BusinessMagazin

Tag: fabrica

  • Dezvoltatorul imobiliar One United Properties a cumpărat de la Auchan România clădirea fostei fabrici Ford din Bucureşti, un imobil istoric pe care intenţionează să îl restaureze în următorii doi ani şi să îl trasnforme într-o zonă de retail

    Dezvoltatorul imobiliar One United Properties (BVB: ONE) a  cumpărat de la Auchan România fosta fabrică Ford din Bucureşti, un imobil istoric pe care intenţionează să îl restaureze în următorii doi ani şi să amenajeze spaţii de retail, parte a complexului One Floreasca City.

    ”Suntem încântaţi de achiziţia fostei fabrici Ford pentru că este un loc unic în regiunea Europei Centrale şi de Est. Suntem hotărâţi să o refacem astfel încât să poată fi din nou o destinaţie înfloritoare, plină de viaţă şi un reper de neratat pe agenda oricărui vizitator al Bucureştiul. La One United Properties, scopul nostru a fost întotdeauna să dezvoltăm zone urbane viabile, sănătoase, care să ofere armonie, rezilienţă economică, sustenabilitate ecologică şi socială. Împreună cu angajamentul nostru de a investi în restaurarea acestui imobil istoric, achiziţia de astăzi întăreşte şi mai mult dedicarea noastră pentru regenerarea urbană şi restaurarea gloriei de odinioară a clădirilor abandonate. Rămânem angajaţi să readucem în circuitul reperelor din Bucureşti astfel de locuri, păstrând în acelaşi timp moştenirea şi frumuseţea acestora”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO One United Properties.

    Clădirea, situată în cadrul dezvoltării One Floreasca City a One United Properties, a fost prima fabrică Ford cu o linie de asamblare operaţională din Europa de Est. Terenul pe care a fost construită fabrica a fost cumpărat la începutul anilor 1930 chiar de către Henry Ford. Fabrica s-a deschis în 1936, având 100 de angajaţi. Aproximativ 2.500 de vehicule au fost asamblate în fabrică an de an, până în 1948, când fabrica a fost închisă după ce România a intrat sub influenţa sovietică. Principalul automobil construit în fabrica din Bucureşti a fost Ford V8 Fordor Sedan.

    One United Properties intenţionează să restaureze integral fabrica şi să o transforme într-un spaţiu retail, care va include un supermarket Auchan concept store de peste 2000 mp, magazine şi restaurante cu terase ample, distribuite în spaţiul de 6 metri înălţime de la parter şi primul etaj.

    One Floreasca City include o componentă rezidenţială – One Mircea Eliade, o clădire de birouri – One Tower şi o zonă comercială comună.

    Valoarea brută de dezvoltare (VB) a proiectului la finalizare este estimată la 82 de milioane de euro.

    Auchan România a primit autorizaţia de construire, data de livrare estimată fiind jumătatea anului 2024. La finalizarea construcţiei, imobilul restaurat va avea o suprafaţă brută închiriabilă de aproximativ 13.000 mp şi 400 de locuri de parcare construite pe două etaje subterane.

    În septembrie 2021, One United Properties a anunţat primul proiect de regenerare urbană, în urma achiziţiei clădirii istorice din apropierea Ateneului Român, One Athénée.

    Dezvoltatorul imobiliar caută în mod activ să identifice clădiri istorice pentru restaurare. Protecţia şi regenerarea reperelor istorice abandonate fac parte dintr-o strategie de sustenabilitate mai amplă pe care One United Properties a început să o implementeze în 2021, ca urmare a deciziei de a se alătura Pactului Global al ONU, cea mai mare iniţiativă de sustenabilitate din lume.

     

  • Referinţa românească pentru Industria 4.0

    Fabrica Arctic de la Ulmi reprezintă prima unitate de producţie Industry 4.0 din România, cea mai mare investiţie a producătorului de electrocasnice Arçelik şi o referinţă în industrie —nu doar în România, ci la nivel european. De ce a decis grupul turcESC să creeze pe piaţa locală un hub de producţie regional a povestit Murat Büyükerk, CEO-ul Arctic, în cadrul proiectului Top Digital Transformers, publicat de Business MAGAZIN recent.

     

    Am ales România pentru a construi una dintre cele mai moderne fabrici din Europa, tocmai pentru că avantajele sale competitive depăşesc numeric provocările, inclusiv în ceea ce priveşte digitalizarea”, a spus Murat Büyükerk, CEO al producătorului de electrocasnice Arctic, referindu-se la una dintre cele mai importante investiţii ale companiei, fabrica de maşini de spălat de la Ulmi.

    Arctic este cel mai mare producător de electrocasnice din România şi Moldova, cel mai mare exportator de electrocasnice din ţară şi deţine aici două dintre cele mai mari fabrici de bunuri de folosinţă îndelungată din Europa continentală: fabrica de maşini de spălat rufe din şi cea de frigidere din Găeşti. În cadrul fabricii de la Ulmi, cele mai recente tehnologii de machine learning şi procesele de automatizare implementate permit angajaţilor să lucreze cot la cot cu peste 200 de roboţi, generând o creştere a productivităţii de 30%. Fabrica încorporează sisteme automate pentru manipularea şi depozitarea componentelor, acestea fiind transportate din depozit spre linia de asamblare cu ajutorul maşinilor autonome. Peste 70% din operaţiunile de producţie au la bază sisteme autodeterminate şi autogestionate, în vreme ce controlul calităţii este 100% automatizat. „Fiind o fabrică inteligentă, maşinile «vorbesc» între ele prin intermediul IoT, sistemul devine tot mai bun în a se optimiza singur şi în a face predicţii tot mai precise, iar angajaţii comunică în timp real cu tot acest ecosistem prin interfeţe bidirecţionale. Vorbim despre o infrastructură care colectează informaţii în timp real din aproximativ 22.000 de puncte de generare, adăugându-le la o bază de date ce cuprinde milioane de produse şi componente”, explică Büyükerk.

    Noua fabrică de la Ulmi reprezintă prima unitate de producţie Industry 4.0 din România şi este cel mai important proiect pe care l-au realizat – a fost construită într-un timp record de 17 luni, în urma unei investiţii de 153 de milioane de euro. Fabrica are în portofoliu un număr extins de acreditări ca unitate de producţie verde, fiind şi singura din ţară care a primit certificarea LEED Platinum, o recunoaştere a performanţelor în domeniul producţiei sustenabile. Totodată, a fost recunoscută de Forumul Economic Mondial ca fiind una dintre cele mai inovatoare  din lume, parte din reţeaua Advanced 4th Industrial Revolution Lighthouse.

    Carte de vizită Murat Büyükerk:

    ►ŒCEO cu o vastă experienţă internaţională, atât la nivel strategic, cât şi operaţional, deţine rolul de CEO al Arctic România din ianuarie 2018;

    ►Lucrează pentru producătorul de electrocasnice Arçelik de peste 30 de ani;

    Ž►A coordonat cu succes activitatea de brand a companiei, ghidând echipe din peste  100 de ţări din Europa, Asia, Orientul Mijlociu şi Africa.

     

    CEO-ul Arctic spune că în prezent, sunt în curs de extindere a capacităţii de producţie a acestei fabrici la 2,2 milioane de maşini de spălat rufe pe an. Au investit însă încă 10 milioane de euro şi în fabrica din Găeşti, concentrându-se pe creşterea producţiei, în special pe sporirea gradului de automatizare şi pe îmbunătăţirea controlului calităţii.

    „Pe lângă locaţia geostrategică a ţării şi mediul său de afaceri sănătos, forţa de muncă educată reprezintă unul dintre atuurile sale cele mai puternice”, descrie, în continuare, Büyükerk, motivele pentru care au ales construirea hubului digital de aici.

    Din punctul lui de vedere, România este competitivă din perspectiva capitalului uman şi al infrastructurii digitale, ceea ce o face ideală pentru Industry 4.0 şi IoT, termenii sinonimi transformarea digitale în domeniul industriei. „Schimbarea rolurilor şi importanţa crescută a tehnologiilor complexe necesită noi competenţe la nivelul forţei de muncă. Poziţii precum experţi în domeniul automatizării, software-ului sau cercetării şi dezvoltării sunt tot mai căutate. Talentul şi abilităţile angajaţilor din România ne permit să gândim şi să implementăm cu uşurinţă programe de dezvoltare care să fie în concordanţă cu aceste realităţi”, explică el. Un astfel de exemplu este programul TechPro Academy, dezvoltat de companie în colaborare cu Universitatea Koç din Turcia şi implementat atât în Turcia, cât şi în România pentru a îmbunătăţi competenţele inginerilor, specialiştilor şi experţilor seniori care lucrează în producţie şi tehnologie, cu o atenţie deosebită acordată subiectelor Industry 4.0. „Obiectivul nostru asumat este să transformăm ţara într-un hub de producţie regional. Cred că România are atât infrastructura digitală, cât şi tradiţia universitară sau abilităţile necesare pentru a profita din plin de cea de-a patra revoluţie industrială”, spune el. De altfel, obiectivele sale ca CEO al companiei ţin de accelerarea digitalizării la toate cele trei niveluri – procese de business, cultură organizaţională şi experienţa clienţilor: „Arctic a devenit un pionier în propagarea tehnologiilor Industry 4.0 în România şi sunt hotărât să continui în această direcţie”.

    Din punctul său de vedere, digitalizarea înseamnă mai mult decât progres bazat pe tehnologie, întrucât implică crearea de valoare adăugată din punct de vedere social şi de mediu. „Metodele de producţie smart reduc erorile, ceea ce duce la o creştere a eficienţei producţiei, la rândul său esenţială pentru stimularea competitivităţii industriale.

    „O eficienţă mai mare este asociată cu reducerea emisiilor poluante, plus consum de materiale şi energie per produs mai mici. Transformarea digitală ne permite să dezvoltăm şi să lansăm produse inovatoare şi să ne adaptăm mai bine la cerinţele în schimbare ale consumatorilor, plasând totodată sustenabilitatea în centrul operaţiunilor noastre. Crearea de plus-valoare din punct de vedere social şi de mediu împreună cu abordarea centrată pe consumator s-au dovedit a fi strategia câştigătoare”, observă el. Punctează şi că, la un nivel mai general, introducerea de produse noi pe piaţă are implicaţii sociale mai vaste, cum ar fi o economie mai puternică, democratizarea tehnologiei şi îndeplinirea standardelor de producţie sustenabilă, în linie cu angajamentele de mediu ce vizează reducerea emisiilor de carbon şi eficienţa energetică.

     

    Catalogul „Top Digital Transformers” reprezintă un proiect realizat de Business MAGAZIN şi susţinut de compania DocProcess, care are menirea recunoaşterii meritelor acelor persoane ce au înregistrat reuşite în domeniul transformării digitale. Ne-am axat pe companii considerate a fi în avangarda transformării digitale de către reprezentanţii acestora şi de către piaţă. Acest proiect nu reprezintă un clasament, iar numele incluse în cadrul catalogului nu sunt, cu siguranţă, numele tuturor liderilor digitali din companii: lista este deschisă şi aşteptăm în continuare propunerile dvs., atât pentru articolele din Business MAGAZIN, cât şi pentru ediţiile viitoare ale acestui proiect.

     

  • Cum să faci un business din igiena plantelor

    Ideea familiei Grosu de a fabrica produse de curăţenie şi igienă îşi are rădăcinile undeva în 1998, când Filofteia şi Romeo au făcut primii paşi în acest tip de business, dedicat iniţial firmelor profesionale de curăţenie. Ani mai târziu, în 2011, au creat Herbaris, un brand prin care scot pe piaţă produse de îngrijire destinate persoanelor care preferă ingredientele naturale pentru igiena proprie şi a casei.

    Herbaris este o afacere de familie fondată de Filofteia şi Romeo Grosu, o companie antreprenorială românească pornită din iubire pentru natură, pentru că plantele sunt ingredientele-cheie din reţetă. Unele dintre ele, demult uitate sau prea puţin valorificate, precum pelinul sau roiniţa. „Facem produse naturale după reţete proprii, organizate în game pentru igiena personală – săpunuri astringente, exfoliante, hidratante şi pentru ten acneic, cosmetice bio pentru femei şi pentru bărbaţi, balsam de buze, săpun de ras natural şi balsam după ras, unt de shea, şampoane şi balsam pentru păr. Pomada de corp este un produs-vedetă”, spune Filofteia Grosu, de profesie chimist, în prezent studentă în cadrul unui program de masterat în Produse farmaceutice şi cosmetice din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Soţul ei, Romeo, este economist şi se implică şi el în businessul Herbaris, în care au investit până acum aproximativ 100.000 de euro în decurs de zece ani. Dincolo de produse pentru igiena personală, Herbaris are şi un portofoliu de detergenţi pentru rufe, pentru baie, pentru bucătărie şi pardoseli, toate pe bază de pelin, roiniţă, pin, mentă, soc, scorţişoară, anason, cafea şi multe altele.

    Preţurile sunt cuprinse între 25 de lei pentru un săpun natural şi 65 de lei pentru un şampon lichid. Un detergent de vase cu eucalipt costă 24 de lei, iar detergentul de rufe – 56 de lei. „Avem un public majoritar feminin, cu vârste cuprinse între 20 şi 55 de ani, persoane cu un stil de viaţă activ, informate. Avem însă şi un public format din bărbaţi, tocmai de aceea am creat o serie de produse special dedicate lor. Şi avem şi un public important format din familii”, mai spune Filofteia Grosu. Bio Manufactura Concept Natura, compania prin care este operat businessul Herbaris, a avut în 2020 afaceri de 239.000 de lei, un prag care a fost depăşit anul trecut, înregistrând astfel un nou record în evoluţia afacerii. Cât despre 2022… „este un an în care avem planuri din punctul de vedere al dezvoltării. Deja, de câţiva ani, dezvoltăm constant produsele Herbaris. Am diversificat foarte mult săpunurile, în timp am creat şi şampoane şi balsam de păr. Suntem orientaţi să ne dezvoltăm mai ales în zona de marketing şi comunicare. La nivel operaţional, dezvoltăm mereu atât produsele, cât şi modul de fabricaţie, când este necesar.”

    Lipsa târgurilor şi a evenimentelor din ultimii doi ani se resimte în creşterea Herbaris şi tocmai de aceea pariul familiei Grosu a fost şi mai puternic pe mediul online. Astfel, unul dintre obiectivele setate pentru 2022 este consolidarea prezenţei în online şi dezvoltarea magazinului virtual. „Toate produsele sunt fabricate în România, producem la Vălenii de Munte. Avem o echipă stabilă şi inclusiv o linie de cercetare şi dezvoltare de produse. Înainte de pandemie, participam la multe târguri şi evenimente de profil, unde, pe lângă procesul de vânzare, aveam un contact direct cu clienţii, contact care acum ne lipseşte. Şi în mediul online suntem în contact cu clienţii, dar suntem nerăbdători să ne întoarcem şi la evenimentele live.”

    Cum activitatea de la Herbaris nu poate fi făcută remote, pandemia nu a trecut neobservată în procesul de producţie, încetinind ritmul de dezvoltare în anumite momente. Totuşi, tot pandemia a şi deschis căi de dezvoltare, precum magazinul online, iar viitorul continuă să se scrie pentru Herbaris.

    Preţurile sunt cuprinse între 25 de lei pentru un săpun natural şi 65 de lei pentru un şampon lichid. Un detergent de vase cu eucalipt costă 24 de lei, iar detergentul de rufe – 56 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Corpore Vital – şcoală de formare în masaj şi kinetoterapie (Braşov)

    Fondator: Radu Drăgan

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri lunară: 30.000 de lei (6.000 de euro)

    Prezenţă: Braşov

    Green Kitchen – restaurant (Târgu- Mureş)

    Fondator: Iulian Suciu

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 1,3 mil. lei (260.000 de euro)

    Prezenţă: Târgu-Mureş

    Maruan – atelier de vitralii (Bucureşti)

    Fondatoare: Mariana Cişmaru

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Prezenţă: online

    Nuts for Nuts – producţie de unturi vegetale (Arad)

    Fondatori: Irina şi Florin Ancuţa

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 330.000 de lei (66.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Fuioru’ Fermecat – atelier de decoraţiuni (Mogoşoaia)

    Fondatoare: Nicoleta Nicşan

    Investiţie iniţială: câteva sute de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 7.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Închiderile de fabrici din Rusia pot reprezenta o oportunitate de a atrage investiţii în alte ţări, chiar şi România?

    ►„Orice criză generează şi oportunităţi. Cu siguranţă marii jucători din business analizează locaţii alternative pentru relocarea afacerilor. În acest sens, este extrem de important ca autorităţile din România să definitiveze un plan coerent şi clar de atragere a acestor investiţii, pentru a face faţă competiţiei din ţările învecinate – Polonia, Ungaria sau Cehia. În plus, recomand companiilor din România să reanalizeze planurile de afaceri în linie cu noua realitate economică şi cu obiectivul de a identifica oportunităţile momentului“, spune Ciprian Lăduncă, managing partner la LCL Advisory.

    ► Trebuie însă ţinut cont de faptul că marii jucători din industria bunurilor de larg consum sistează investiţiile noi, nu suspendă total activitatea, anunţând „în cor“ că vor continua să furnizeze bunuri de necesitate zilnică. Acest anunţ a fost făcut şi de P&G, dar şi de Unilever sau Nestlé. Grupul elveţian Nestlé, spre exemplu, are vânzări anuale în Rusia de 1,7 mld. franci (1,7 mld. euro), aceasta fiind o piaţă analizată separat în rapoartele anuale ale gigantului. Mai mult, pe această piaţă Nestlé are şase fabrici, realizând aici băuturi, dulciuri, mâncare pentru animale, lactate/îngheţată, dar şi alte bunuri alimentare, conform raportului anual. Spre comparaţie, în România nu există nicio fabrică a grupului, singura unitate, cea din Timişoara, unde se produceau napolitane şi cafea, fiind închisă în 2019. Conform aceleiaşi surse, fabrica din România e încă deţinută de Nestlé, dar e nefuncţională. ZF a întrebat compania dacă are planuri să dezvolte producţie local, dar oficialii Nestlé nu au oferit un răspuns clar în acest sens.

    ► Totuşi, pentru unele companii, situaţia din Rusia ar putea însemna o regândire a producţiei şi relocare în alte ţări, chiar şi România.

    ► Pentru altele, mai exact pentru firmele care au producţie în aproape fiecare ţară din lume, exitul – chiar şi temporar -din Rusia va fi o gaură în vânzări. Spre exemplu, pentru Coca-Cola HBC, o cincime din volumul de îmbuteliere venea din Ucraina şi Rusia. Recent, grupul cu afaceri anuale de 7 mld. euro, a anunţat retragerea din piaţa rusească.

    ► „Ca urmare a anunţului recent al The Coca-Cola Company că îşi suspendă operaţiunile din Rusia, noi respectăm decizia şi lucrăm la implementarea ei. Vom încerca să ţinem cont de interesele angajaţilor, clienţilor şi furnizorilor din Rusia“, potrivit unui anunţ la Coca-Cola HBC pe site-ul propriu.

     

    Relaţia noastră cu The Coca-Cola Company rămâne puternică şi continuăm să fim parteneri pe restul pieţelor“, potrivit unui anunţ la Coca-Cola HBC pe site-ul propriu.

    ► Coca-Cola HBC este al treilea cel mai mare îmbuteliator al grupului american după volumele vândute, compania fiind prezentă pe mai multe pieţe din Europa, printre care şi România. Coca-Cola, una dintre cele mai mari şi cunoscute afaceri din lume, are un model de funcţionare diferit faţă de celelalte companii. Mai exact, businessul este împărţit în fiecare ţară în două şi operat prin două entităţi juridice diferite „ un îmbuteliator şi o companie care deţine mărcile grupului.

    ► Astfel, The Coca-Cola Company este „vârful“ piramidei sistemului, este compania de la care pleacă tot businessul. Această firmă are afaceri anuale de 33 mld. dolari şi un profit net de 7,7 mld. dolari, ceea ce înseamnă o marjă de 23,5% anul trecut. Mai mult, The Coca-Cola Company figurează acţionar direct în cadrul tuturor marilor săi îmbuteliatori, printre care Coca-Cola HBC.

    ► Momentan, aceste retrageri sunt anunţate de câteva sute de companii din întreaga lume Occidentală, însă cum se va întâmpla acest lucru sau ce se va întâmpla cu ce rămâne în Rusia e încă un mister.

  • Leoni transferă oameni de la subsidiara din Ucraina la fabrica de cablaje auto din Bistriţa

    Producătorul de cabluri pentru industria auto Leoni Wiring Systems Ro din Bistriţa, parte a grupului german Leoni, cu vânzări globale de 4,1 mld. euro, a început să trasfere încă de săptămâna trecută oameni de la fabricile din Ucraina. Noile angajate de la Leoni Bistriţa sunt primele refugiate angajate în România, de la izbucnirea războiului din ţara vecină.

    ’’Echipa Leoni din România este alături de colegii noştri din Ucraina în aceste momente de grele încercări. Astfel, în coordonare cu colegii ucraineni şi echipa constituită pentru acest scop în Leoni Group, începând de săptămână trecută organizăm transferul în România al colegelor ucrainence care solicită acest lucru, dorind să vină să lucreze la fabricile Leoni din România sau să ajungă în alte state tranzitând ţara noastră. Vom continua să ne sprijinim colegii din Ucraina şi suntem recunoscători că avem ocazia de a-i ajuta să treacă mai uşor prin aceste momente şi să poată duce o viaţă cât mai aproape de normalitatea pe care o merită, aici, în România’’, potrivit unei postări pe pagina de facebook a Leoni Bistriţa. Oficialii companiei Leoni Wiring Systems Ro nu au răspuns solicitării ZF pentru a oferi mai multe informaţii privind transferul angajaţilor din Ucraina.

    Leoni Wiring Systems UA GmbH a fost înfiinţată în anul 2003, în oraşul ucrainean Stryi, din regiunea Lviv. Fabrica Leoni din localitatea Stryi, o investiţie de peste 65 mil. euro, furnizează ansambluri de cabluri către fabricile Leoni din Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Germania, Spania, Portugalia, Italia, Belgia, Marea Britanie, SUA şi Austria. În 2016, în fabrica ucaineană lucrau peste 7.000 de oameni, conform informaţiilor de pe site-ul Leoni.

    Marius Budăi, Ministrul Muncii, a anunţat că primii 44 de refugiaţi ucraineni au fost angajaţi de o companie din Bistriţa. Marius Budăi a mai anunţat că, ANOFM oferă servicii de profilare, consiliere şi îndrumare pentru mai mulţi cetăţeni ucraineni care şi-au manifestat dorinţa de a se angaja. Pliante cu informaţii pentru cetăţenii ucraineni, privind condiţiile de angajare în România, sunt împărţite şi afişate în vămi, gări, autogări şi alte puncte des tranzitate.

    Guvernul României a aprobat o serie de derogări de la legislaţia imigrării, pentru a permite cetăţenilor ucraineni să se angajeze în România, fără a mai fi necesară obţinerea avizului de muncă şi a vizei de lungă şedere. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 20, adoptată în data de 8 martie 2022, toţi cetăţenii ucraineni care vor semna un contract individual de muncă cu o societate românească îşi pot prelungi şederea prin obţinerea unui permis de şedere în scop de muncă, direct de pe teritoriul României, fără să mai fie obligeţi să iasă din ţară.

    Astfel, odată cu adoptarea noii reglementări, cetăţenii ucraineni vor avea la dispoziţie două opţiuni suplimentare în ceea ce priveşte stabilirea în România: angajarea directă, fără a mai fi nevoie de obţinerea unei vize şi a unui aviz de muncă, şi solicitarea protecţiei temporare conform directivei europene ce oferă în mod automat dreptul de şedere şi de muncă. Autorităţile române urmează să publice zilele următoare procedura de aplicare pentru aceste reglementări.

    Conform OUG 20, persoanele care nu deţin documente care să dovedească experienţa profesională şi calificarea necesară ocupării unui loc de muncă sau lipsa unor antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare pot semna o declaraţie pe proprie răspundere, pe baza căreia să beneficieze de prevederile noii reglementări. În cazul acestor persoane, dreptul de muncă este limitat la cel mult doi ani, urmând ca în zilele următoare autorităţile să publice procedura de încadrare în muncă pentru această categorie.

    Facilitarea accesului liber la muncă şi posibilitatea reglementării dreptului de şedere într-un mod facil şi rapid, atât pentru cetăţenii ucraineni, cât şi pentru membrii familiilor lor, ar plasa România pe lista ţărilor din Uniunea Europeană cu un regim favorabil în vederea stabilirii pe termen mediu şi lung. Acest lucru ar putea creşte gradul de atracţie şi retenţie al României pentru cetăţenii ucraineni, astfel încât ţara noastră să nu mai fie doar o zonă de tranzit spre ţările din vest. laurenţiu.cotu@zf.ro

     

  • Matematica viitorului fără fum

    În 2021, Philip Morris a investit aproape 100 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni, unde compania deţine capacităţi de producţie pentru tehnologia IQOS. În următorii doi ani, businessul are în plan să dubleze această investiţie. La ce valoare va ajunge suma totală pe care jucătorul a bugetat-o în plan local în ultimii ani?

     

    Concentrarea noastră rămâne repoziţionarea businessului de la ţigări, la alternativele fără fum. Vom face asta investind în îmbunătăţirea experienţei consumatorului, aducând inovaţii pe piaţă. Vom investi atât în fabrica de la Otopeni, cât şi în infrastructura comercială şi oameni”, a conturat planurile de viitor ale companiei, Daniel Cuevas, director general al Philip Morris România, într-o conferinţă de presă organizată recent. Potrivit lui, Philip Morris deţine 80% din piaţa locală de tutun încălzit, tehnologia IQOS, lansată de companie, fiind adoptată în prezent de peste 200.000 de români. Executivul spune că în intervalul 2017-2021, în transformarea fabricii din Otopeni deţinută de companie, au fost investiţi 500 de milioane de dolari, fondurile fiind direcţionate inclusiv în dezvoltarea capacităţilor de producţie a tehnologiei IQOS. Dintre aceştia, doar în 2021 au fost investiţi aproape 100 de milioane de dolari. „Astfel, fabrica din Otopeni se află în centrul strategiei noastre pentru viitor, alături de alte şapte fabrici care produc consumabile pentru IQOS. Trei dintre acestea se află în Uniunea Europeană: cele din România, Grecia şi Italia. În 2022-2023 vom investi încă 100 milioane de dolari în fabrică”, anunţă el.

    Dragoş Bucurenci, director external affairs al companiei, susţine că în acest moment, în România, categoria produselor fără fum a ajuns la 4,6% din piaţa totală de nicotină la finalul anului trecut. Potrivit lui, acest lucru se datorează, în parte, şi investiţiilor pe care PMI le face în plan local, subliniind că impactul acestora nu este vizibil doar la nivelul companiei pe care o reprezintă, ci la nivelul întregii economii româneşti. „Cu ajutorul acestor investiţii, am creat 300 de noi locuri de muncă, iar 92% din producţia fabricii din Otopeni a ajuns să fie exportată în 54 de pieţe de pe cinci continente. Astăzi, utilizatorii de IQOS din Tokyo, Londra, Paris, Amsterdam, Ciudad de Mexico şi Kuala Lumpur cumpără consumabile fabricate la Otopeni, lângă Bucureşti.”

    Acest lucru spune că se vede şi din balanţa comercială a României – „de la începutul acestor investiţii, în 2017, exportul de bunuri din categoria alte tutunuri şi înlocuitori de tutun au crescut de aproape 20 de ori, iar în 2020 au fost de 669 de milioane de euro. Astăzi, acestea se situează în top 5 exporturi agroindustriale ale României şi surclasează exporturile de seminţe de floarea-soarelui, în condiţiile în care România este cel mai mare producător de seminţe de floarea-soarelui din Uniunea Europeană”. În ciuda acestui lucru, Bucurenci aminteşte că România are în continuare una dintre cele mai mici rate de conversie a fumătorilor la produsele alternative din tutun din Uniunea Europeană. În plus, adaugă el, România se află într-un grup restrâns, şi deloc de invidiat, de state membre ale UE în care procentajul fumătorilor din populaţie este în creştere faţă de anul 2017.

    Explicaţia ar fi, potrivit lui, dezinformarea. Într-un sondaj internaţional pe care îl citează, care a inclus şi respondenţi din România, aproape 8 din 10 persoane chestionate spun că fumătorii, care altfel ar continua să fumeze, au nevoie de informaţii corecte şi de acces la alternativele fără fum, iar şase din zece fumători ar trece la o alternativă mai bună, aşa cum sunt produsele care încălzesc tutunul, dacă ar şti care este diferenţa dintre acestea şi ţigările convenţionale. „Este evident că eforturile de a-i convinge pe fumători să se lase de fumat şi de a-i descuraja pe nefumători să se apuce de fumat sunt departe de a da rezultatele scontate. În faţa acestei probleme de sănătate publică trebuie să venim cu soluţii pragmatice, o minte deschisă, fără prejudecăţi, şi să învăţăm din rezultatele altor ţări, aşa cum sunt Marea Britanie şi Noua Zeelandă.”

    Categoria produselor inovatoare fără fum are potenţialul de a creşte, adaugă el, dar are nevoie de sprijin. „Un cadru fiscal care să încurajeze investiţiile şi dezvoltarea categoriei şi o reglementare în funcţie de profilul de risc al produsului. Mai simplu spus, toate produsele din tutun ar trebui reglementate, dar nu toate produsele din tutun ar trebui reglementate în acelaşi mod.” Despre riscurile care ar putea să apară în derularea investiţiilor din plan local, Bucurenci spune că atunci când faci o investiţie, când pariezi pe viitor, pariezi pe un cadru de reglementare şi pe o politică fiscală cât de cât predictibile. În momentul în care acestea s-ar schimba radical, acest lucru spune că ar afecta, cu certitudine, condiţiile în care compania poate face respectiva investiţie.

    „În acest moment mizăm pe o astfel de predictibilitate, dar nu cred că e un secret pentru nimeni că asta este la mare căutare în România, mai ales atunci când este vorba de fiscalitate. Noi nu avem în acest moment un calendar de accizare pentru ţigări sau pentru produsele din tutun încălzit. Sperăm că Ministerul Finanţelor va adopta unul, dar până la acel moment nu putem vorbi cu adevărat de predictibilitate fiscală în acest domeniu.” Potrivit reprezentanţilor PMI, în plan global există peste un miliard de fumători, iar în România, aproape 5 milioane. Deşi spune că nu poate face o estimare a modului în care numărul de fumători din România a evoluat în pandemie, Bucurenci susţine că se remarcă „o creştere semnificativă a numărului de ţigări vândute anual” în plan local, însă, potrivit lui, aceasta „este oarecum o eroare de optică: nu s-au fumat neapărat mai multe ţigări, dar mult mai multe s-au vândut în mod legal, au ajuns sume la bugetul de stat şi de-acolo banii au putut fi investiţi în infrastructură”, traficul ilicit de ţigări fiind, astfel, redus.

    Dragoş Bucurenci, director external affairs, Philip Morris România: „În faţa acestei probleme de sănătate publică trebuie să venim cu soluţii pragmatice, o minte deschisă, fără prejudecăţi, şi să învăţăm din rezultatele altor ţări, aşa cum sunt Marea Britanie şi Noua Zeelandă.”

     

  • Povestea uneia dintre cele mai vechi afaceri româneşti. Ce producea acum 185 de ani, când a fost înfiinţatã, şi ce produce în zilele noastre

    Gabriel Stanciu conduce de peste un deceniu Pehart Group, una dintre poveştile româneşti de succes, cu ecou peste graniţe. În acest timp spune că nu a dus lipsă de provocări, dintre cele mai recente fiind actuala criză sanitară, care a venit cu o multitudine de schimbări. Cum a evoluat compania în cele aproape două secole de activitate?

    Cu o istorie de 185 de ani, Pehart Group se numără printre businessurile cu o tradiţie îndelungată în România, avându-şi rădăcinile în anul 1837, când a fost înfiinţată prima fabrică de hârtie din Sebeş (judeţul Alba), „un simbol al industrializării abia începute la noi”, după cum povesteşte Gabriel Stanciu, general manager, Pehart Group. În 1912, unitatea devenise deja cel mai mare producător de hârtie din ţară. În perioada ce a urmat instaurării regimului comunist şi până în 1990, Pehart a avut o producţie foarte diversificată – de la hârtie de scris, indigo, registre, până la cofraje, hârtie de împachetat sau foi de ţigarete. În 2005, fabrica a fost preluată de un antreprenor român din Dej, judeţul Cluj, şi de Banca Europeană pentru Dezvoltare Regională. În acelaşi an, este lansat pe piaţă brandul Pufina, „unul dintre cele mai populare din România şi la ora actuală”.

    Doi ani mai târziu, fabrica Pehart din Sebeş este retehnologizată, cu linii de producţie noi pentru role Jumbo, hârtie igienică şi prosoape de bucătărie. În 2012 se pune piatra de fundaţie pentru nouă fabrică din Dej, care e gata trei ani mai târziu. „Există aici o linie de producţie pentru role Jumbo, dar şi două linii de producţie pentru hârtie igienică şi prosoape de hârtie”, spune Stanciu. În vara anului 2015 compania atinge o nouă bornă: încheierea unui parteneriat cu fondul de investiţii Abris Capital Partners, care achiziţionează 55% din Pehart Grup, procesul de preluare fiind finalizat doi ani mai târziu. „În 2015 am demarat o campanie puternică de relansare a brandurilor proprii (Pufina şi Alint) şi am încercat să acoperim un procent cât mai mare din cerinţele pieţei de marcă proprie”, continuă executivul.

    După încă un an, fabrica din Dej a fost dotată cu două linii noi de producţie de şerveţele şi batiste de hârtie, iar în 2021 compania a inaugurat o altă linie de producţie la Sebeş. În 2020, ultimul an pentru care există date publice pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 545,7 milioane de lei. În prezent, Pehart Group, care are în portofoliu trei branduri proprii, exportă produsele în 18 ţări din Europa, funcţionând cu o echipă de 600 de angajaţi. Cele două fabrici ale grupului au o capacitate de procesare a produselor finite de 75.000 de tone, producând anual 100.000 de tone de hârtie tissue.

    De-a lungul anilor de activitate în rolul actual, provocările au fost şi sunt multiple, spune Gabriel Stanciu. Una dintre ele a fost modernizarea fabricilor, compania făcând deja investiţii în acest sens, în tehnologie şi în clădiri. Modernizarea liniilor de producţie existente şi dotarea acestora cu tehnologii noi au presupus, în ultimii ani, investiţii de 36,7 milioane de euro, numai noua linie de producţie „înghiţind”, doar anul trecut, 10 milioane de euro. Despre actuala criză sanitară, executivul spune că pandemia de COVID-19 „ne-a pus în faţă diverse provocări la nivelul companiei şi, cel puţin la început, a trebuit să găsim soluţii pentru mai multe tipuri de probleme”.

    „Ultimii ani de pandemie sunt o adevărată provocare indiferent de mediul de activitate, în principal din cauza lipsei de predictibilitate.” Potrivit lui, siguranţa angajaţilor a fost prima prioritate, aşa că a fost necesară o regândire a modului în care se desfăşoară munca, astfel încât să se asigure că se poate menţine un flux coerent de producţie, cu asigurarea distanţării şi respectarea celorlalte reguli de siguranţă. „Am făcut tot ce am putut pentru a limita rata îmbolnăvirilor, care ar fi putut crea o reală criză de personal. Specialiştii în industria hârtiei sunt greu de găsit, în general îi formăm noi, aşa încât sănătatea personalului este foarte preţioasă.” O altă provocare în primele luni de la debutul pandemiei spune că a fost cererea extrem de ridicată de pe piaţă, pe care o descrie drept o necesitate artificială, provocată mai mult de panică.

    „A fost necesară o reorganizare a producţiei şi logisticii ca să acoperim consumul ridicat din acea perioadă. Fabricile noastre din Sebeş şi Dej au lucrat la capacitate maximă ca să poată acoperi cerinţele pieţei, dar acum pot spune că lucrurile au intrat într-o relativă normalitate.” Cât priveşte 2021, acesta a fost, potrivit lui Stanciu, un an dinamic, care le-a aşezat în faţă provocări multiple. „Preţul materiilor prime pur şi simplu a explodat, la fel ca şi costul energiei – în condiţiile în care industria hârtiei este un mare consumator. Aceste evoluţii vor influenţa cifrele de business, însă estimăm că veniturile vor creşte datorită preluării parţiale a inflaţiei în preţul de vânzare al produselor.”

    Anul acesta, reprezentanţii companiei şi-au propus să continue investiţiile în planul de dezvoltare al companiei pe piaţa internă, urmărind totodată o consolidare a poziţiei Pehart şi în raport cu jucătorii de pe piaţa europeană de profil. „Am investit în tehnologii care cresc calitatea produselor noastre la nivel premium şi care sunt şi prietenoase cu mediul. Sustenabilitatea este una dintre preocupările noastre principale, aşa încât încercăm mereu noi soluţii – ambalaje dintr-o combinaţie de hârtie şi bioplastic sau înlocuirea adezivului cu apă în procesul de lipire a hârtiei sunt doar două exemple pe care vi le pot oferi în acest sens. Pe lângă modalităţile clasice, le folosim şi pe acestea pe noua linie de producţie de la Sebeş.”

    Pe termen scurt şi mediu, executivul are în vedere extinderea pe plan internaţional, în regiune, pentru brandurile companiei. Se uită, de asemenea, la oportunităţi de dezvoltare de noi produse şi intarea pe noi pieţe. „Totodată, unul dintre obiectivele noastre este eficientizarea energiei, inlusiv căutarea de soluţii fezabile pentru introducerea energiei verzi.” De-a lungul anilor de activitate profesională, Gabriel Stanciu spune că a pus calitatea şi oamenii pe primul loc şi consideră că decizia de a investi în aceste două componente a fost una dintre cele mai bune.

    Executivul este de părere că, deşi cuvântul „greşeală” are în general o conotaţie negativă, nu există lecţii mai eficiente decât cele pe care le învăţăm din greşeli. „Acestea pot să devină până la urmă un factor de creştere, de dezvoltare.” În cariera pe care a construit-o până în prezent, lecţiile importante spune că au fost numeroase şi se aşteaptă să mai fie încă multe de parcurs. „Consider că aceste lecţii sunt parte a formării noastre. Imediat ce plecăm de pe băncile şcolii, de-a lungul întregii cariere învăţăm despre importanţa echipei, despre îndrăzneala stabilirii unor obiective ambiţioase şi despre faptul că perfecţionarea este un proces continuu, care nu se termină niciodată.”

    În acest timp spune că nu a avut un mentor, însă pe parcursul anilor s-a intersectat „cu mulţi oameni de valoare” de la care a învăţat câte ceva. Pe tinerii aflaţi la începutul carierei îi sfătuieşte să iubească ceea ce fac sau să facă ceea ce iubesc. „Acesta cred că este unul dintre secretele succesului în carieră, indiferent în ce domeniu ai munci. Când îţi place ceea ce faci, poţi să munceşti mult mai mult fără să ţi se pară că faci vreun efort.

    Şi, bineînţeles, eşti mult mai inspirat.” În ceea ce îi priveşte pe actualii membri ai echipei, dar şi pe alţi potenţiali candidaţi, executivul apreciază dorinţa de a învăţa şi de a se perfecţiona. „După cum spuneam, ne formăm singuri specialiştii, iar cei care într-adevăr vor să înveţe au de la cine. Ne place să credem că la Pehart există respect atât pentru colegi, cât şi pentru munca pe care o facem. Şi suntem convinşi că toate aceste lucruri influenţează nu doar atmosfera dintr-o companie, reputaţia ei, ci şi profitabilitatea.”

    Printre lucrurile pe care spune că i-ar fi greu să le tolereze la un angajat se numără hărţuirea, corupţia sau discriminarea. Executivul deţine funcţia actuală de mai bine de 12 ani, alăturându-se companiei în toamna anului 2009. Anterior, a deţinut mai multe roluri de conducere în cadrul Tipoflexo şi Imoinvest, după cum arată profilul său de LinkedIn. Absolvent al Facultăţii de Instalaţii Bucureşti, unde s-a calificat ca inginer, şi al unor cursuri de management şi marketing în cadrul The Open University & CODECS, el şi-a început cariera în cadrul Tymbark Maspex România, după cum indică aceeaşi sursă.


     

  • Una dintre cele mai mari fabrici din România se ÎNCHIDE după 62 de ani de activitate şi lasă 150 de angajaţi fără loc de muncă

    După 62 de ani de activitate, fabrica de zahăr din oraşul Luduş (jud. Mureş) intră în conservare. Decizia aparţine grupului francez Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franţa, care a pătruns pe piaţa românească în 1992.

    Astfel, România mai rămâne cu două fabrici mari de zahăr, ale grupului austriac Agrana, după ce în 2018 au fost închise două fabrici şi una a intrat în faliment.

    „Am discutat cu actualul director al fabricii şi cu certitudine fabrica se va închide, pentru că nu au mai contractat în acest an fermieri pentru sfeclă de zahăr. Momentul închiderii depinde de birocraţia din România, dar, orice ar fi, sunt hotărâţi să în­chidă. Au spus că voiau să vândă, dar nu au găsit cumpărător. Câţiva producători de sfeclă de zahăr s-au asociat şi au vrut să cumpere, dar a picat înţelegerea“, a spus pentru ZF Cristian Moldovan, primarul oraşului Luduş.

    Anual, fabrica de la Luduş producea aproximativ 65.000 de tone de zahăr, ambalat la 1kg, melasă, borhot umed şi brichetat sau uscat la saci de 50 kg. În contextul închiderii, peste 150 de persoane rămân fără loc de muncă şi peste 300 de cultivatori de sfeclă de zahăr fără contracte.

    În ceea ce priveşte producătorii de sfeclă de zahăr, Moldovan susţine că o parte din ei au încheiat contracte cu actualii proprietari ai fabricii Bod din Braşov, care ar putea fi redeschisă. „Vrem să o repornim, dar suntem în discuţii acum cu autorităţile“, au spus reprezentanţii companiei Best Achiziţii, proprietarii fabricii.

  • Cea mai bună veste: Producătorul român care continuă să deschidă fabrici româneşti. Compania sparge topurile internaţional

    Producătorul de ambulanţe şi vehicule speciale Deltamed din judeţul Cluj, un business controlat de patru antreprenori locali, va deschide o nouă unitate de producţie la Aiud, judeţul Alba.

    “Ieri s-a încheiat licitaţia publică prin care compania a concesionat peste 13.000 mp în municipiul Aiud. Deltamed îşi doreşte edificarea, într-o primă etapă, a unei hale metalice moderne de producţie, în suprafaţă de aproximativ 1.500 mp, amenajarea platformelor, împrejmuirea şi racordarea la utilităţi, urmate de creşterea capacităţii de producţie cu încă o structură similară, în decursul următorilor doi ani de la instalare”, anunţă Invest în Aiud.

    Cinci tineri originari din Aiud au creat în prima parte a anului 2021 platforma Invest in Aiud pentru a atrage atenţia investitorilor pe care speră să-i găsească pe platforma de socializare de business LinkedIn. Aici, ei au făcut o prezentare a oraşului, au enumerat 10 motive pentru a investi în Aiud şi au adunat mai bine de 10 terenuri şi hale disponibile.

    Terenul pe care va ridica Deltamed o nouă fabrică este concesionat de la autorităţile locale.

    “Deltamed are un punct de lucru la Gilău şi va deschide încă unul la Aiud pentru că există cerere mare pentru produsele companiei. Compania a concesionat un teren de 13.000 mp de la stat. La o primă licitaţie publică au participat doar ei şi atunci licitaţia s-a anulat pentru că aşa prevede legea. La a doua au fost din nou singura companie care a licitat, aşa că au ieşit câştigători, conform legii”, spune Tiberiu Grecu, unul dintre fondatorii Invest in Aiud. Pe profilul său de pe reţeaua de socializare LinkedIn el apare şi consilier în cadrul primăriei din oraş. Aiud este un oraş de circa 25.000 de locuitori din judeţul Alba.

    Deltamed figurează pe plaforma de analiză de business Confidas.ro ca fiind deţinută de Dan Vasile Gorgan (80%), Daniela Georgeta Gavrilă (10%), Ioan Dan Oşan şi Mihai George Oşan, fiecare cu 5%. Compania a avut afaceri de 155 mil. lei în 2021, minus 26,6%. Businessul a accelerat puternic în 2018 şi 2019 pentru firma cu aproape 60 de salariaţi. De aceea, în 2020, publicaţia Financial Times a inclus compania în Topul 1.000 al companiilor europene cu cea mai rapidă creştere. E vorba de ritmul din 2019 vs 2018. Deltamed ocupa locul 595 în top. În 2018 şi Primăria Capitalei a cumpărat 106 ambulanţe de la Deltamed, un contract de 8,7 mil. euro.

    Presa locală din Cluj spunea în vara lui 2021 că Deltamed caută să se extindă pentru că a câştigat un contract cu Ministerul Apărării şi NATO.

    „Deltamed este la acest moment cel mai mare producător de ambulanţe şi vehicule pentru intervenţie specială din Europa de Est, o companie cu capital 100% românesc, aflată de peste 20 de ani în slujba salvatorilor profesionişti şi a antreprenorilor îndrăzneţi.

    Fiind o firmă de tehnologie auto care face totul de la zero, de la etapa de concept/ proiectare şi până în cel mai mic detaliu al executiei propriu-zise, deţinem control total asupra elementelor utilizate”, scrie pe site-ul Deltamed.

    Compania are şapte hale de producţie, cu o suprafaţă cumulată de aproape 15.000 mp; are capacitate de fabricare a elementelor de carosare 100% in-house (din metal, plastic, lemn), prin mijloace proprii –  atelier de termoformare ABS pentru crearea capitonajului interior, sector de producţie panouri sandwich, un laborator de cablaje implicat în proiectarea şi producerea tuturor conexiunilor de joasă tensiune, şi un departament de tâmplărie care proiectează şi realizează toate elementele de mobilier.

    „De asemenea, fabricăm suprastructuri şi elemente din fibră de sticlă, pentru care producem şi matriţele necesare. Avem trei birouri de vânzări, în Bucureşti Gilău şi Iaşi; trei puncte de lucru service şi mentenanţă, situate în Bucureşti, Gilău şi Bacău; precum şi departamente de cercetare & proiectare, control al calităţii şi after sales dedicate”, potrivit aceleiaşi surse.

     

  • O tranzacţie internaţională creează primul jucător de 1 mld. lei din industria dulciurilor din România

    ♦ Produsele Chipita România sunt distribuite la nivel naţional şi exportate în peste 50 de ţări.

    Mondelez International (simbol bursier MDLZ – Nasdaq) a finalizat achiziţia Chipita Global, unul dintre cei mai mari producători de croissante şi snackuri coapte din Europa Centrală şi de Est, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Mondelez. Tranzacţia se ridică la 2 miliarde de dolari.

    „Chipita este un business construit pe o bază solidă (…). Prezenţa Mondelez International în categoria croissante şi snackuri coapte cu Chipita Global va contribui la creşterea accelerată în toată Europa şi va sprijini extinderea prezenţei noastre pe pieţele-cheie cu creştere rapidă din zona centrală şi de est“, a spus Vince Gruber, EVP şi preşedinte al Mondelez Europa.

    În contextul tranzacţiei, în România, Mondelez şi Chipita vor crea prima companie de 1 miliard de lei din industria dulciurilor de pe plan local.

    În anul 2020, ultimul pentru care există date disponibile, filiala locală a Chipita a avut o cifră de afaceri de 500 de milioane de lei, iar subsidiara Mondelez din România a avut în 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, o cifră de afaceri de 568 de milioane de lei, conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Mai mult, câştigă teren în faţa Nestle, care nu mai are producţie în România. Nestle a avut o cifră de afaceri de 933 de milioane de lei în 2020, iar Ferrero, de asemenea, un jucător important de pe piaţa dulciurilor, a avut o cifră de afaceri de 879 de milioane de lei, conform datelor publice.

    Achiziţia la nivel internaţional îi va permite companiei Mondelez International să aibă un portofoliu extins de produse de patiserie în Europa, satisfăcând cererea în creştere a consumatorilor pentru acest segment. De asemenea, tranzacţia deschide un potenţial puternic de inovare, reunind mărci emblematice ale Mondelez International, cum ar fi biscuiţii Oreo, belVita şi LU; ciocolatele Cadbury Dairy Milk, Milka şi Toblerone; bomboanele Sour Patch şi guma Trident, cu cele de croissante şi mărci de snackuri coapte ale Chipita Global, precum 7Days. 

    În urma tranzacţiei va fi înfiinţată o echipă de management interimară pentru a gestiona operaţiunile Chipita şi pentru a sprijini procesul de integrare, care va avea loc în 2022.

    Echipa de management interimară, care este formată din lideri ai Mondelez International şi cei existenţi din Chipita Global, şi va fi condusă de Ivo Naydenov, care lucrează la Mondelez International de aproape 20 de ani şi care are experienţă în toată regiunea din sud-estul Europei. 

    Mondelez International a avut venituri nete de 26,58 miliarde de dolari în 2020, iar Chipita a avut venituri de aproximativ 580 de milioane de dolari în 2020 şi aproximativ 5.400 de angajaţi şi produce în 8 fabrici, conform comunicatului de presă al Mondelez.

    În România, Chipita a intrat în 1998, imediat după ce s-a extins din Grecia, ţara de origine, în Bulgaria şi Polonia.

    Unitatea de producţie este situată în Clinceni, judeţul Ilfov şi este dotată conform ultimelor standarde europene şi internaţionale în materie de tehnică şi tehnologie, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

    În fabrica de pe plan local, Chipita produce în prezent croissante, miniprăjituri, bake rolls şi creme de cacao cu alune, sub brandurile 7Days, Chipicao şi Fineti.

    Produsele Chipita România sunt distribuite la nivel naţional şi exportate în peste 50 de ţări, Marea Britanie, Franţa, Portugalia, Grecia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Germania, Spania, Italia, Slovacia, Cehia, Maroc sau Canada, conform datelor de pe site-ul Chipita România.