e important de ştiut că numai 20 la sută au vârsta sub cinci ani. Vârstele mai mari implică automat şi probleme speciale cu care copiii vin, pentru că ei au stat mai mult în sistemul de protecţie specială. Statul, mai mult în asistenţă maternală sau în centre, le aduce anumite tulburări, anumite încetiniri în evoluţie – emoţionale, cognitive sau de comportament. Deci aceşti copii vin cu probleme diverse şi cu un cumul de probleme pe care părinţii care doresc să adopte ar trebui să le ştie. În momentul de faţă, părintele este informat, însă informaţia care i se transmite este mai degrabă de natură de a-i induce lui răspunsuri referitoare la ce şi-ar dori el. Cred că ar trebui schimbată puţin această procedură şi cred că ar trebui informaţi părinţii despre situaţia acestor copii”, a explicat Gabriela Coman.

    Ea a mai precizat că, în prezent, 1.610 familii sunt atestate să adopte.

    “Din numărul total al copiilor adoptabili naţional, aflaţi în etapa de potrivire teoretică, 19,7 la sută au vârsta cuprinsă între 0 şi 5 ani, sunt clinic sănătoşi şi nu au întârzieri în dezvoltare, iar 16,1 la sută sunt încadraţi în grad de handicap şi prezintă retard mental. La nivel naţional, 1.610 familii sunt atestate să adopte. Dintre acestea, 1.475 sunt atestate să adopte un copil, 133 au atestat pentru doi copii, iar două familii pot adopta câte trei copii”, a mai spus preşedintele ANPDCA.

    Gabriela Coman a precizat, la acelaşi eveniment, că din cei 3.152 de copii adoptabili, 335 sunt încredinţaţi în vederea adopţiei, 300 sunt în potrivire practică, iar 2.517 sunt în potrivire teoretică.

    “Din numărul total de copii aflaţi în potrivire teoretică, 738 au între unu şi cinci ani, 1.063 au între şase şi 10 ani şi 716 între 11 şi 17 ani”, a spus preşedintele ANPDCA.

    Coman a mai precizat că, până în prezent, au fost pronunţate 17 adopţii internaţionale şi mai există încă 31 de solicitări venite din familii mixte, adică unul din părinţi este cetăţean străin, iar celălalt, român.

    Familiile şi persoanele atestate pentru adopţia internaţională sunt din Canada (şapte), Franţa şi Spania (câte cinci), Italia şi Germania (câte patru), SUA (trei), Suedia (două) şi Olanda (una).

    “Din cei 520 de copii adoptabili internaţional, 36 au între unu şi cinci ani, 264 au între şase şi zece ani şi 256 între 11 şi 17 ani”, a mai spus preşedintele ANPDCA.

    Preşedintele Asociaţiei Ador Copiii, Simona Czudar, a precizat că discuţiile privind adopţia ar trebui să pornească întotdeauna de la interesul copiilor, subliniind că foarte mulţi dintre ei, deşi au şanse reale să fie adoptaţi, sunt refuzaţi din cauza etniei.

    Simona Czudar a anunţat că organizaţiile acreditate în domeniul adopţiei s-au reunit într-o Federaţie Naţională pentru Adopţie, principalul obiectiv al acestui structuri fiind creşterea standardelor de lucru în domeniu.

    Directorul exectutiv al Fundaţiei SERA România, Bogdan Simion, a declarat, la aceeaşi conferinţă, că ar fi necesară o regândire a modului în care este abordată adopţia, deoarece structura grupului ţintă s-a schimbat atât din punct de vedere al vârstei, cât şi din punct de vedere al eventualelor handicapuri, ceea ce face adopţia din ce în ce mai dificilă.

    “În anii ’97, ’98, ’99 aveam foarte mulţi copii mici în sistem. Copiii mici tind să devină din ce în ce mai puţini şi cred că ar trebui ca familiile să fie ceva mai bine informate asupra aşteptărilor pe care le au de la sursa acestui sistem. Ar trebui să fie mai bine informate cu privire la ce ar putea să adopte din sistem şi cred că asta ar trebui să conteze mai mult decât ce îşi doresc familiile. Ştiu, dintr-un studiu anterior, că peste 95 la sută din familiile care adoptă în România îşi doresc un copil mic, sănătos. Copilul mic, sănătos, începe să devină o excepţie în sistemul de protecţie a copilului şi poate că familiile ar trebui să ştie foarte bine acest lucru, să fie informate, să ştie care sunt copiii pe care îi pot adopta”, a spus Bogdan Simion.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    18%
    ponderea utilizatorilor români de internet care îşi plătesc online taxele şi impozitele, în timp ce 29% fac cumpărături online cel puţin o dată pe lună, conform UPC/Roland Berger

    76,1 mld. lei
    valoarea exporturilor FOB în primele 4 luni, cu 10,6% mai mare decât în acelaşi interval din 2013, în timp ce importurile CIF au fost de 83,9 mld. lei, în creştere cu 10,2%

    70%
    ponderea angajatorilor din România care declară că nu intenţionează să facă angajări în T3, în timp ce 5% anticipează reduceri de personal, conform Manpower

    16,3 mil.
    numărul milionarilor în 2013, faţă de 13,7 mil. în 2012, în timp ce ponderea familiilor de milionari a crescut la nivel global de la 0,7% la 1,1%, potrivit Boston Consulting Group

    81.800 mld. dolari
    averea netă a gospodăriilor din SUA, record istoric, în urcare cu 1.500 mld. dolari din ianuarie până în martie, conform Fed

    0,94%
    inflaţia anuală în România în luna mai, nou minim istoric, după ce preţurile mărfurilor alimentare şi tarifele serviciilor au scăzut cu 0,1% faţă de aprilie, iar preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,1%

  • Cum au ieşit din sărăcie 5 dintre miliardarii lumii

    1. Howard Schultz, fondator Starbucks

    “În copilărie simţeam că mă aflu de cealaltă parte a baricadelor. ştiam că oamenii din partea cealaltă au mai multe resurse, mai mulţi bani, familii mai fericite. Simţeam nevoia să mă caţăr peste gardul care ne despărţea şi să realizez ceva ce părea imposibil celorlalţi. Poate am o cravată şi un costum acum, dar nu am să uit niciodată de unde vin”, spunea Schultz într-un interviu anterior acordat tablodiului britanic Mirror. Schultz a câştigat o bursă sportivă la Universitatea Northern Michigan şi, după încheierea studiilor, a început să lucreze în cadrul Xerox. La scurt timp, a preluat conducerea lanţului de cafenele Starbuck, care avea în acel moment 60 de cafenele în reţea. A devenit CEO-ul companiei în 1987 şi a adus Starbucks la peste 16.000 de cafenele răspândite în întreaga lume. Are o avere estimată la două miliarde de dolari.

    2. Oprah Winfrey,fondator reţeaua de televiziune OWN

    Oprah Winfrey are în prezent o avere estimată la 2,9 miliarde de dolari, dar s-a născut într-o familie săracă din Mississippi. A câştigat o bursă de studii la Tennesse State University şi a devenit primul corespondent de ştiri afro-american din Statele Unite ale Americii la vârsta de 19 ani.În 1983 s-a mutat la Chicago pentru a lucra pentru un talk-show care s-a transformat ulterior în “The Opraw Winfrey Show”.

    3.Leonardo Del Vecchio, Ray-Ben

    Născut într-o familie cu cinci copii, a fost singurul trimis de mama sa, care, după ce a rămas văduvă, nu mai reuşea să îl întreţină. S-a angajat într-o fabrică producătoare de componente auto şi rame de ochelari, iar la vârsta de 23 de ani, şi-a deschis primul atelier care a ajuns ulterior cel mai mare producător de ochelari de soare, cu branduri precum Ray Ban şi Oakley în portofoliu şi care i-au adus o avere de 15,3 miliarde de dolari.

    4. Larry Ellison, Oracle

    Ellison s-a născut în Brooklyn, New York. Fiind fiul unei mame singure, a fost crescut de către unchiul şi mătuşa lui din Chicago. După ce mătuşa sa a murit, Ellison a renunţat la colegiu şi s-a mutat în California unde a avut numersoae joburi. În 1977, a fondat Oracle, una din cele mai mari companii de tehnologie din lume şi care i-a adus o avere estimată la 41 miliarde de dolari.

    5. George Soros

    În adolescenţă, Soros s-a prefăcut drept nepotul unui angajat al Ministerului de Agricultură din Ungaia pentru a fi în siguranţă în perioada ocupaţiei naziste. A fugit din ţară în 1947 şi s-a stabilit în familia unor rude din Londra. A reuşit să se înscrie la London School of Economics după ce a strâns bani muncind ca hamal şi chelner. Înainte de a primi un job de banker, s-a angajat la un magazin de suveniruri din New York. În 1922, faimosul său pariu împotriva lirei britanice l-a transformat în miliardar în dolari, cu o avere estimată în prezent la 20 de miliarde de dolari.

    Sursa: Business Insider