Prevederile sunt incluse în proiectul de modificare a legii privind finanţele publice publicat spre dezbatere publică. De-a lungul anilor, guvernele au promovat, în mod uzual, proiecte de buget optimiste, supraestimând creşterea economică şi veniturile bugetare, iar ipotezele au fost ulterior infirmate de realitate şi a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA sau tăierea salariilor pentru echilibrarea bugetului. Rămâne de văzut dacă autorităţile vor ţine cont de evaluarea independentă şi nepărtinitoare a previziunilor macro şi bugetare realizată de către Consiliul Fiscal.
Tag: eficienta
-
GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Cine-i cel mai (ne)competitiv din Europa
Pe de o parte, Germania a consemnat câştiguri mai mici de productivitate şi o creştere mai mare a salariilor, pe de altă parte, ţări ca Irlanda şi Spania au înregistrat câştiguri mai mari de productivitate, în paralel cu o moderare a salariilor. Această ajustare nici nu a început însă în Franţa şi Spania.
-
Eficienţa – revizie tehnică
Nam June Paik a folosit primul formularea “autostrada electronică”, de care s-a folosit mai târziu Al Gore, atunci când a vorbit de autostrada informaţională. Paik era un fan al televiziunii, lucru normal dacă ne gândim că a fost contemporan cu Marshall McLuhan şi cu ideile acestuia. Peste decenii, în epoca internetului, dar şi a televiziunii fără limite, a lăţimii de bandă şi a consumatorului avizat, descoperim totuşi că autostrada electronică, sau informaţională dacă vreţi, nu este suficient de lată în România pentru a cuprinde singurul canal declarat cultural.
Care a fost oprit. Comunicatul de presă dixit: “Măsura a fost dispusă în 13 septembrie, prin Ordin al preşedintelui-director general (PDG) al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), Claudiu Săftoiu, în contextul situaţiei financiare critice a Televiziunii Române. Decizia face parte din procesul de implementare a Programului de redresare economică a SRTv, elaborat în concordanţă cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 33/2012. Aplicarea Programului decurge din necesitatea armonizării ofertei editoriale şi a resurselor utilizate cu veniturile lunare ale SRTv”.
Să ne înţelegem: am fost consumator de TVR Cultural. Am multe a le reproşa şi multe pentru care să-i laud. Dar ceea ce pun în discuţie aici este chestiunea de principiu: gestul, oprirea singurului canal cultural din România.
Amicii care vor să-mi explice cum e cu eficienţa şi cu audienţa să se abţină. Televiziunea naţională nu trebuie să fie eficientă, ea trebuie să se încadreze în buget. Dar pentru aceasta nu trebuie omorât produsul, ci reaşezată activitatea. Trebuiau manageri, producători, trebuia idei, emisiuni, producţie, prezentatori. PDG-ul a aruncat apa din copaie cu copil cu tot, în căutarea unei eficienţe tălâmbe, care nu are nimic în comun cu raportul dintre activitate, efort şi rezultat. Au preferat să taie, în loc să încerce să managerieze şi să administreze, măcar din respect pentru plătitorii de taxe care se uitau la Cultural.
Eficienţa tălâmbă de care vorbesc se asortează bine cu hoţia şi ticăloşia. Vrem mereu cel mai ieftin produs şi din cauza asta (dar nu numai, repet, mai e şi hoţia şi ticăloşia) reparaţiile pe drumuri ţin abia un sezon, bazele de date se strică, programele de informatizare se opresc la jumătate. Din cauza ei nu avem şosele, nu avem rezultate şi suntem la ani lumină de lumea civilizată. Personal nu cred că un stat poate fi condus numai după principii corporatiste, de eficientizare maximă şi de profit. Statul trebuie să folosească aşa ceva, dar nu trebuie să fetişizeze astfel de principii. Dacă le fetişizează fals, adică spune că face, dar nu face nimic, e perversiune de-a dreptul, dar asta e altă discuţie.
Un stat trebuie să dovedească empatie şi să lucreze cu noţiuni precum cheltuieli sociale, persoane defavorizate, educaţie, egalitatea de şanse. Un stat ar trebui să comunice cu cetăţenii şi să se comporte asemenea unui administrator şi nu ca un vechil. Trebuie să fie risipitor, să aibă o viziune pe termen foarte lung şi să accepte minusuri astăzi pentru a obţine plusuri peste ani.
Suntem atât de eficienţi încât ne anihilăm singuri, cultural, moral, economic şi social.
-
OTP Bank Romania ia un credit de 10 mil. euro de la BERD pentru finantarea sectorului energetic
Creditul face parte din Facilitatea pentru Eficienta Energetica,
un program comun de finantare al Comisiei Europene si al BERD
pentru Romania, si va finanta investitiile de eficienta energetica
derulate de catre companiile romanesti cu imprumuturi pe termen
lung, in valoare de pana la 2,5 milioane euro fiecare. Proiectul va
permite sectorului industrial privat sa isi maximizeze economia de
energie si sa isi imbunatateasca competitivitatea.Fondurile BERD vor fi completate de o componenta nerambursabila
oferita de Uniunea Europeana pentru finantarea unui program de
asistenta tehnica, precum si pentru acordarea unor stimulente
directionate catre sub-debitori pentru promovarea investitiilor in
sectorul energiei durabile.“Proiectul va avea un impact pozitiv asupra eforturilor
intreprinse in Romania pentru atenuarea schimbarilor climatice,
oferind sectorului industrial local acces la finantare pe termen
lung si incurajand investitii de energie durabila in cadrul
companiilor private, ajutandu-le sa devina mai competitive si sa
atenueze impactul cresterii pretului la energie”, considera Claudia
Pendred, director al BERD pentru Romania.“Vedem un imens potential de afaceri in sectorul energetic si de
eficienta energetica din Romania si consideram ca acesta va fi unul
dintre factorii care vor ajuta Romania sa iasa din criza si sa
contribuie la cresterea stabila pe termen lung”, a declarat Laszlo
Diosi, CEO al OTP Bank Romania.BERD, detinuta de 61 de tari si doua institutii
interguvernamentale, sprijina dezvoltarea economiilor de piata si a
democratiei in tarile din Europa Centrala pana in Asia Centrala. De
la inceputul activitatii sale in Romania, BERD a investit peste 4,8
miliarde euro in diferite sectoare ale economiei si a mobilizat
investitii suplimentare de peste 9 miliarde de euro.OTP Bank Romania este subsidiara a OTP Bank, cel mai mare grup
bancar independent din Europa Centrala si de Est. OTP Bank ofera
servicii universale in Ungaria, Romania, Muntenegru, Croatia,
Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia si Serbia, pentru mai mult de 12
milioane de clienti, prin intermediul unei retele teritoriale de
aproape 1.500 de unitati, prin intermediul reţelei de ATM-uri si
prin sistemul de canale electronice. -
Adevarul despre banii UE: nu Udrea, laudata de Basescu, ci Seitan a atras cele mai multe fonduri europene
Datele oficiale contrazic, in buna parte, versiunea
presedintelui Traian Basescu referitor la situatia absorbtiei
fondurilor europene. In viziunea lui, campioanele ar fi Ministerul
Dezvoltarii Regionale si Turismului, condus de Elena Udrea, si cel
al Mediului, condus de Laszlo Borbely.Conform statisticii publicate de Autoritatea
pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, la 31 august 2010,
cel mai bine sta insa Ministerul Muncii care, cu Mihai Seitan la
conducere, a ocupat prima pozitie in topul numarului proiectelor
aprobate – 1.763, aproape dublu fata de Ministerul Dezvoltarii si
de 12 ori mai mult fata de Ministerul Mediului.Detalii pe www.gandul.info.
-
Cei mai mari concediatori
Romtelecom – 2.500. BCR – 2.400. Coca-Cola – 102. Vorbim de numarul de angajati trimisi acasa in urma unora dintre cele mai radicale procese de restructurare din ultimii ani. Oameni pentru care ideea de restructurare a capatat iremediabil o conotatie negativa. Evident, pentru companie, fie ca este vorba de reducerea costurilor sau de cresterea productiei, restructurarile fac parte dintr-un plan care vizeaza imbunatatirea activitatii, iar de cele mai multe ori, efectul este cel scontat. Victimele colaterale sunt insa angajatii care sunt pusi in fata unei realitati dure: fie pleaca de bunavoie, fie sunt trimisi acasa de catre angajator.Ce au de facut directorii de resurse umane, cei care gestioneaza aceste situatii, atunci cand trebuie sa spuna unui intreg colectiv ca a venit momentul in care “colaborarea s-a incheiat”? Loc de discutii nu mai ramane, asa ca iti asumi sarcina pe care o ai si tai in carne vie. “Nu o faci de dragul de a o face, ci pentru ca trebuie sa indeplinesti niste obiective”, spune Anca Georgescu, cea care, la 40 de ani, conduce intreg departamentul de resurse umane de la Romtelecom. Nu are nici voce groasa, nici mana de fier si nici privire impietrita, ci doar un plan de afaceri pe care trebuie sa il respecte. Cazul Romtelecom este clasic: o companie cu vechime si notorietate, cu traditie, dar cu un sistem greoi si un raport costuri-productivitate dezechilibrat decide ca a venit momentul marii schimbari. Era si firesc, dupa reducerea profitului, in urma pierderii de clienti si a lansarii unor servicii cu minute nelimitate, sa urmeze o serie de masuri drastice pentru reducerea costurilor. Aceasta a insemnat peste 60 de proiecte de restructurare, “care au inceput de la cum sa valorificam mai bine imobilele pe care le avem pana la cum sa avem contracte mai bune cu furnizorii nostri, cum sa facem activitatea de intretinere si instalare a retelei mai eficienta, cum sa organizam o munca pe care pana acum o luna o faceau doi oameni acum o face unul, dar mai bine, cum sa crestem satisfactia clientului, cum sa vindem mai mult”, explica Anca Georgescu.Au fost 60 de proiecte care s-au desfasurat simultan cu regandirea necesarului de personal. Grosul procesului de restructurare s-a terminat, iar ceea ce a mai ramas de facut tine de cele cateva departamente care inca trec prin aceste transformari: departamentul de resurse umane, departamentul financiar si departamentele de suport. Anca Georgescu spune ca venirea acestui moment era inerenta; nu ar fi putut sa il opreasca si nici nu ar fi fost sanatos pentru companie sa faca asa ceva. A incercat, in schimb, sa diminueze gradul de disconfort care se creeaza in astfel de situatii. “Dupa ce am lansat comunicarea, intern si extern, am avut road-show-uri, in care CEO-ul si intreaga echipa de management s-au intalnit cu oamenii ca sa le explice, sa stea in fata lor si sa le raspunda la intrebari legate de ce se intampla, motivele pentru care se intampla si care vor fi consecintele asupra lor”, afirma Georgescu.Concedierile au fost facute pe baza unor evaluari care au tinut cont de ritmul de lucru si de eficienta angajatilor. Cei care, in urma acestor evaluari, au fost disponibilizati au primit salarii compensatorii, dupa cum prevede contractul de munca. Un alt aspect la care directoarea de resurse umane de la Romtelecom a tinut forte mult a constat in a le explica oamenilor care au plecat si celor care au ramas de ce au fost alesi ei si nu altii, cum au fost evaluati, cum va arata noua organigrama a companiei, care au fost ratiunile schimbarilor. “Este foarte important sa facem lucrurile cu o oarecare simplitate si fara sa uitam ca este vorba de niste decizii care se refera la oameni”, comenteaza Anca Georgescu.Unde au plecat? Cel mai probabil tot in industria telecom, unde inca se mai fac angajari si unde este nevoie de un know-how destul de specializat. De altfel, cam acesta este algoritmul, indiferent de domeniu, si, asa cum fostii angajati ai Romtelecom vor migra catre alte companii care ofera servicii de telefonie, si cei care au fost disponibilizati din BCR se vor orienta catre alte institutii din sistemul bancar, iar cei de la Coca-Cola isi vor incerca norocul in alte companii din zona FMCG.Cazul BCR a tinut vie atentia publicului timp de aproape un an, ca fiind cea mai drastica reducere de personal din industria bancara. Reorganizarea celei mai mari banci din Romania a insemnat, printre altele, si reduceri masive de personal. In momentul cand actiunea a fost facuta publica, reprezentantii BCR anuntau ca aproximativ 2.400 de angajati vor fi concediati pana la finele anului 2008. Tot atunci, Andreas Treichl, presedintele Erste Bank (actionarul majoritar al BCR), spunea ca schimbarile la nivelul personalului vor depinde de evolutia centrelor regionale si de cati angajati ai bancii vor accepta posturi in noile sucursale sau vor fi calificati pentru activitatile de back-office. Posturile care au disparut din schema bancii au fost rezultatul externalizarii unor functii precum transportul si procesarea de numerar, managementul proprietatilor si, intr-o mai mica masura, call center-ul.Ajustarea organigramei a insemnat totusi si costuri substantiale pentru BCR din cauza pachetelor compensatorii care le sunt oferite celor ce nu-si mai gasesc loc in noua schema a bancii. In ceea ce priveste zonele in care activitatile au fost externalizate, BCR a negociat optiunile pentru transferul angajatilor sai la furnizorul extern, ca parte a contractului de externalizare a serviciilor. In acelasi timp, BCR a oferit stimulente de mobilitate angajatilor care s-au mutat in alt oras pentru a se plia pe nevoile de personal ale bancii.