Tag: evolutie

  • Numărul de cazuri de COVID s-a prăbuşit luni în România. Nu am mai avut de luni de zile un număr aşa mic

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 2.489 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), iat 87 de persoane au încetat din viaţă, anunţă autorităţile. 

    Până astăzi, 14.481 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 20.12.2020 (10:00) – 21.12.2020 (10:00) au fost raportate 87 decese (45 bărbaţi şi 42 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vâlcea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 de ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 23 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 28 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 28 decese la categoria de peste 80 de ani.

    81 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, pentru 5 pacienţi decedaţi nu au fost înregistrate comorbidităţi, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.430. Dintre acestea, 1.255 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 4.607.030 de teste. Dintre acestea, 7.116 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 5.310 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 1.806 la cerere.
    De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate şi rezultatele a 69 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore şi transmise până la data de 21 decembrie.

    Pe teritoriul României, 41.342 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.738 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 61.868 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 162 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.208 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 20 decembrie a.c., 8.481 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.852.680 de lei. De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost constatate, ieri, 3 infracţiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 7.036 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.938 în Italia, 1.283 în Spania, 167 în Marea Britanie, 125 în Franţa, 3.085 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 4 în Suedia, 123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 11 în Elveţia, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Bulgaria, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 12 în Republica Moldova, 2 în Muntenegru şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt şi Federaţia Rusă. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 128 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 33 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo şi unul în Grecia, au decedat. Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.

     

     

  • Cât de mult au cumpărat de fapt românii de la hipermarket în pandemie

    În primele 11 luni din acest an consumul de bunuri FMCG a crescut în medie cu 13,6%, însă există fluctuaţii majore nu doar de la o lună la alta, ci şi de la o săptămână la alta. Este interesant de remarcat că în primele 48 de săptămâni din an (până la final de noiembrie), într-o singură săptămână a existat un minus în vânzări faţă de perioada similară din 2019, toate celelalte postând creşteri ce variază de la 2% la 80%.

    Declinul vânzărilor de alimente, produse de îngrijire personală sau a locuinţei a avut loc în săptămâna de după Sărbătorile Pascale din 2020, care a coincis însă în 2019 cu acelaşi eveniment, astfel că a avut o bază de pornire foarte bună. Mai exact anul acesta Paştile au avut loc cu o săptămână mai devreme ca în 2019.

    Evoluţia consumului în 2020 a fost influenţată nu doar de evenimentele de peste an – precum Sărbătorile Pascale ori începerea şcolii – ci şi de măsurile anunţate de guvern şi de numărul de cazuri de COVID-19.

    La nivel general însă, în cele mai multe săptămâni a existat un plus de cel puţin 8% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, arată un studiu al companiei de cercetare de piaţă Retail Zoom.

    Ritmul chiar a accelerat în toamna lui 2020. Începând cu septembrie consumul de bunuri FMCG a crescut în medie cu 10% sau mai mult, o singură săptămână făcând excepţie. Această perioadă corespunde cu cea în care numărul de cazuri de COVID-19 a început să crească accelerat, astfel că autorităţile au luat măsuri de carantinare a anumitor oraşe sau localităţi.

    Cele mai mari creşteri au rămas însă cele din primăvară, mai exact din luna martie, când autorităţile au luat primele măsuri pentru a asigura distanţarea socială şi limitarea mişcării populaţiei. Mai exact, în perioada 9-15 martie vânzările de bunuri de larg consum au înregistrat o creştere de 80% comparativ cu aceeaşi săptămână a anului anterior. Cristina Roşca

    Acesta a fost un nivel maxim de creştere atins în acest an, avansul fiind susţinut de o efervescenţă a cumpărăturilor, românii optând în acea perioadă pentru a face provizii ce urmau să le asigure ìsupravieţuireaî la domiciliu pentru o mai lungă perioadă de timp.

    Evoluţia este însă influenţată şi de evenimente independente de pandemie, precum începerea şcolii. Astfel, între 14 şi 20 septembrie – prima săptămână de şcoală – vânzările de bunuri de larg consum au crescut cu 19% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. În săptămânile anterioare ritmul era aproape la jumătate.

    „Ratele de creştere din lunile de toamnă depăşesc în medie 10%, atingând aproape 20% la mijlocul lunii septembrie. Categoriile de bază – carne, cafea, brânză, ulei, zahăr – contribuie mult la creşterea observată comparativ cu 2019, dar şi băuturile alcoolice au un aport major. Ele beneficiază în continuare de stimulente de vânzări în retail (coroborat totodată cu lipsa cererii în HoReCa)“, spun analiştii RetailZoom. Dintre categoriile nealimentare, produsele de curăţenie aduc un plus comparativ cu anul anterior, ca de altfel şi categoriile de protecţie/igienă (mănuşi şi măşti), potrivit aceleiaşi surse.

    Analiza RetailZoom a fost făcută în peste 3.200 de magazine din comerţul modern internaţional, fiind analizate 193 de categorii de bunuri, atât produse alimentare, cât şi de îngrijire personală şi a casei. Comerţul modern reprezintă circa 65% din tot ce înseamnă vânzări în comerţul cu dominantă alimentară, iar ponderea creşte ca urmare a deschiderii de noi magazine an de an. Ritmul de creştere analizat de RetailZoom ia în calcul şi expansiunea, deci vânzările pe care magazinele moderne reuşesc să le „fure“ de la jucătorii tradiţionali. Astfel nu e vorba de o creştere „pură“, like for like, nu în totalitate cel puţin.

    În analiza RetailZoom, în cazul magazinelor de mici, de proximitate, discount sau supermarketuri au fost analizate reţelele Carrefour Market, dm drogerie markt, Inmedio, Mega Image şi Shop & Go, Penny Market, Profi şi Xpress. În cazul magazinelor mari au furnizat date Cora, Carrefour (formatul de hipermarket) şi Metro Cash&Carry.

     

  • Bitcoin trece pentru prima dată de pragul de 20.000 de dolari

    Cirptomoneda a câştigat peste 170% în acest an, susţinut de cererea investitorilor atrăşi de potenţialul său de câştiguri rapide, pretinsa rezistenţă la inflaţie şi aşteptările că va deveni o metodă de plată majoră.

    Ceşterea puternică a Bitcoin a a fost însoţită de un flux masiv de monede către America de Nord din Asia de Est, alimentat de „foamea” de bitcoin din SUA.

    Creşterea bitcoin, pe care unii investitori l-au văzut ca un potenţial refugiu sigur, a coincis cu scăderea preţului aurului spot în ultimele luni.

    Unii investitori, cum ar fi fondurile speculative, au fost în trecut descurajaţi de natura opacă a pieţei criptomonedelor. Supravegherea strictă a industriei de către autoritpţile americane a ajutat la stingerea unora dintre aceste temeri.

  • COVID-19: 4.435 de noi cazuri, 121 de decese

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 4.435 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), din 14.859 de teste. 

    Până duminică, pe teritoriul României au fost confirmate 556.335 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 457.360 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    13.385 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 12.12.2020 (10:00) – 13.12.2020 (10:00) au fost raportate 121 decese (74 bărbaţi şi 47 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Braşov, Botoşani, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mureş, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiş, Vaslui, Vâlcea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 3 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 12 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 41 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 41 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 23 decese la categoria de peste 80 de ani.

    117 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar pentru 4 pacienţi decedaţi nu au fost înregistrate comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.136. Dintre acestea, 1.289 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 4.428.071 teste. Dintre acestea, 14.859 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 9.650 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 5.209 la cerere.

    Pe teritoriul României, 42.328 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.460 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 65.354 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 130 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.730 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 12 decembrie a.c., 6.134 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.133.872 de lei. De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost constatate, ieri, 3 infracţiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 6.951 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.936 în Italia, 1.253 în Spania, 125 în Franţa, 3.085 în Germania, 167 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 4 în Suedia, 123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveţia, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 12 în Republica Moldova, 2 în Muntenegru şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt şi Federaţia Rusă. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 127 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 32 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo şi unul în Grecia, au decedat.
    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 797 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia.
     

  • Lira sterlină se scufundă în urma incetitudinilor legate de negocierile privind Brexit

    Lira sterlină era tranzacţionată la 1,3230 dolari în timpul tranzacţiilor de luni dimineaţă, în scădere cu 1,5%.

    Discuţii între Marea Britanie şi Uniunea Europeană urmează să se reia luni, mai târziu, prim-ministrul britanic Boris Johnson urmând să vorbească cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Ambele părţi încearcă să rezolve termenii unui viitor acord comercial post-Brexit. Regatul Unit şi UE au anunţat progrese în unele domenii, dar rămân diferenţe în ceea ce priveşte drepturile de pescuit, aşa-numitele condiţii de concurenţă echitabile şi modul în care pot fi soluţionate disputele viitoare.

    Condiţiile de concurenţă echitabile se referă la standardele la care Marea Britanie trebuie să adere pentru a exporta în bloc.

    Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană în ianuarie, dar a fost de acord să respecte regulile comerciale ale UE până la sfârşitul anului, astfel încât ambele părţi să poată ajunge la un nou acord comercial. Negocierile s-au prelungit luni de zile şi, pe măsură ce sfârşitul anului se apropie, apar îngrijorări din ce în ce mai mari că discuţiile s-ar putea finaliza fără un acord.

    În acest scenariu, exportatorii din ambele părţi s-ar confrunta cu costuri majorate şi bariere în activitate.

  • Petrolul se îndreaptă spre 50 dolari barilul după ce OPEC+ a ajuns la un compromis

    Brent a crescut cu 27 de cenţi, la 48,98 dolari pe baril până la 14:34 GMT, după ce a atins cea mai mare valoare de la începutul lunii martie, la 49,92 dolari. West Texas Intermediate a crescut cu 14 cenţi la 45,78 dolari pe baril. Ambele repere încheie a cincea săptămână consecutivă de câştiguri.

    OPEC şi Rusia au convenit joi să crească livrările cu 500.000 de barili pe zi, din ianuarie, cu creşteri lunare încă nedefinite, nereuşind să ajungă la un compromis cu privire la o strategie comună pentru restul anului 2021.

  • Numărul de şomeri a ajuns la 477.000 de persoane în octombrie, în creştere cu 36% faţă de octombrie 2019. Rata şomajului a urcat la 5,3%

    Numărul şomerilor cu vârsta cuprinsă între 15 ani şi 74 de ani estimat pentru luna octombrie a fost de 477.000  de persoane, în creştere cu 4,8% faţă de luna precedentă şi cu 36% faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele transmise miercuri de INS.

    Rata şomajului a crescut de la 5,1% în septembrie la 5,3% în octombrie pe fondul majorării ratei şomajului la femei de la 4,7% în septembrie la 5% în octombrie, cel mai ridicat nivel din 2016. De asemenea, rata şomajului la bărbaţi a crescut de la 5,4% în septembrie la 5,5% în octombrie, maximul din luna august.

    (Sursa: INS)

    În perioada ianuarie-octombrie 2020 rata medie a şomajului s-a situat la 4,9%, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului trecut, evoluţie determinată de criza sanitară şi consecinţele acestui şoc fără precedent, parţial contrabalansată de implementarea unui mix relaxat fără precedent de politici economice, menţionează Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    “În scenariul macroeconomic central revizuit recent prognozăm o rată medie anuală a şomajului de 5,1% în perioada 2020-2022, deteriorarea climatului din piaţa forţei de muncă pe termen scurt, în contextul evoluţiei economiei sub potenţial, urmând să fie contrabalansată de ameliorare începând cu a doua jumătate a anului 2021, pe fondul intrării într-un nou ciclu economic”, spune Andrei Rădulescu.

  • Românul care se distrează cu ideile

    De ce prăpastia dintre bogaţii şi săracii lumii trebuie să existe în continuare şi de ce timpul pare să treacă mai repede sunt doar câteva dileme, printre altele, la care legea constructală, lansată de fizicianul Adrian Bejan, răspunde. Profesor la Universitatea Duke din Statele Unite, a primit numeroase distincţii, inclusiv medalia Benjamin Franklin, acordată în trecut şi unor cercetători precum Stephen Hawking şi Nikola Tesla. Subliniază însă că nu aceste recunoaşteri îi aduc fericirea.

    „Sunt la fel ca şi înainte. Sunt fericit fiindcă mă distrez cu ideile”, răspunde Adrian Bejan în interviul acordat Business MAGAZIN, întrebat ce înseamnă distincţiile numeroase primite de-a lungul timpului pentru lucrările sale în domeniul fizicii. Profesor universitar de inginerie mecanică la Universitatea Duke din Carolina de Nord – specializat pe studiul termodinamicii, transferului căldurii, designului naturii, evoluţiei fizicii – Adrian Bejan s-a numărat, în 2001, în rândul primilor 100 cei mai citaţi autori în domeniul ingineriei din toată lumea. Este autorul a 30 de cărţi, a 600 de publicaţii, a primit 18 doctorate onorifice de la universităţi din 11 ţări, iar anul trecut i-a fost acordată şi medalia Benjamin Franklin pentru inginerie mecanică, pentru legea constructală, acordată anterior şi altor fizicieni celebri.

    Articolele din presa internaţională îl descriu pe profesorul Adrian Bejan drept un cercetător care „pune la îndoială convenţiile şi autoritatea şi crede în conexiunile dintre teme şi discipline diferite”.

    Popularitatea sa se leagă mai ales de invenţia unui principiu din fizică denumit „legea constructală a evoluţiei şi organizării”, despre care el spune că are o aplicabilitate vastă în viaţă şi societate şi oferă o mai bună înţelegere a funcţionării lumii. Legea constructală descrie un principiu de design din natură: sistemele de flux, de toate felurile – oameni, râuri, copaci, plăci tectonice, pieţe – toate funcţionează la fel, dintr-un anumit punct de vedere. Pentru a supravieţui, toate aceste sisteme trebuie să se adapteze liber şi să acomodeze curenţii care le traversează, iar toate evoluează urmând un tipar vascular.
    „Nu am idee, s-a întâmplat, iar pasiunea a crescut de-a lungul timpului”, răspunde Adrian Bejan la întrebarea legată de modul în care s-a născut pasiunea pentru fizică. A studiat timp de 11 ani la liceul Vasile Alecsandri din Galaţi – pe care îl descrie drept excepţional din punctul de vedere al atragerii şi producţiei de talente, profesori şi elevi. „Mă descurcam bine la ştiinţe, dar îmi plăceau şi botanica, zoologia, geografia şi istoria.” De ce? Explică, simplu: „Fiindcă îmi plăcea să desenez – copaci, animale, hărţi ale reliefului şi hărţi ale ţărilor”.

    „Cine sunt se datorează în întregime părinţilor (tatălui, de profesie veterinar, mamei, farmacistă – două minţi libere educate în anii 1920 şi 1930), brutalizaţi de regimul comunist dar care au stat neclintiţi în faţa acestuia”, îşi descrie el baza evoluţiei ulterioare. La 12 ani, mama i-a oferit drept cadou de Crăciun cartea „Istoria fizicii” de Max von Laue. „Încă am această carte, pentru că-mi aminteşte de adevărul că ideile bune sunt în continuă morfogeneză. Nu sunt fixe, ca marxismul. Dimpotrivă. Sunt atât de bune, că-l invită pe ascultător să le pună la îndoială, să le îmbunătăţească, să le schimbe.” Adrian Bejan a crescut în perioada comunismului în România şi a reuşit să scape de acest regim devenind jucător profesionist de baschet; a studiat însă şi arta.

    Despre experienţa lui anterioară, ca artist şi sportiv, spune: „Sunt cine am fost, cu excepţia faptului că acum sunt mai bun. Sunt creatorul teoriei fizicii legate de evoluţia sportivă, precum şi a evoluţiei designului (desen, arhitectură)”.

    Mai târziu, în Statele Unite a studiat la Massachusetts Institute of Technology. A început să lucreze la teoria care l-a făcut cunoscut în toată lumea după ce şi-a început cariera de profesor la Universitatea Duke, pe care o descrie drept „o oază de libertate şi, mai amplu vorbind, de talent”.

    În prezent, fizicianul Adrian Bejan lucrează în majoritatea timpului: 2/3 din timp – „muncă de toate felurile”, spune el –, 1/3 din timp doarme şi nu merge niciodată în vacanţă.

    O altă părere despre cei 1% cei mai bogaţi oameni ai lumii

    Aplicată economiei, legea constructală a fizicianului român este cuprinzătoare şi controversată în acelaşi timp. Aceasta spune că cei mai bogaţi oameni ai lumii şi diferenţele dintre ei şi săraci există nu din cauza unei erori a sistemelor economice, ci pentru că trebuie să existe.

    Potrivit celui mai recent raport al Credit Suisse, 1% cei mai bogaţi oameni deţin nu mai puţin de 47% din averea lumii, cu o avere individuală care porneşte de la 871.000 de dolari. Totodată, primii 10% dintre bogaţii lumii deţin 85% din averea globală.

    Chiar dacă mulţi ar vrea ca acest decalaj să fie redus şi să fie creată o societate bazată pe egalitate, potrivit lui Adrian Bejan, acest lucru este imposibil, din punctul de vedere al fizicii. După cum reiese dintr-un eseu al său, inegalitatea socială este inevitabilă, prin prisma legii constructale. Aceasta fiindcă mişcarea tuturor lucrurilor – atât sociale, cât şi politice şi economice – e determinată de sisteme ramificate, precum cele ale ramurilor de copaci sau ale sistemului vascular.

    Inegalitatea în funcţie de avere este una care a divizat din cele mai îndelungate timpuri specia umană. Existenţa acestei inegalităţi, explică profesorul, datează de la începuturile civilizaţiei moderne, cu origini în Egiptul Antic, Europa Renascentistă, secolul al XVIII-lea din Franţa, blocul estic sovietic şi chiar din perioada Statelor Unite moderne. „Nu există un subiect mai fierbinte în contextul politic actual, după cum ne reamintesc mişcările populiste de astăzi. Celebrăm progresul economic continuu, dar liderii de peste tot sunt preocupaţi că doar o mică parte din populaţie poate să se bucure de acesta.” Aşadar, observă Adrian Bejan, ne preocupă modul în care putem să oferim celor care nu au o oportunitate egală pentru a se alătura celor care au.

    „Totuşi, puţini realizează că evoluţia înspre inegalitate este un fenomen natural, la fel ca gravitaţia sau fluxul unidirecţional dinspre căldură înspre frig (a doua lege a termodinamicii), iar acest lucru creează o discuţie despre cum să lupţi împotriva inegalităţii sau dacă aceasta poate fi combătută.”

    Totodată, constată Adrian Bejan în eseul său, această inegalitate oferă o oportunitate. „Dacă ne gândim la inegalitate ca la un fenomen fizic, acesta poate să documenteze discuţia despre cum să ne deplasăm înspre evoluţia unei societăţi care să îi conecteze pe cei cu buzunare mici spre arhitecturile de flux mare care domină totul de la copaci la corpul omului, la livrare, înspre folosirea unor unelte precum libertatea, accesul la educaţie, regula legii, instituţii religioase şi asociaţii între colegi şi vecini.”

    Profesorul Adrian Bejan explică toate aceste lucruri astfel: legile fizicii guvernează modul în care lucrurile se mişcă şi nimic nu se mişcă dacă nu este împins. „Impulsurile vin din putere, puterea vine de la combustibil pentru maşini şi din mâncare pentru animale.”

    Odată ce un sistem natural se mişcă, trebuie să se mişte în continuare şi continuă să evolueze înspre o eficienţă energetică mai mare, înspre un set de obiective.

    Pe măsură ce sistemele evoluează şi devin mai eficiente, devin şi mai complexe. De ce? Fiindcă alăturarea şi mişcarea (fluxul) împreună necesită mai puţină putere decât mişcarea lor individuală. Aceleaşi legi ale fizicii explică motivele pentru care sistemele fluviale evoluează într-o serie de afluenţi care îşi varsă apele într-un râu principal. Organizarea se întâmplă, e naturală.

    Cu cât este mai mare curentul, cu atât animalul şi vehiculul sunt mai eficiente decât unul mai mic, chiar şi unul mai complex. Prin urmare, mişcarea de pe parcursul vieţii unei economii, de pildă, va deveni mai complexă pe parcursul timpului. Cantitatea de combustibil consumată de populaţie este direct proporţională cu averea anuală, respectiv cu PIB-ul.

    „Aşadar, fizica şi economia sunt două faţete ale aceleiaşi monede. Acelaşi flux ierarhic al sistemelor este responsabil pentru amândouă”, explică el. Astfel, îşi continuă profesorul explicaţia în eseul său, ierarhia – mai multe râuri mici tributare aceluiaşi râu  ale căror ape ajung în mări şi, în cele din urmă, în oceane – există fiindcă acesta este modul în care sistemul va prospera.

    Totuşi, pe măsură ce un sistem devine mai complex, apa nu va circula niciodată prin canale de aceeaşi mărime. La fel ca o albie sănătoasă de râu sau un copac bine nutrit, un sistem eficient de transport într-o societate populată va include câteva drumuri de pământ care conduc spre altele mai mari şi abia apoi înspre o autostradă. „Ierahia se întâmplă”, concluzionează profesorul.

    Câteodată însă, legile naturii determină sistemele să supravieţuiască în moduri pe care noi nu le dorim. O economie complexă în creştere, precum cea globală, în care trăim acum, produce inevitabil inegalităţi care cresc, pe măsură ce populaţia cere mai multă egalitate. Prin intermediul guvernelor reprezentative, putem să lansăm legi care să încline sistemul înspre egalitate. Educaţia, sistemul de sănătate şi filantropia ajută. Pe măsură însă ce timpul trece, inegalitatea va reapărea, la fel şi furia, constată profesorul.

    „Inegalitatea – după cum pare uneori – este imposibil să fie ştearsă, iar cele mai dramatice încercări de a o şterge, precum experimentele comuniste şi socialiste de atunci şi chiar şi de astăzi, conduc la cele mai tragice rezultate. Iar în câteva zile, ierarhia reapare.” Profesorul subliniază că acest lucru nu ar trebui să ne împiedice să acordăm fiecărui membru al societăţii oportunitatea să joace un rol într-un sistem economic care va deveni mai complex şi mai eficient de-a lungul timpului, doar că atunci când facem acest lucru ar trebui să ne amintim că legile fizicii guvernează mişcarea tuturor sistemelor.

    Ierarhii direct proporţionale cu complexitatea organizaţiei

    Legea constructală se aplică însă şi altor sisteme sociale şi economice. Un exemplu este organizarea socială, fenomenul organizării fiind unul care a stârnit curiozităţi ale oamenilor de secole întregi, fiind un fenomen complex cu o serie de manifestări diverse: de la oraşe, guverne, economie, business, alianţe, transport, comunicaţii şi aşa mai departe. Descrieri ale acestor manifestări sunt extinse şi utile, fiind responsabile pentru numeroase volume de literatură şi ale departamentelor academice care sunt devotate studiului organizării sociale.

    „Cu ajutorul legii constructale am arătat de ce ajung indivizii să trăiască (să se mute) împreună, să se organizeze. Organizarea este o reflecţie a realităţii fizice (bio şi nonbio) care necesită mai puţină putere (energie utilă, combustibil, mâncare) pentru a mişca o unitate dintr-o cantitate înspre o cantitate mai mare”, explică Adrian Bejan.

    El a ilustrat predictibilitatea organizării şi evoluţiei acesteia prin intermediul a două modele de mişcare într-o singură zonă, unele inanimate (albii ale râurilor, generate de numeroase reguli constructale) şi altele animate (distribuţia apelor încălzite pentru folosirea lor în aşezările umane).

    Concluzia la care a ajuns este că mişcarea devine mai ierarhică pe măsura creşterii mărimii şi complexităţii arhitecturii respective. Distribuţia poate fi făcută în mod uniform (cu mai multă egalitate) prin impunerea unor canale identice distribuite uniform într-o zonă. Fluxul arhitectural devine astfel o reţea ca o plasă, în loc de o arhitectură ramificată asemeni unui copac; totodată, chiar şi în modele de design cu o egalitate impusă ierarhia persistă. Această reţea teoretică dezvăluie de asemenea înţelesul inovaţiei din punctul de vedere al fizicii: „Este schimbarea unui tip de design local care facilitează curgerea pe parcursul unui teritoriu întreg locuit de cei care se mută în mod organizat”.

    S-ul şi noile tehnologii

    De la trenduri economice, creşterea populaţiei, răspândirea cancerului sau adoptarea de noi tehnologii, anumite configuraţii par în mod inevitabil să se răspândească.

    O nouă tehnologie, de pildă, începe cu o rată de acceptare mică, aceasta fiind urmată de o creştere explozivă, urmată de o încetinire, numai pentru a se opri înainte de a „lovi zidul”, explică profesorul Adrian Bejan. Ilustrată grafic, această curbă de creştere în timp ia forma unui „S”. Fenomenul este atât de răspândit încât a generat numeroase cercetări ce par a nu avea nimic în comun – răspândirea populaţiilor biologice, a reacţiilor chimice, a contaminanţilor, a limbilor, a informaţiilor şi activităţii economice. „Am demonstrat că acest tipar poate fi prezis în întregime ca un sistem de curgere natural.”

    Curba S – cunoscută şi drept funcţie sigmoidă – reprezintă designul natural al sistemelor de flux. În exemplul noilor tehnologii, după un ritm de acceptare încet la început, creşterea poate fi imaginată mişcându-se rapid înspre canale stabilite din piaţă.

    „Aceasta este ascensiunea abruptă a S-ului.” Pe măsură ce tehnologia se maturizează, şi ritmul de penetrare a acesteia încetineşte, orice creştere sau flux se mişcă în afara canalelor iniţiale de penetrare într-un mod mai scurt şi mai încet.

    „Mi-ar plăcea să folosesc metafora degetelor care se întind pentru a reprezenta creşterea iniţială invazivă cu plasarea unei mănuşi peste acele degete, ca reprezentare a etapelor laterale de consolidare mai lentă. E ca şi cum ar exista două vieţi – prima este lungă şi rapidă, în timp ce a doua este de distanţă scurtă şi înceată. Designul începe cu o invazie rapidă, urmată de o consolidare înceată. Apoi trendul se loveşte de un zid invizibil, dar previzibil”, explică Bejan.
    Această teorie arată că nu există o coincidenţă – ambele sunt manifestări ale tendinţei constructale naturale care caracterizează sistemele de flux pentru a genera tipuri de design aflate într-o evoluţie care le permite să curgă (să evolueze), să se răspândească şi să colecteze mai uşor.

    De ce unele zile trec mai greu decât altele?

    „De ce pare că timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Care sunt legile fizicii care stau la baza impresiei că unele zile trec mai greu decât altele? De ce avem tendinţa să ne concentrăm pe neobişnuit (pe surpriză) şi nu pe timpul prezent şi monoton?”, sunt alte câteva întrebări cărora legea constructală le oferă un răspuns.  Adrian Bejan spune că a descoperit elementele din fizică ce răspund la aceste întrebări, în urma unor observaţii simple: „Timpul măsurabil «pe ceas» nu reprezintă acelaşi lucru cu timpul perceput de mintea omului”.

    Astfel, spune Bejan, „timpul minţii” este alcătuit dintr-o secvenţă de imagini, reflecţii din natură, care hrănesc stimulii organelor senzitive. Rata la care sunt percepute schimbările imaginilor mentale descreşte odată cu vârsta, din cauza unor proprietăţi fizice care se schimbă odată cu vârsta: frecvenţa mişcărilor ochilor, dimensiunea corpului în acord cu acea curbă S, degradarea anumitor părţi ale corpului etc. O nealiniere între imaginile timpului mental şi timpul propriu-zis stă la baza explicaţiilor acestui fenomen din literatură care e trup şi suflet cu legea constructală şi cu fizica.

    Ce face în continuare cu timpul său omul care îl percepe atât de raţional? Planurile nu fac parte din viaţa sa: „Obiectivul meu este să continui”.


    Mai multe teorii, o singură lege

    Legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură a sistemelor de curgere animate sau neanimate. Această lege, aparţinând profesorului Adrian Bejan, a fost formulată în anul 1996.

    Există mai multe teorii constructale – una pentru fiecare fenomen natural la care cineva se poate gândi. Spre exemplu, teoria constructală a locomoţiei animalelor, a arhitecturii albiilor râurilor, teoria constructală a creşterii fulgilor de zăpadă, a respiraţiei etc.

    „O lege, mai multe teorii, la care se adaugă faptul că manifestaţiile legii în natură (peste tot) acoperă tot spectrul, bio şi nonbio. Legea fizicii uneşte cele două teritorii ale observaţiilor umane – la fel ca legea mecanicii (dinamică, legea lui Newton)”, explică profesorul Adrian Bejan.

    Astfel, „legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură, modul în care sisteme de curgere animate şi inanimate lucrează împreună“.

    Legea constructală a fost formulată în 1996, după cum urmează: „Pentru ca un sistem de o dimensiune finită să persiste în timp (să existe), trebuie să evolueze liber într-un astfel de mod în care să faciliteze accesul curenţilor care circulă în cadrul acestuia”.

    Legea constructală descrie astfel concepte ale vieţii, evoluţiei, designului şi performanţei în fizică, care este „cea mai amplă arenă ştiinţifică”, potrivit profesorului Adrian Bejan.

    * Mai multe detalii despre Legea Constructală oferă profesorul Adrian Bejan în cartea „Fizica vieţii”, 2016

     

  • Bitcoin a ajuns la maximul tuturor timpurilor

    Bitcoin a atins o altă etapă în cursa sa din 2020, crescând cu 9% până la un nou record istoric de aproximativ 19.860 dolari, peste maximul anterior de 19.783 dolari din decembrie 2017, relatează CNN.

    Bitcoin a crescut cu peste 175% de la sfârşitul anului 2019. Preţurile a scăzut sub 4.000 dolari în martie, pe măsură ce pieţele din întreaga lume au scăzut din cauza crizei Covid-19.

    Însă moneda electronică a crescut brusc în ultimele luni, pe măsură ce dolarul a slăbit.

    Cum companiile de plăţi Giants Square şi PayPal permit acum clienţilor să cumpere şi să vândă bitcoin, iar gigantul de gestionare a banilor Fidelity lansează un fond bitcoin pentru investitori bogaţi, zilele în care bitcoin este considerat doar o investiţie marginală s-au încheiat, iar criptomoneda a câştigat legitimitate.

    Cantitatea de bitcoin aflată în circulaţie în prezent valorează acum mai mult de 365 de miliarde de dolari.

    Bitcoin a obţinut, de asemenea, un impuls după ce un strateg de vârf de la BlackRock, cea mai mare firmă de administrare a activelor din lume, a sugerat că Bitcoin ar putea într-o zi să înlocuiască aurul ca monedă de refugiu.

    Creşterea bitcoin a alimentat, de asemenea, creşteri importante ale criptomonedelor mai mici, cum ar fi ethereum, XRP, litecoin şi Stellar.

  • Dacă lucrurile continuă în ritmul actual, în 2022 datoria publică va depăşi 55% din PIB – analiză

    La finalul lui septembrie 2020, datoria publică a României a ajuns la 451 de miliarde de lei, adică 42,9% din PIB. În decembrie 2019 datoria publică a fost de 373,6 miliarde de lei, adică 35,3% din PIB.

    Ministerul Finanţelor a mai împrumutat marţi de pe piaţa externă 2,5 miliarde de euro, adică 1,5 miliarde de euro pe 20 de ani şi 1 miliard de euro pe 9 ani.

    Datoria publică a României este formată din datoria în lei şi datoria în valută, respectiv euro sau dolari. Datoria publică este diferită de datoria externă, care include numai datoria în valută, atât cea publică, adică a statului, cât şi cea privată, a companiilor şi băncilor. Datoria externă a ajuns la 117 miliarde de euro.

    Consiliul Fiscal este o insituţie autonomă, care este chemată să certifice/să comenteze deciziile autorităţii publice fiscale, dar fără a avea vreo putere practică. În privinţa datoriei publice, calculul Consiliului Fiscal este optimist. Consiliul vede o creştere a datoriei publice a României de până la 55% din PIB, până în 2022. La o creştere a pensiilor, în acest an cu 14%. Comisia Europeană vede însă o creştere aproape exponenţială a datoriei, din cauza deficitului bugetar care, în loc să fie domolit, cum speră guvernul român, va creşte. Comisia vede un deficit bugetar cu mult peste cel avansat de economişti (9% din PIB, pe medie), de 10,3% din PIB în acest an, de 11,3% din PIB anul viitor şi de 12,5% din PIB în 2022. Acest scenariu, ar antrena o creştere a datoriei publice de la 35,3% din PIB în 2019 la 46,7% din PIB în 2020 (plus 11,4 puncte procentuale din PIB, echivalentul a 130 mld. lei) şi la 54,6% din PIB în 2021. Şi la 63,6% din PIB în 2022.

    Va fi foarte greu de susţinut o astfel de datorie cu venituri în buget de 30% din PIB. Acum statul trebuie să cheltuiască pentru că este fundamental să susţină economia şi sănătatea oamenilor. Dar statul nu este cantină a săracilor pentru toţi. Statul trebuie să-i susţină pe cei fără sprijin, dar statul va trebui să vadă şi că toţi banii pe care îi imprumută astăzi trebuie daţi înapoi, notează Ziarul Financiar.

    Consiliul Fiscal crede că o consolidare fiscală trebuie începută chiar din 2021.

    Ministrul finanţelor, Florin Câţu, are o promisiune: deficitul bugetar va scădea, crede el, la 7% din PIB în 2021, de la 9-10% din PIB în acest an. Este posibil, dacă afacerile cresc, dacă încasările bugetare cresc. Nu este posibil prin tăiere de cheltuieli. Este greu, dar clar: România, în situaţia ei economică de astăzi – fără autostrăzi, fără trenuri, fără o mobilitate urbană modernă – nu-şi permite deficite la nivelul UK, al Franţei sau al Germaniei.