BusinessMagazin

Tag: export

  • General Electric ia în calcul extinderea capacităţii fabricii de echipament petrolier din Ploieşti

    “Analizăm posibilitatea de a extinde producţia fabricii Lukfin cu echipament offshore, având în vedere, de exemplu, resursele Mării Negre”, a declarat într-un comunicat Cristian Colţeanu, preşedinte şi director general al GE pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.

    În fabrica din Ploieşti lucrează aproape 400 de angajaţi, iar producţia este exportată în proporţie de 90%.

    GE mai are în România, la Bucureşti, o fabrică de componente de motoare pentru avioane.

    Prin cele două fabrici GE realizează exporturi anuale de bunuri şi servicii de peste 70 milioane de dolari.

    Grupul GE a încheiat anul 2013 cu venituri de 146 miliarde de dolari şi un profit net de 14 miliarde de dolari, în creştere cu 3%.

  • General Electric ia în calcul extinderea capacităţii fabricii de echipament petrolier din Ploieşti

    “Analizăm posibilitatea de a extinde producţia fabricii Lukfin cu echipament offshore, având în vedere, de exemplu, resursele Mării Negre”, a declarat într-un comunicat Cristian Colţeanu, preşedinte şi director general al GE pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.

    În fabrica din Ploieşti lucrează aproape 400 de angajaţi, iar producţia este exportată în proporţie de 90%.

    GE mai are în România, la Bucureşti, o fabrică de componente de motoare pentru avioane.

    Prin cele două fabrici GE realizează exporturi anuale de bunuri şi servicii de peste 70 milioane de dolari.

    Grupul GE a încheiat anul 2013 cu venituri de 146 miliarde de dolari şi un profit net de 14 miliarde de dolari, în creştere cu 3%.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Rucsandra Hurezeanu, locul al 10-lea

    Dermatocosmeticele Ivatherm sunt produse special pentru firma româncei în Franţa şi vândute în România.

    Astăzi, brandul de cosmetice a căror formulă se bazează pe apa termală de la Herculane se plasează în topul celor mai bine vândute cinci mărci, cu o cotă de piaţă de 10% şi cu 200.000 de produse vândute anual, potrivit antreprenoarei.

    Dermatocosmeticele cu apă de la Herculane sunt puse pe rafturile magazinelor şi în alte ţări, Ivatherm lucrând pentru export cu distribuitori. Vânzările de peste graniţă înseamnă acum doar 4% din totalul afacerii care a ajuns anul trecut la un rulaj de circa 2 milioane de euro. Afacerea Ivatherm, care are o marjă de profit de 11%, a înregistrat în primul semestru a acestui an o creştere de 20% a veniturilor faţă de aceeaşi perioadă din 2013. De fapt, domeniul dermatocosmeticelor este unul dintre puţinele care nu au înregistrat minusuri la nivel mondial, ba dimpotrivă, în ultimii şase ani a bifat un plus de peste 40%. Tocmai de aceea antreprenoarea mizează pe dezvoltarea afacerii mai cu seamă din prisma exporturilor, care ar putea ajunge în cinci ani să depăşească vânzările de pe plan local.

    Rucsandra Hurezeanu a lucrat, înainte de 2005, momentul când a ales calea antreprenoriatului, vreme de un deceniu în domeniul farma, unde s-a angajat imediat după absolvirea Facultăţii de Medicină. A decis să-şi creeze propria afacere după ce, povesteşte chiar ea, a crescut în domeniul farma până când a simţit că nu mai are unde urca.

    Rucsandra Hurezeanu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Florin Talpeş, locul al şaselea

    Compania sa este astăzi producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional, fiind totodată cel mai exportat produs românesc după volum.

    În fiecare zi, tehnologia Bitdefender protejează datele digitale ale peste jumătate de miliard de utilizatori de pe toate continentele.

    Florin Talpeş face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cele mai inovatoare companii din România: Whiteland a lansat o platformă online în care clienţii pot verifica oricând situaţia financiară a colaborării

    Elementul de noutate:

    Este o inovaţie pe care o folosesc îndeosebi producătorii sau prestatorii de servicii, însă, din cunoştinţele companiei, niciun distribuitor din FMCG nu deţinea, la momentul înfiinţării serviciului, în primăvara anului 2012, un astfel de serviciu oferit direct clienţilor.

    Efectele inovaţiei:

    Prin preluarea continuă a apelurilor clienţilor, dar şi prin comunicarea acestui avantaj atât prin intermediul echipei de vânzări cât şi direct către clienţi, compania a putut reacţiona rapid şi eficient, în contextul în care viteza de răspuns şi calitatea acestuia fac diferenţa între companii. Clienţii au înţeles utilitatea acestor servicii şi le folosesc de câte ori este nevoie. În primul an de funcţionare au fost 172 apeluri, iar acum, după doi  ani şi şapte luni de funcţionare, 600 apeluri.

    Descriere:

    Serviciile au fost lansate în primăvara anului 2012:  3 aprilie 2012 Whiteland Info Center şi 29 mai 2012 Whiteland Info Cont.

    Serviciul de call center este externalizat către o firmă specializată, în timp ce platforma online este gestionată de compania de IT a grupului, Advance Software Solutions. Iniţial s-au înregistrat costuri pe partea de call center (serviciu externalizat), partea de online fiind realizată in-house. În primul an de funcţionare (aprilie-decembrie 2012), costurile pentru serviciul de call center au fost de 2.600 euro, fără TVA, reducându-se în anii următori prin amortizarea costurilor.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cum a ajuns omul bolnav al Europei cea de-a patra economie a lumii

    Cei din vest au descoperit o societate marcată de şomaj, productivitate scăzută şi sărăcie. Au descoperit însă şi o mână de lucru competitivă şi relativ ieftină, precum şi apetit pentru noi produse. Vestul a descoperit oportunităţi – nu doar în Germania de Est, dar şi în alte state ale fostului bloc sovietic, precum România sau Slovacia.

    În primii 15 ani de după reunificare, creşterea economică a Germaniei s-a situat mult sub cea din restul zonei euro. Productivitatea a scăzut, iar şomajul a crescut, una dintre urmări fiind o criză imobiliară de proporţii. Diferenţele de salariu dintre Est şi Vest şi încercarea de egalizare a acestora au reprezentat factori decisivi pentru intrarea Germaniei într-o recesiune care a ţinut din 1993 până în 2002.

    Unul din efectele reunificării a fost migrarea masivă dinspre est înspre vest; în 1989, 16 milioane de oameni trăiau în Germania de Est. Douăzeci de ani mai târziu, numărul acestora scăzuse la 14 milioane. Conform grupului de cercetare SED-Staat, „nota de plată“ pentru reunificarea Germaniei a fost de 2 trilioane de euro, respectiv investiţiile necesare pentru a reconstrui Estul care suferea după ani de comunism şi după o economie planificată. Decizia de a schimba fiecare marcă germană din Est cu una emisă de băncile din Vest a fost necesară din punct de vedere politic, dar greşită din punct de vedere financiar.

    Momentul de răscruce pentru Germania a fost decizia de a rămâne fidelă principiilor economice considerate de alţii ca „învechite“, consideră Wolfgang Streeck, director al Institutului de Studiu al Societăţii din Köln. „În anii ’90, atunci când America a intrat în zona boomului dotcom, Germania a rămas o economie bazată pe producţie.

    Acest lucru a fost aspru criticat la momentul respectiv, cel mai bun exemplu fiind chiar articolul din The Economist care spunea că statul a rămas în urmă, că este învechit. Mai mult chiar, economia Germaniei era puternic reglementată de către stat şi angajatorii aveau o mulţime de obligaţii către angajaţi şi către stat. Salariile erau foarte mari, iar lucrătorii aveau putere de decizie.

    În Statele Unite sau Marea Britanie, o astfel de organizare economică era văzută ca o condamnare la moarte a sistemului financiar“. În ciuda acestor critici, explică Streeck, acest sistem a fost cel care a salvat Germania şi a transformat-o în puterea mondială de astăzi. „Toate restricţiile şi regulile impuse de stat s-au dovedit în cele din urmă benefice. Companiile au acceptat provocarea şi au câştigat prin inovaţie, concentrându-se mai mult pe ideea de a construi produse de calitate şi mai puţin pe cea de a avea un preţ competitiv.“

    La începutul anilor 2000, companiile din Germania jucau deja un rol important în ţările aflate în tranziţie către o economie de piaţă, apreciază Fredrik Erixon, director al Centrului European pentru Politici Economice Internaţionale. „Companiile germane au înţeles foarte bine pieţele externe şi au început să se orienteze către acestea. Germania a făcut asta mai bine decât Franţa sau Marea Britanie, care în mod tradiţional sunt economii orientate spre pieţe externe.“

  • Ce impact are reducerea preţului petrolului asupra PIB? O reducere de 10 dolari înseamnă o creştere a PIB român cu 0,1%

    O echipă de analişti de la UBS au analizat impactul unei reduceri de 10 dolari a preţului barilului şi au concluzionat că economia rusă este cel mai puternic afectată, scăderea PIB fiind de aproape 1,5%, urmată de economiile tărilor arabe şi ale celor membre OPEC, alături de Norvegia.

    Australia, Canada, Danemarca, Grecia, Indonezia şi Polonia fac parte din grupul statelor  cu economii care nu resimt scăderea preţului.

    În cazul României, creşterea de PIB este de 0,1%; din acelaşi grup fac parte SUA, Elveţia, Italia, Spania, ţările africane sau cele din America de Sud. Creşteri de mairi, de 0,2 – 0,5% se regăsesc în cazul zonei euro, a Chinei, Bulgariei, Indiei Africii de Sud, Turciei sau Croaţiei.

  • O ieşeancă de 36 de ani face un milion de euro din vânzarea de perdele

    Anamaria Ştefan a vândut de-a lungul anilor tot felul de produse: materiale de construcţii, telefoane mobile sau obiecte tradiţionale indiene. Acum are o afacere cu perdele, draperii şi obiecte decorative din ţesături, promovate printr-o platfomă de cinci site-uri şi 25 de adrese de Facebook. Încasările de anul trecut au fost de 4,7 milioane de lei, iar reţeaua de magazine se extinde, ajungând acum la 24 de spaţii. Miza mare a antreprenoarei este însă exportul, care ar urma să dubleze anul viitor cifra de afaceri.

    Perdele cu design personalizat, pernuţe cu aplicaţii realizate manual în toate formele şi nuanţele, fotolii tapiţate cu aceleaşi material ca draperiile sau cuverturile în tot felul de culori, modele şi materiale au pus stăpânire pe un spaţiu comercial ce ocupă patru niveluri într-o clădire veche din apropierea Gării de Nord a Capitalei.

    Sophia este însă o reţea de 23 de magazine, dintre care 17 sunt francize, iar spaţiul deschis de câteva luni în Bucureşti este un fel de fanion. „După ani buni de căutări şi încercări, acum ştiu exact direcţia în care trebuie să merg, care este nişa mea. Vreau ca Sophia să fie un reper in domeniul decoratiunilor pentru casa.“ Ca să ajungă aici a avut nevoie de ani buni de căutări şi încercări, pentru că, fondată în 2004, firma vindea iniţial produse tradiţionale din India, sub marca Sophia Incredible India.

    Antreprenoarea ieşeancă nu foloseşte un discurs de tip corporatist şi povesteşte deschis despre cum a construit afacerea, care a ajuns să aibă 54 de angajaţi, dintre care 25 lucrează în producţie.

    Anamaria Ştefan se mândreşte cu faptul că Sophia funcţionează de zece ani şi n-a schimbat numele firmei pentru a scăpa de datorii la stat sau furnizori. „Viaţa de antreprenor în România nu e deloc uşoară. A trebuit, la un moment dat, să iau bani de la bancă pentru a plăti TVA-ul şi taxele la stat.“ Mărturiseşte însă că poverile fiscale sunt grele pentru un antreprenor şi principalul beneficiu al exportului este faptul că nu va mai trebui să plătească TVA. Pentru a începe să trimită produse peste hotare a cheltuit deja 65.000 de euro pentru a participa la târguri în ultimul an şi pentru a realiza o platformă cu cinci site-uri, dedicate mai multor ţări.

    Întrebarea „Cum ai intrat în afaceri?“ are un răspuns lung. „Sunt o persoană atipică, întotdeauna mi-a plăcut să fac ce nu fac alţii“, începe povestea antreprenoarea de 36 de ani, care a făcut studii cu profil economic. Se gândeşte câteva clipe şi continuă: „Am crescut lângă un tată care, atunci când aveam 12 ani, a făcut o firmă şi a dezvoltat o reţea de materiale de construcţii. La 14-16 ani mergeam cu el la târguri, la ţară, şi am învăţat ce înseamnă distribuţia, negocierea şi promovarea. Iar acum fac acelaşi lucru, dar la nivel internaţional“.

    La 20 de ani şi-a pierdut tatăl, care i-a lăsat 4.000 de dolari, bani pe care i-a folosit ca să înceapă o afacere cu telefoane mobile, „făcând ceea ce învăţasem deja“. În patru ani firma ajunsese la şapte magazine în Iaşi, Suceava, Bârlad, Târgu Frumos, Paşcani, însă la 26 de ani a ieşit din afacere. După patru ani de activitate i-au rămas tot 4.000 de dolari, cât investise, dar câştigase experienţă.

    Avea însă antreprenoriatul în sânge; s-a gândit că trebuie să facă altceva şi îşi aminteşte că se simţea dintotdeauna atrasă de decoraţiuni. La 26 de ani, a plecat în India, ţară care îi plăcea cu tot universul său, de tradiţii, cultură şi produse.

    Plecase cu puţin peste 1.000 de dolari şi a cumpărat de toţi banii produse, dar a avut marea surpriză că a trebuit să plătească tot pe atât taxele pentru bagaj suplimentar la avion. „Cel care a vândut marfa mi-a împrumutat 1.000 de dolari pentru a plăti taxa“, spune acum; în esenţă, o creditase fără să ştie mai nimic despre ea şi fără garanţii. A încercat marea cu degetul, pentru a vedea cum se vând şalurile de caşmir, eşarfele de mătase şi câteva produse pentru casă; şi a terminat în numai două săptămâni tot ce cumpărase, câştigând de două ori mai mult. A plătit datoria către vânzător şi a cerut şi mai multă marfă.

    La începutul lui 2005 a deschis primul magazin, de 25 mp, în Iaşi, gândit ca un boutique cu specific indian, iar cea mai mare parte a clienţilor erau pasionaţi de cultura orientală.

    După primul târg la care a participat, înainte de a avea măcar un magazin, s-a dus la avocata cu care lucra şi i-a spus că vrea să facă un contract de franciză, gândindu-se la un concept de magazin legat de India. La circa un an după ce a început să vândă şaluri şi eşarfe indiene volumul de mărfuri crescuse atât de mult încât ajunsese să importe cu containerul, iar 40% din valoarea mărfii reprezenta costul de transport.

    Magazinele se numeau Sophia Incredible India, nume pe care l-au păstrat până în 2008. Apoi vreme de trei ani a vândut în paralel obiecte tradiţionale indiene şi produse cu influenţă europeană. „Voiam să rămân fidelă şi clienţilor care doreau produse din India dar şi celor care căutau modernism, fie decoraţiuni pentru case, hoteluri sau restaurante.“

    A plecat în 2011 în Anglia vreme de aproape doi ani şi lucrurile au căpătat contur, găsind direcţia spre care trebuie să se îndrepte. „Am înţeles că dacă vreau să fiu bună pe o nişă trebuie să fac numai acel lucru. Am ales: vreau ca Sophia să fie cea mai importantă reţea de magazine, proprii şi în regim de franciză, de perdele şi draperii din România.“ Cât a stat în Anglia a deschis un magazin aflat într-un orăşel aflat la o distanţă de peste patru ore de mers cu maşina de Londra, care a funcţionat vreme de trei ani, până în toamna acestui an; legătura cu piaţa engleză continuă prin intermediul distribuitorului din Londra.

  • Monica Iavorschi, şefa Arctic în ultimii şase ani, a fost promovată ca director de marketing şi operaţiuni al grupului Arçelik

    Arctic, liderul pieţei de electrocasnice din România, l-a numit pe Hasan Ali Yardimci în funcţia de director general, începând cu octombrie 2014.

    Yardimci a preluat conducerea de la Monica Iavorschi, care a fost promovată în cadrul grupului de care aparţine compania, grupul Arçelik, în funcţia de International Marketing Director.

    Noul director general al Arctic s-a alăturat grupului Arçelik în anul 2009 ca director de planificare strategică şi dezvoltare în Afaceri. În timpul mandatului său, a avut o contribuţie importantă în deschiderea unor noi pieţe pentru Grupul Arçelik în zone precum Africa, Asia şi Pacific, prin conceperea unor iniţiative de greenfield, fuziuni şi achiziţii.

    Înainte de grupul Arçelik, Hasan Ali Yardimci a lucrat în domeniile de consultanţă strategică, retail şi bunuri de larg consum în cadrul unor companii precum McKinsey & Co şi Sears Holdings. Yardimci deţine o diplomă MBA în cadrul Şcolii Kellogg de Management de la Universitatea Northwestern din Statele Unite ale Americii şi o licenţă în inginerie mecanică obţinută la Universitatea Boğaziçi din Turcia.

    Arctic este una dintre cele mai importante companii din România, cu peste 2.500 angajaţi şi cifra de afaceri în 2013 de 284 milioane euro.

    Pe piaţa locală, Arctic şi-a consolidat poziţia de lider şi în 2014, cu o cotă de piaţă de 35%, ca urmare a evoluţiei mărcilor Arctic şi Beko. Arctic, brand simbolic românesc pe piaţa de electrocasnice şi-a menţinut poziţia de lider de piaţă. În prezent, exporturile reprezintă peste 75% din vânzările totale, iar frigiderele produse la Găeşti sunt exportate în pieţe precum Turcia, Polonia, Spania, Franţa, Germania şi Africa de Sud.

    Anul trecut, Arctic şi-a deschis o nouă linie de producţie la Găeşti prin care şi-a extins capacitatea de producţie cu 25%.

    Înfiinţat în 1995, Grupul Arçelik, parte a Koç Holding, activează în domeniul producţiei şi comercializării de produse electronice şi electrocasnice de folosinţă îndelungată.

    Koç Holding este clasat printre primele 350 de companii la nivel mondial, cu poziţii de lider atât la nivel intern cât şi internaţional, în diferite sectoare, precum energie, automobile, bunuri de folosinţă îndelungată, finanţe, industrie alimentară şi bricolaj, care oferă un potenţial de creştere considerabil pe termen lung.

    În prezent, Grupul Arçelik are aproximativ 25.000 de angajaţi la nivel global şi 14 unităţi de producţie în Turcia, România, Rusia, China şi Africa de Sud. Compania furnizează produse şi servicii în peste 130 de ţări, având birouri de vânzări şi marketing în 25 ţări şi deţine 10 branduri (Arçelik, Beko, Grundig, Blomberg, Elektrabregenz, Arctic, Leisure, Flavel, Defy şi Altus).

    Grupul Arçelik este unul dintre principalii jucători de pe piaţa de produse electrocasnice, atât în Turcia, cât şi la nivel internaţional. Grupul este în continuare lider de piaţă în aparatura electrocasnică, aparatură încorporată, aparate de aer condiţionat şi televizoare LCD în Turcia, şi îşi continuă creşterea rapidă şi la nivel internaţional. În prezent, Grupul Arçelik este a doua mare companie din sectorul său de activitate din Europa. Marca Beko deţinută de companie este a treia mare marcă de aparatură electrocasnică din Europa. Pe lângă poziţia sa de lider pe piaţa internă, Arçelik este lider de piaţă şi în România, cu marca „Arctic”, în Africa de Sud, cu marca „Defy” şi în Marea Britanie, cu „Beko”.

    În 2013, Grupul Arçelik a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 4,4 miliarde de euro. Vânzările internaţionale reprezintă aproximativ 60% din cifra de afaceri a companiei. În prima jumătate a anului 2014, compania a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2 miliarde de euro.

  • Pulsul economiei pe şosele. Logistica are nevoie de specialişti şi investiţii în infrastructură

    Logistica este un domeniu ce ar putea fi asimilat unui barometru economic, atât pe domenii de activitate, cât şi la nivel macro“, spune Dragoş Geleţu, managing director la KLG Europe Logistics România. Companiile de logistică, explică el, sunt permanent în contact cu dinamica şi tendinţele din variate sectoare economice, fie creşterea sau căderea unor pieţe; „de aceea, în industria noastră nu se poate vorbi de inerţie. Şi tot de aceea, şi în 2014 piaţa de logistică va înregistra o creştere similară celei din 2013, când plusul a fost de 9%“, afirmă Geleţu.

    Şi chiar dacă economia nu înregistrează plusuri, reprezentantul KLG identifică o tendinţă care reprezintă încă un argument în susţinerea creşterii din acest an: externalizarea serviciilor de logistică. „Practic, tot mai multe companii au înţeles că o echipă externă de specialişti în logistică nu mai reprezintă un cost, ci un beneficiu“, spune reprezentantul KLG. Compania se aşteaptă ca anul aceasta să înregistreze un plus de 10% faţă de rezultatele anului trecut, când afacerile s-au plasat la 21 de milioane de euro.
    Într-un context mai larg, România rămâne o destinaţie destul de importantă pe harta logistică a Europei, atât prin poziţia geografică, cât şi prin costurile reduse cu forţa de muncă şi sectorul imobiliar, este de părere Christophe de Korver, general manager al Gefco România.

    El adaugă că o creştere importantă a acestei pieţe ar fi posibilă doar prin investiţii susţinute în infrastructură, „altfel putem pierde teren în faţa altor ţări din regiune, pe unde s-ar putea face tranzitul între Vest şi Est. Sperăm ca după alegerile prezidenţiale să fie o stabilitate mai mare şi să vedem proiecte pe termen lung sprijinite şi de stat“. 70% din afacerile Gefco sunt realizate prin contracte şi proiecte pe termen lung; conform previziunilor, compania ar urma să treacă anul acesta peste pragul de 50 milioane euro (faţă de 47 de milioane de euro în 2013), menţinând o rată de profitabilitate între 3 şi 5%. Numărul de clienţi a crescut şi în 2014, dar, punctează Christophe de Korver, „a fost un an în care ne-am concentrat pe dezvoltarea de proiecte noi cu clienţii mai vechi“.

    Volumele de mărfuri intermediate de logisticieni anul acesta nu sunt diferite faţă de 2013. „Există însă o diferenţă în modul în care companiile rulează această marfă: lucrurile se desfăşoară mult mai rapid, stocurile sunt la un nivel minim, se lucrează foarte mult în sistem cross-dock“, spune Sergiu Iordache, managing director la DSV Romania.

    El adaugă că în continuare se pune presiune pe costuri şi calitatea serviciilor. „Periodic sunt lansate licitaţii pentru găsirea celui mai profitabil furnizor, atât de către clienţii existenţi cât şi de către cei potenţiali“, arată Iordache. Or pentru a face faţă cerinţelor venite din partea clienţilor, companiile de logistică se concentrează pe creşterea calităţii serviciilor, investind în soluţii IT, echipamente şi proceduri de lucru pentru optimizarea serviciilor şi pentru a ţine pasul cu noile cerinţe. DSV a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 141 de milioane de lei (circa 32 de milioane de euro) şi un profit de peste 6,5 milioane de lei, iar pentru 2014 „ne-am propus o creştere de 5-10% atât pentru cifra de afaceri, cât şi pentru profit“. Intersnack, Nestle Purina, Fabryo, Carpatina se numără între clienţii atraşi de DSV anul acesta.