BusinessMagazin

Tag: estimare

  • Povestea indianului care a studiat în patru ţări şi a creat un conglomerat de miliarde de dolari

    J.R.D. Tata s-a născut pe 29 iulie 1904 în Paris, fiind al doilea copil al lui Ratanji Dadabhoy Tata şi al soţiei sale de origine franceză, Suzanne „Sooni” Brière. Tatăl său a fost văr primar al lui Jamsetji Tata, un pionier al industriei indiene. J.R.D. Tata şi-a petrecut mare parte din copilărie în Franţa. A studiat în cadrul şcolii Janson De Sailly din Paris, iar ulterior a fost educat în Londra, Japonia, Franţa şi India. În octombrie 1932, după ce mama sa a murit, tatăl lui Tata a decis să îşi mute familia în India şi să îl trimită pe J.R.D. la studii în Anglia, în octombrie 1923.

    Tânărul s-a înscris la o şcoală de gramatică, fixându-şi ca obiectiv să studieze ingineria la Cambridge. La scurt timp după ce cursul de gramatică s-a încheiat şi spera să fie acceptat la universitatea britanică, în Franţa s-a aprobat o lege prin care toţi bărbaţii de origine franceză sub 20 de ani erau obligaţi să îndeplinească serviciul militar. Ca cetăţean francez, J.R.D. trebuia să se înroleze în armată pentru cel puţin un an.

    După ce s-a înrolat în Armata Franceză, a fost trimis într-un regiment numit Spahis. Colonelul regimentului a aflat în scurt timp că Tata poate nu doar să citească şi să scrie în franceză şi engleză, dar şi să dactilografieze, prin urmare l-a desemnat secretar al biroului său. După o perioadă de 12 luni de serviciu în Armata Franceză, a vrut să meargă la Cambridge pentru a-şi continua educaţia, dar tatăl său a decis să îl aducă înapoi în India, unde s-a alăturat companiei Tata & Sons ca ucenic neplătit în 1925. În 1929, J.R.D. Tata a renunţat la cetăţenia franceză, a devenit cetăţean  indian şi a fost angajat în cadrul companiei. În 1930 s-a căsătorit cu Thelma Vicaji, fiica lui Jack „Prinţul” Vicaji, un avocat pe care l-a angajat ca să îl apere de acuzaţia de a-şi fi condus Bugatti-ul cu viteză prea mare pe principala promenadă din Mumbai (pe atunci denumit Bombai), Marine Drive.

    Inspirat de pionierul Louis Blériot, Tata a luat lecţii de zbor, iar pe 10 februarie 1929 a obţinut primul brevet de pilot emis în India. A devenit ulterior cunoscut drept părintele aviaţiei civile indiene, ca urmare a faptului că a fondat prima linie comercială a Indiei, Tata Arilines, în 1932 (companie ce avea să devină în 1946 Air India, linia aeriană naţională a Indiei). În 1938, la vârsta de 34 de ani, J.R.D a fost ales preşedinte al Tata & Sons, succedându-l pe unul dintre verii săi, funcţie ce l-a făcut şeful celui mai mare grup industrial din India.

    A condus astfel grupul de companii Tata, cu activitate în industria oţelului, ingineriei, energetică, industria chimică şi ospitalităţii vreme de mai multe decenii. Tata a devenit faimos pentru faptul că şi-a menţinut standardele etice în conducerea companiei şi pentru faptul că a refuzat să mituiască politicieni sau să se folosească de piaţa neagră. A început cu 14 companii sub conducerea sa, iar jumătate de secol mai târziu, pe 26 iulie 1988, când a părăsit compania, Tata & Sons era un conglomerat format din 95 de companii. Sub conducerea sa, activele grupului Tata au crescut de la 100 de milioane de dolari la 5 miliarde. În 1945, J.R.D. Tata a pus bazele Tata Motors, iar trei ani mai târziu Tata a lansat Air India International drept prima linie aeriană internaţională a Indiei. În 1953, guvernul indian l-a numit pe J.R.D. Tata drept preşedinte al Air India şi director de consiliu al Indian Airlines – o funcţie pe care a avut-o timp de 25 de ani.

    J.R.D. a fost renumit şi pentru modul în care şi-a tratat angajaţii – în 1956 a iniţiat un program de asociere a angajaţilor cu managementul, astfel încât angajaţii să aibă o voce mai puternică în afacerile companiei. Era convins de necesitatea binelui angajaţilor săi şi, în consecinţă, a expus principiile beneficiilor unei zile de muncă de opt ore şi a impus scheme de compensaţie în caz de accident şi de ajutor social care au fost ulterior acceptate ca cerinţe statutare în India. Tata a fost de asemenea un susţinător al declaraţiei puterilor emergente ale primului-ministru Indira Gandhi, în 1975, şi a fost şi membru fondator al corpului guvernator al Consiliului Naţional de Cercetări de Economie Aplicată din New Delhi – primul institut de politică economică independentă din India, fondat în 1956. În 1968, a fondat serviciile de consultanţă Tata, iar în 1987 a pus bazele Titan Industries.

    Tata a fost de asemenea administratorul fondului Sir Dorabji Tata de la lansarea acestuia, în 1932, pentru o perioadă de 50 de ani. Sub ghidarea lui, fondul a susţinut construirea primului spital destinat pacienţilor diagnosticaţi cu cancer din Asia, în Mumbai, în 1941, şi a fondat de asemenea Institutul Tata de Ştiinţe Sociale (TISS, 1936), Institutul Tata pentru Cercetări Fundamentale şi Centrul Naţional pentru Arte Performative.

     J.R.D. Tata a murit în Geneva, Elveţia, pe 29 noiembrie 1993 din cauza unei infecţii la rinichi. La moartea lui, parlamentul indian a fost suspendat în memoria sa – onoare acordată de obicei doar membrilor parlamentului.

  • Grupul TeraPlast a înregistrat o cifră de afaceri de 427 milioane de lei în 2017. Compania şi-a bugetat afaceri de 970 milioane de lei pentru anul în curs

    Situaţia consolidată a rezultatului global a Grupului TeraPlast pentru anul 2017 prezintă o cifră de afaceri de 427 milioane lei, în creştere cu 7% faţă de anul precedent.

    Grupul TeraPlast include societatea TeraPlast (producător de ţevi, granule şi profile din PVC), filialele TeraSteel Bistriţa şi TeraSteel Serbia (producători de panouri sandwich şi structuri metalice zincate), TeraGlass (producător de ferestre şi uşi din PVC), TeraPlast Logistic (începând cu iunie 2016 coordonează activităţile logistice ale Grupului),  TeraPlast Ungaria (distribuitor), divizia de polietilenă (fosta Politub, producător de ţevi din polietilenă) precum şi societatea Depaco (producător de ţiglă metalică).

    Anul 2017 grupului TeraPlast a achiziţionat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia. Investiţia a depăşit 6 milioane de euro. Aceasta este prima fabrică din străinătate deschisă după 1990 şi aflată integral în proprietatea unei firme româneşti. În 2018, fabrica TeraSteel din Serbia îşi propune să vândă produse în valoare de peste 28 de milioane de euro. Acesta este un obiectiv cât se poate de realist, ţinând cont de faptul că TeraSteel Serbia are o fabrică identică cu cea din România care a avut în 2017 o cifră de afaceri de 38 mil. euro şi deserveşte o piaţă de 160 mil. euro, cu fabrica din Serbia.

    Tot în 2017, grupul a încheiat acorduri pentru achiziţionarea pachetului de 67% din Depaco, al doilea jucător de pe piaţa de ţiglă metalică, prin brandul Wetterbest. TeraPlast a preluat controlul Depaco în ianuarie 2018, după obţinerea avizului favorabil de la Consiliul Concurenţei. La 31 decembrie 2017, Depaco era controlată în comun cu ceilalţi asociaţi, prin urmare societatea este consolidată prin metoda punerii în echivalenţă (Depaco nu a avut o contribuţie la EBITDA consolidată a grupului pentru anul 2017). Depaco a fost consolidată, ca subsidiară, începând cu ianuarie 2018.

    Seria de achiziţii a continuat cu preluarea Politub, unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa ţevilor de apă şi gaz, care a intrat integral în portofoliul TeraPlast începând cu luna octombrie a anului trecut. Din decembrie 2017, Politub a transferat business-ul către TeraPlast ca un tot unitar, devenind divizia de ţevi polietilenă a TeraPlast. Pentru 2018, reprezentanţii îşi propun dublarea cifrei de afaceri pentru această divizie.

    Cifra de afaceri a TeraSteel Romania în 2017 a fost de 173 mil lei, iar EBITDA de 17,8 mil lei (2016: cifra de afaceri de 125 mil. lei, EBITDA de 15 mil. lei).

    Cosmin Pătroiu, director general TeraSteel: „Am mulţumirea că dacă în urmă cu 10 ani eram jucătorul nr.11, acum suntem lideri pe piaţa panourilor sandwich cu spumă poliuretanică din România. TeraSteel Serbia a generat EBITDA din a doua lună de producţie. Cu fabrica din Serbia, acţionăm pe o piaţă de 160 mil. euro. Ne-am propus pentru 2018 o cotă de piaţă de aprox. 20%. De 3 ani exportăm în Serbia, prin urmare avem cunoştinţe solide în această piaţă.”

    Depaco este jucătorul numărul doi pe o piaţă de 300 mil. euro şi îşi propune pentru 2018 majorarea cotei de piaţă, în special în centrul şi nordul ţării, unde la ora actuală are o prezenţă redusă, dar şi extinderea prezenţei pe piaţa europeană.

    Valeriu Irimescu, director General Depaco: ”Ne-am întărit forţa de vânzări şi am început derularea planurilor de extindere şi eficientizare a capacităţilor de producţie.”

    Scăderea EBITDA consolidată a grupului se datorează lipsei de investiţii în infrastructură care a impactat semnificativ TeraPlast SA, în particular divizia de instalaţii şi amenajări. Pentru anul 2018 compania estimează o economie de 1,5 mil.de euro cu materia primă, ca urmare a punerii în funcţiune a secţiei de PVC reciclat, în noiembrie 2017. De asemenea, TeraPlast şi-a adaptat politicile de aprovizionare, stocuri şi distribuţie la noile condiţii de piaţă.

    În vederea menţinerii poziţiei de lider de pe piaţa canalizărilor exterioare, dar şi pentru a-şi creşte cota de piaţă pentru sistemele de canalizare interioară, pentru 2018 TeraPlast a pregătit lansarea de noi produse.

    Mirela Pop, director general TeraPlast: “Am intrat în 2018 în top 10 reciclatori europeni şi cu un portofoliu de produse structurat astfel încât să putem răspunde provocărilor actuale ale pieţei.”

  • Schimbarea anunţată de Uber, în România, începând de miercuri, 14 februarie

    Astfel, o cursă de la Dristor până la Gara de Nord, într-o oră de vârf, va fi de 15,63 de lei. O cursă de la Piaţa Victoriei până la aeroport va fi de 26,09 lei.

    Ce include tariful afişat în aplicaţie. Odată introdusă destinaţia, tariful afişat de aplicaţie va arăta o sumă exactă, care va include:

    ● distanţa până la destinaţie, incluzând aici opririle multiple
    ● timpul estimat pe baza valorilor istorice de trafic
    ● tarifarea dinamică, atunci când e cazul
    ● eventuale reduceri promoţionale

    Atunci când intervine tarifarea dinamică, aplicaţia Uber va afişa suma exactă şi mesajul că tarifele sunt mărite ca urmare a cererii mari. Atunci când tariful dinamic depăşeşte 3 X tariful de bază, utilizatorii vor fi notificaţi despre asta şi li se va cere confirmarea.

    În situaţiile în care pasagerii modifică destinaţia, adaugă o oprire pe parcurs sau timpul petrecut în cursă e mai lung decât cel estimat, aplicaţia va actualiza corespunzător valoarea totală a cursei.

  • Cea mai veche sticlă nedesfăcută de vin, de pe vremea romanilor, ar putea fi încă băută

    Sticla de un litru şi jumătate a fost îngropată într-un mormânt al unui nobil roman aflat lângă oraşul german Speyer. Sticla se mai numeşte şi Römerwein aus Speyer. Cercetătorii estimează că acesta datează din anul 325 e.n., scrie Atlas Obscura.
     
    Vinul a fost cel mai probabil realizat din strugurii locali care au fost plantaţi în timpul regimului romani. Se găsesc şi alte plante a căror identitate nu a fost scoasă la iveală, probabil pentru gust sau cu rol de conservare. Reziduul dinăuntru nu se mai poate numi însă vin. Conform imaginii de mai jos, este o masă solidă, întunecată şi un lichid albicios; dar chiar şi supravieţuirea acestui reziduu este fără precedent.
     
    Este o sticlă care a rămas închisă ermetic, cu un dop de ceară şi un strat gros de ulei de măsline care au prevenit evaporarea conţinutului.
     

     

  • Imperiul pe care lumea l-a uitat: cum arăta “oraşul celor 1.001 biserici” – GALERIE FOTO

    Ani, cândva adăpost pentru zeci de mii de oameni, s-a transformat într-un oraş al fantomelor şi al ruinelor. Devenit un centru cultural important în timpul dinastiei armene Bagradit, rămăşiţele oraşului sunt astăzi împrăştiate pe un platou din nord-estul Turciei.

    Cei care vizitează ruinele acestui imperiu de mult apus sunt întâmpinaţi de privelişti ce amintesc de istoria bogată a oraşului Ani, întinsă de-a lungul a trei secole şi cinci dinastii – armenă, bizantină. turcă, georgiană şi otomană.

    La apogeul său, în secolul XI, oamenii de ştiinţă estimează că Ani adăpostea nu mai puţin de 100.000 de oameni, fiind cunoscut ca “oraşul celor 1.001 biserici”. Cifra era mult exagerată, dar studiile arheologice au scos totuşi la iveală peste 40 de locuri de cult.

  • Irakul vrea 100 de miliarde de dolari pentru reconstrucţia post-conflict

    Această estimare fusese vehiculată în ianuarie de premierul Haider Abadi, în cursul Forumului Economic Mondial Davos.

    Comisia Naţională irakiană pentru Investiţii a publicat vineri o listă cu 157 de proiecte pentru care Irakul va solicita finanţare în cursul unei conferinţe a potenţialilor donatori programată în Kuwait în perioada 12-14 februarie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primele luni ale anului 2018 vin cu vânzări duble faţă de începutul lui 2017 pentru Chocolissimo

    Dublarea vânzărilor din această perioadă se datorează în primul rând colecţiei de produse de primăvară, dedicate exclusive pieţei locale, întrucât „România este singura ţară din grup care sărbătoreşte Mărţişorul” declară Aura Oprea, acţionar Savorisa, compania care deţine brandul Chocolissimo pe piaţa locală.

    Cele mai vândute produse din portofoliul de ciocolată Chocolissimo sunt cele produse pentru segmentul corporate. „Cele mai frecvente cereri pe care le primim de la clienţii corporate se referă la realizarea unor forme customizate din ciocolată. Majoritatea îşi doresc să producem logo-ul companiei din ciocolată sau, în cazul în care au elemente fizice reprezentative, să le realizăm din ciocolată.“ – adaugă Aura Oprea.

    Datorită sărbătorilor precum Valentine’s Day, 1 şi 8 Martie sau Paştele, primul trimestru al anului reprezintă 30% din vânzările anuale ale brandului. În 2017, Chocolissimo a avut vânzări de 2,3 milioane de lei, iar pentru anul în curs estimează o creştere de 50%, până la 3,5 milioane de lei. Valoarea medie a unei comenzi înregistrate pe site-ul companiei este 150 lei.

  • Parlamentul European dezbate astăzi sistemul judiciar din România

    Ora estimată pentru începutul dezbaterii este 18:30 (ora României).

    Potrivit agendei dezbaterii, Vera Jourova, comisarul european pentru Justiţie, Consumatori şi Egalitate de Gen, va susţine un discurs. Totodată, va exista o luare de poziţie din partea unui reprezentant al Consiliului UE.

    Recent, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, au declarat că urmăresc “cu îngrijorare” situaţia din România, subliniind că un stat puternic este întemeiat pe independenţa şi eficienţa sistemului judiciar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: Amancio Ortega

    Este cel mai bogat om din Spania şi al doilea din lume, cu o avere estimată la circa 78 de miliarde de dolari. Amancio Ortega s-a născut într-un orăşel din provincia Leon, Spania, în anul 1936, perioadă când în ţară izbucnise războiul civil. Tatăl său lucra la căile ferate, iar mama era menajeră. Când era copil, familia lui s-a mutat în La Coruña.
    Acolo, Amancio a început să lucreze de la vârsta de 13 ani, fiind comis-voiajor pentru un magazin de tricouri numit Gala. A realizat aici că distribuirea hainelor consumă o sumă mare de bani, fiind de părere că un sistem de distribuţie direct spre magazine şi clienţi ar fi soluţii care ar ajuta la economisire. Ideile sale sunt puse în practică în 1960, când devine managerul unui magazin de haine adresat oamenilor înstăriţi din La Coruña, unde va produce haine de calitate la preţuri reduse. Succesul l-a determinat pe Ortega ca trei ani mai târziu să-şi deschidă propria afacere.
    La 27 de ani, deschide Confeccions GOA (iniţialele numelui său scrise invers). Primul magazin Zara ia naştere doi ani mai târziu pe strada cea mai circulată din La Coruña şi este numit aşa pentru că numele său preferat, Zorba, era deja luat. Strategia controlului total asupra producţiei şi distribuţiei l-a propulsat rapid pe Ortega în rândul celor mai puternici oameni ai lumii: ce desena astăzi apărea pe rafturile magazinelor în cel mult trei săptămâni. În 1988, reţeaua de magazine Zara depăşeşte graniţele şi ajunge în Porto, Portugalia, iar numele companiei este schimbat în Inditex.
    Până în 1990, Ortega reuşeşte să îşi lanseze magazinele în Statele Unite ale Americii şi în Franţa, iar apoi în Mexic, Belgia, Suedia sau Grecia. Sub umbrela Inditex a lansat noi mărci de îmbrăcăminte şi accesorii. În prezent, Inditex este un imperiu al modei, cu magazine deschise în mai bine de 80 de ţări din întreaga lume. Pe piaţa locală, compania a intrat în 2003.
    Astăzi, Amancio este pe jumătate retras din afacere, lărgindu-şi orizonturile înspre domeniile imobiliar, petrolier sau turistic.

  • Haosul generat de Formularul 600: aproape 30.000 de români cu venituri din activităţi independente au depus controversata declaraţie

    ”Formularul 600 – Declaraţia privind venitul asupra căruia se datorează contribuţia de asigurări sociale şi cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate – va putea fi depus până la 15 aprilie 2018, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate miercuri de Guvern. Termenul de depunere a Formularului 600 este astfel prelungit de la 31 ianuarie 2018 la 15 aprilie 2018. Măsura a fost luată în scopul creşterii gradului de conformare a contribuabililor la noile cerinţe de raportare şi îndeplinire a obligaţiilor declarative instituite pentru stabilirea contribuţiilor sociale obligatorii (contribuţia de asigurări sociale şi de asigurări sociale de sănătate). Menţionăm faptul că au fost depuse circa 28.500 de formulare, dintr-un număr total estimat de aproximativ 210.000, potrivit estimărilor făcute la nivelul anului 2016”, se arată într-un comunicat de presă remis Mediafax.

    Citeşte continuarea pe www.Mediafax.ro