BusinessMagazin

Tag: dublare

  • QuickMobile: ”Vânzările de ceasuri inteligente se vor dubla anul acesta”

    ”Dispozitivele wearable şi, în special, ceasurile inteligente, sunt vedetele acestui an, iar popularitatea lor creşte uimitor şi în România, urmând tendinţa de la nivel european. Pe fondul evoluţiei din ultima perioadă, estimăm că până la finele lui 2016 se va dubla numărul smartwatch-urilor vândute, după ce anul trecut am depăşit pragul de 11.000 de unităţi”, a declarat Tudor Ţiboc, director general al QuickMobile.

    Smartwatch-urile câştigă tot mai mult teren în rândul pasionaţilor de tehnologie şi încep să ocupe o pondere crescută în vânzările retailerilor de profil din România, numai anul trecut acestea marcând un avans de 340% faţă de nivelul înregistrat de QuickMobile în 2014 şi au reprezentat 10% din afacerile companiei.

    Potrivit lui Tudor Ţiboc, românii plătesc, în medie, 1.300 de lei pentru smartwatch-uri, cele mai populare modele din oferta retailerului fiind Apple Watch 42 mm, Samsung Gear S2 şi Asus ZenWatch 2.  În funcţie de valoarea totală a comenzilor pentru fiecare model în parte, Apple Watch conduce clasamentul, urmat de Samsung Gear, Pebble, Moto 360 şi MyKronoz.

    În ceea ce priveşte alt segment de dispozitive wearable, brăţările fitness, acestea sunt tot mai căutate anul acesta – în special de către doamnele şi domnişoarele active, interesate de un stil de viaţă sănătos, care fac mişcare şi contorizează aportul caloric consumat. Preţul de pornire a unui astfel de wearable este de 100 de lei, ca în cazul brăţărilor pentru fitness de la Xiaomi, dar poate urca şi până la circa 1.000 lei, pentru un device Fitbit.

    ”Am analizat îndeaproape preferinţele clienţilor noştri şi am observat că aceştia caută produse superioare, ale unor brand-uri renumite la nivel internaţional. Totuşi, principalele criterii de selecţie variază în funcţie de sexe. Astfel, bărbaţii ţin cont de caracteristicile tehnice ale smartwatch-urilor, în timp ce femeile care achiziţionează astfel de produse sunt interesate de design, culori şi brand. În ceea ce priveşte brăţările fit, acestea sunt extrem de populare în rândul sexului frumos, odată pentru preţul accesibil, dar şi pentru designul atractiv şi funcţionalităţile ideale unui stil de viaţă activ şi îngrijit”, explică Tudor Ţiboc.

    Potrivit acestuia, clasamentul mărcilor asiatice de ceasuri inteligente este condus, la QuickMobile, de Samsung, urmat de brand-urile ASUS şi Huawei. Retailerul QuickMobile.ro a înregistrat anul trecut afaceri de 45 de milioane de euro şi s-a  extins pe piaţa internaţională prin lansarea magazinului online QuickMobileShop.com, care livrează în toate cele 28 de state din cadrul Uniunii Europene. Odată cu extinderea business-ului pe plan internaţional. 

  • Cât costă o noapte de cazare într-un castel din Transilvania?

    Numărul de căutări pe portalul de călătorii HotelGuru.ro care fac referire la castele sau conace din România a crescut simţitor. Această statistică vine pe fondul unei tendinţe în creştere în ultimii ani, de renovare şi recondiţionare a castelelor şi conacelor din zona Transilvaniei şi de transformare a acestora în facilităţi turistice.

    Preţul pe noapte la un castel din zona Transilvaniei începe de la 200 lei pentru o cameră dublă, cu mic dejun inclus. Separat, majoritatea proprietăţilor pot include şi servirea prânzului sau a cinei, de la 50 lei / persoană.
    Pentru că oferă confort sporit dar şi facilităţi extinse, preţurile pentru cazarea la un castel sau conac pot fi cu până la 15% mai mari decât la o facilitate hotelieră evaluată la acelaşi grad de confort.

    Patru dintre cele mai căutate castele din Transilvania, potrivit portalului HotelGuru.ro:

    Castel Haller Ogra

    Construit între secolele XVI-XVII, castelul Haller Ogra este situat la o distanţă de 17 km faţă de Târgu Mureş, în localitatea Ogra. Cu o capacitate de cazare de 34 persoane în cele 15 camere, castelul oferă clienţilor acces la servicii Wellness, facilităţi pentru copii, un restaurant cu specific tradiţional, precum şi o cramă veche pentru pasionaţii de vinuri domneşti.

    Castelul Hotel Daniel Tălişoara

    Acest hotel păstrează vie ambianţa autentică a unui castel renascentist, fără a renunţa la confortul la cele mai înalte standarde ale timpurilor noastre. Castelul se află în Tălişoara, judeţul Covasna şi în cele 8 apartamente se pot caza până la 20 de persoane.

    Castel Templul Cavalerilor Vălişoara

    Situat în apropiere de Cheile Vălişoarei, într-un cadru natural de poveste, Templul Cavalerilor are un trecut tumultuos, fiind punct de vamă al Imperiului Austro-Ungar şi cazarmă militară românească în cele două Războaie Mondiale.

    Castelul Prinţul Vânător & Dracula Turda

    O locaţie care aminteşte de legendele româneşti din secolele trecute, Castelul Prinţul Vânător din Turda, judeţul Cluj, oferă cadrul perfect pentru relaxare şi romantism. Cavalerii în armuri cu săbii şi scuturi, piatra veche, fierul înroşit, turnurile şi crenelurile şi celelalte detalii decorative din castel poartă oaspeţii în vremurile demult apuse.

  • Vânzările Floria s-au dublat în primul trimestru al anului faţă de perioada similară din 2015

    Din 2013 si până în prezent, grupul Floria a investit peste 500.000 euro în dezvoltarea afacerii cu flori, atât pe zona de online, segment pe care Floria.ro îşi menţine poziţia de lider de piaţă, cât şi offline, prin deschiderea a două spaţii Floria în Stradă.

    “Investiţiile pe care le-am facut au arătat nu doar că piaţa este pregătită pentru jucători serioşi şi ca este din ce în ce mai competitivă, dar şi că este o zonă pe care se poate inova. Este o piaţă în care abordările creative de business, nu ma refer doar la creativitatea pusă în buchetele de flori, pot face diferenţa. De exemplu, la Floria.ro noi am investit şi am pariat pe un model de business care presupune sa avem drept parteneri florării locale din toată ţara, care să livreze florile în localităţile lor. Astfel, noi avem cel mai scurt timp de livrare a comenzilor de flori şi buchete online, indiferent de destinaţia din ţară,” mai spune Marina Popescu.

    În primele luni ale 2016, grupul Floria a primit un număr în creştere de cereri de la partenerii din provincie, prin care se realizează livrarile în afara Capitalei, dar şi solicitări pentru franciza Floria în Strada.

    “Dacă în urmă cu câţiva ani mergeam noi către parteneri şi le propuneam să colaborăm pentru asigurarea livrărilor în oraşul lor, acum vin constant întrebări şi cereri de la ei şi de la florării nou deschise. Vor să devină parteneri Floria.ro şi să gestioneze comenzile preluate de noi în zona respectivă. Acest lucru arată nu doar că le-a crescut încrederea în brandul Floria.ro, dar şi că sunt mai deschişi către extinderea modelului lor de business, că le-a crescut încrederea în forţa online-ului şi, la nivel general, că piaţa se dinamizează” adaugă Marina Popescu.

    Dezvoltarea pieţei florăriilor din România este susţinută atât de succesul afacerilor cu experienţă, online sau offline, dar şi de autorităţi, prin demersurile lor ocazionale pentru combaterea evaziunii fiscale care afectează piaţa.

    “Controalele au încurajat jucătorii corecţi, cei care emit bon şi plătesc TVA şi desigur au mai eliminat o parte din cei care vând la negru. Aşa cum remarcam şi în trecut, evaziunea fiscală rămane cea mai mare problemă cu care se confruntă piaţa vânzărilor de flori, însă perioada controalelor a fost oportună anul acesta. S-au făcut cateva controale în plin sezon, în lunile februarie şi martie, când impactul a fost maxim. Ne-am bucurat să vedem astfel de acţiuni şi sperăm să fie cât mai dese,” mai spune Marina Popescu.

    În primul trimestru din 2016, grupul Floria, prin diviziile sale online Floria.ro si offline, Floria în Stradă şi Floria Events, a vândut flori în valoare de 900.000 euro. Valoarea florilor vândute în primele trei luni ale acestui an este dublă faţă de 2015, fapt datorat atât creşterii cu 30% a diviziei online Floria.ro, dar şi aportului vânzărilor celor două florării Floria în Stradă deschise în 2015 (Câmpineanu în martie 2015 şi Dorobanţi în noimbrie 2015).

    Oraşele în care s-au făcut cele mai multe livrări de flori de către Floria.ro au fost Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Iaşi, Braşov şi Timişoara, ordinea păstrându-se faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce valoarea medie a unei comenzi online a crescut cu 8% faţă de anul trecut, la 236 lei/comandă.

    Floria.ro a împlinit în 2015 cinci ani de existenţă şi din mai 2015 este Furnizorul Oficial al Casei Regale a României pentru buchete şi aranjamente.

  • Noul preşedinte din Filipine anunţă măsuri extreme pentru a combate criminalitatea din ţară. Printre acestea – reintroducerea pedepsei cu moartea şi dubla spânzurare

     Preşedintele ales din Filipine, Rodrigo Duterte, promite să reintroducă pedeapsa cu moartea şi să angajeze lunetişti pentru a-i prinde pe cei care comit infracţiuni considerate majore şi care se opun arestării.

    Rodrigo Duterte, fostul primar al oraşului sudic Davao, a câştigat săptămâna trecută alegerile prezidenţiale din Filipine, după o campanie controversată, relatează Sky News.

    Punctul-cheie al campaniei sale l-a reprezentat războiul pe care acesta l-a declarat criminalităţii. O parte a planului său prevede reintroducerea pedepsei cu moartea pentru infracţiuni considerate majore, precum trafic de droguri, viol, crimă, tâlhărie şi răpire.

    “Cei care distrug vieţile copiilor noştri vor fi distruşi”, a declarat Rodrigo Duterte. “Cei care omoară ţara mea vor fi omorâţi. Pur şi simplu. Fără o cale de mijloc, fără scuze”, a precizat noul preşedinte din Filipine.

    Duterte a adăugat că, în cazul persoanelor condamnate pentru mai mult de o infracţiune majoră, se va apela la o dublă spânzurare.

    “După ce eşti spânzurat o dată, va exista o altă ceremonie pentru a doua infracţiune până când capul este complet separat de corp. Îmi place asta pentru că sunt nebun”, a menţionat Duterte.

     

  • Cum arată Kviabryggja, închisoarea ocupată de bancheri

    Camera de interogatoriu în care s-a scris istoria recentă a Islandei este austeră, mobilată doar cu o masă, câteva scaune şi un computer. O cameră de luat vederi este prinsă de un perete, iar ferestrele duble blochează complet vuietul furtunilor care lovesc Golful Faxafloi şi Reykjavikul. 

    În această cameră procurorul special Olaf Hauksson, un om înalt şi bine făcut, cât un urs, şi-a petrecut ultimii şase ani cercetând tranzacţiile care au adus economia islandeză în pragul falimentului în toamna anului 2008. Pe aici s-au perindat unii dintre cei mai puternici bancheri din Islanda, executivi şi investitori pentru a răspunde întrebărilor lui Hauksson. În toamna anului 2008 cele mai mari trei bănci islandeze s-au prăbuşit în doar trei zile, în parte din cauza aranjamentelor ilegale făcute de executivii lor pe burse.

    „Manipularea pieţei“, explică Hauksson pentru Süddeutsche Zeitung. Întrebat ce s-a întâmplat până la urmă cu şefii celor trei bănci, Hauksson, fost poliţist într‑un oraş mărunt, obişnuit cu beţivii şi scandalagiii, schiţează un zâmbet sfidător: „Toţi sunt la închisoare. Au stat chiar aici“. Prin acest lucru este surpinzătoare Islanda. A condamnat la închisoare 29 de bancheri şi alte personaje din lumea financiară pentru infracţiuni care au condus la severa criză din 2008. Nicio altă ţară din lume nu are un astfel de palmares, nici măcar SUA, unde a izbucnit criza financiară mondială. De aceea Kviabryggja, închisoarea bancherilor, a căpătat o atenţie specială. Jurnaliştii de la Bloomberg i-au făcut o vizită.

    Kviabryggja nu este o închisoare clasică. Nu are nevoie de ziduri, de garduri de sârmă ghimpată sau de turnuri de observaţie pentru a-i împiedica pe puşcăriaşi să fugă. Izolată într-un peisaj bătut de vânturi, vechea fermă este străjuită de îngheţatul Atlantic de Nord pe de o parte şi de câmpurile de lavă acoperite de zăpadă pe de cealaltă. La est orizontul este dominat de Snaefellsjokull, un vulcan adormit sub acoperământul unui gheţar. Spre civilizaţie duce doar un drum.

    Kviabryggja este acum casa lui Sigurdur Einarsson, fostul preşedinte al băncii Kaupthing, şi a lui Hreidar Mar Sigurdsson, fost director financiar. Kaupthing este cea mai mare bancă islandeză. Bancherii îşi petrec acum timpul spălând rufe, făcând exerciţii în sala de gimnastică a închisorii şi navigând pe internet. Ei şi alţi doi colegi de breaslă întemniţaţi aici – Magnus Gudmundsson, fostul CEO al subsidiarei din Luxemburg a Kaupthing, şi Olafur Olafsson, acţionar important al băncii când aceasta s-a prăbuşit – pot face şi excursii afară, aşa cum au voie şi ceilalţi 19 „oaspeţi“ ai închisorii. Toţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni fără violenţă.

    Pentru un om de rând s-ar putea să nu fie o viaţă prea grea, însă este ceva cu totul diferit faţă de zilele de dezmăţ când bancherii găzduiau petreceri pentru clienţi pe iahturi în Monte Carlo şi angajau cântăreţi legendari precum Tom Jones pentru a-şi încânta invitaţii la galele londoneze.

    Einarsson, Sigurdsson, Gudmundsson şi Olafsson s-ar putea să aibă noi colegi. Procurorul Hauksson va avea grijă de asta. În martie biroul său a pus sub acuzare cinci persoane pentru fraudă şi manipularea pieţei. Unul dintre ei este Larus Welding, fostul CEO al băncii Glitnir. Hauksson mai are în lucru încă vreo şase cazuri care au legătură cu criza financiară.

    Tragerea la răspundere a bancherilor vinovaţi ar fi trebuit să fie un rezultat satisfăcător pentru cei 333.000 de locuitori ai Islandei. Însă un scandal privind vânzări secrete de acţiuni de către cea mai mare bancă a ţării trezeşte temeri că încă nu a fost eradicat capitalismul de cumetrie, cel care a adus economia la dezastru. Ascensiunea unei formaţiuni politice antisistem denumite Partidul Piraţilor arată că furia persistă sub suprafaţa revenirii economice.

    „Societatea încă nu are încredere. Nu are încredere în politicieni, nici în instituţii şi nici în partide“, explică Stefan Olafsson, profesor de sociologie la Universitatea Islandeză. 

    O fi Islanda o ţară la capăt de lume cu o populaţie cât un oraş de mărime medie, dar ea trece prin acelaşi tip de revoltă populistă care zdruncină guvernele din Occident.

    „Politicienii au dezamăgit. Au permis să se întâmple aceste lucruri, tot acest exces şi toată această lăcomie, şi ca datoriile să se adune“, adaugă Olafsson.

    În urmă cu doar un deceniu, statu-quo-ul Islandei era foarte diferit. Cele mai mari trei bănci, după ce s-au scuturat de zeci de ani de disciplină financiară într-un spasm de dereglementare în anii 2000, au asaltat piaţa internaţională a datoriilor aşa cum n-au mai facut-o niciodată. Binecuvântate cu ratinguri maxime şi cu acces la Zona Economică Europeană, trioul s-a îndatorat cu 14 miliarde de euro doar în 2005, dublu faţă de 2004. Au plătit cu doar 20 de puncte de bază peste ratele de dobândă de referinţă, potrivit comisiei speciale de investigaţie a parlamentului. Băncile au devenit astfel maşini de făcut bani. Banii împrumutaţi erau daţi mai departe ca împrumuturi cu dobânzi mari. Capitalul propriu a ajuns în 2007 la o rentabilitate de invidiat, de aproape 20%. Inundate cu credite, familiile islandeze au început să-şi cumpere apartamente în Londra, să meargă în vacanţe de cumpărături la Paris şi au împânzit străzile din Reykjavik cu Range Rover-uri. În 2008 activele băncilor islandeze deveniseră de 10 ori mai mari decât economia ţării.

    Apoi a venit criza şi odată cu ea paralizia pieţelor din întreaga lume. Băncile şi-au pierdut accesul la finanţarea pe termen scurt şi nu şi-au mai putut gestiona propriile datorii. Valoarea coroanei islandeze s-a prăbuşit, făcând creditele denominate în monedă străină mult prea scumpe.

    Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir au intrat în incapacitate de plată a unor datorii echivalente cu 85 de miliarde de dolari în octombrie 2008, iar gospodăriile şi-au pierdut mai mult de o cincime din puterea de cumpărare.

    Cetăţenii au atacat clădirea istorică parlamentului cu ouă şi pietre. Birna Einarsdottir, director de marketing al Glitnir, a fost numită în acea lună CEO al Islandsbanki, o bancă nouă creată din activele islandeze ale Glitnir după ce creditorii au preluat controlul ei.

  • Românii au plătit şi 800 de lei pe noapte în hotelurile de lux pentru vacanţa de Paşte

    Românii au plătit pentru vacanţa de Paşte până la 800 de lei pe noapte pe o cameră dublă într-un hotel de lux din sta­ţiunea Mamaia sau din Sinaia.

    „Hotelul a funcţionat la capacitate maximă în vacanţa de Paşte şi 1 Mai. Am avut cupluri de tineri care au stat două nopţi. Pachetul special pregătit a inclus două nopţi de cazare cu demipensiune şi acces la spa. Preţul a fost de 179 de euro (800 de lei – n. red.) pe noapte pe cameră dublă“, a spus Robertina Anghel de la hotelul de patru stele Iaki, care operează 122 de camere în staţiunea Mamaia, cea mai populară de pe litoralul românesc. Unitatea de patru stele este deţinută de fostul căpitan al naţionalei de fotbal Gheorghe Hagi.

    Cei mai mulţi turişti care s-au cazat la Iaki au fost din Bucureşti, dar au venit şi străini, turişti din Anglia şi chiar Dubai. „Hotelul nostru este aproape de zona de cluburi, ceea ce îi interesează pe oaspeţii noştri.“

    Cititi continuarea pe www.zfcorporate.ro

  • Bitdefender îşi dublează business-ul pe segmentul enterprise

    Bitdefender continuă strategia de dezvoltare agresivă a segmentului enterprise prin numirea lui Vincent Schiavo pe poziţia de Senior Vice President, Worldwide Enterprise Sales and Marketing şi a lui Harish Sunderam Agastya ca Vice President, Enterprise Solutions.

    Cei doi vicepreşedinţi îi raportează lui Bogdan Irina, Chief Operating Officer în Bitdefender şi vor lucra în biroul din Santa Clara, California, hub-ul enterprise din Statele Unite ale Americii al companiei.

    Vincent Schiavo este un veteran al industriei IT, cu peste 30 de ani de experienţă.  El se alătură Bitdefender cu un istoric impresionant de creştere accelerată a unor companii precum Secure Computing, al cărei volum de business a crescut de aproape 10 ori sub conducerea lui Schiavo, înainte de a fi achiziţionată de McAfee, acum Intel Security. În noua sa funcţie, Vincent Schiavo va contribui la transpunerea leadership-ului tehnologic al Bitdefender într-o poziţie dominantă în vânzările globale de securitate cibernetică pentru sectorul enterprise.

    Harish Sunderam Agastya aduce în Bitdefender o bogată experienţă în securitatea cibernetică pentru corporaţii, ocupând anterior poziţii importante în companii precum Trend Micro, Dome9 sau CloudPassage. El va conduce echipele de Enterprise Product Management, Product Marketing, Services şi Market Inteligence.

    Bitdefender este o companie de securitate informatică cu activitate la nivel global, care livrează soluţii de securitate în peste 100 de ţări, printr-o reţea complexă de distribuitori şi parteneri.

  • Piaţa de e-fulfillment a ajuns la 10 milioane de euro în 2015

    Externalizarea prin e-fulfillment începe să devină o practică şi în România, numărul antreprenorilor care vor să reducă semnificativ costurile, prin încredinţarea proceselor operaţionale şi logistice unui e-fulfiller, crescând constant, potrivit unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii Frisbo. Astfel, în 2015, piaţa locală de profil a ajuns la 10 milioane de euro, urmând să se dubleze anul acesta, potrivit Frisbo, primul furnizor de servicii complete de e-fulfillment din România.

    E-fulfillment este serviciul prin care un operator preia tot procesul de onorare a comenzilor în numele unui magazin online, de la depozitare, la preluare de comenzi, împachetare şi livrare sau chiar gestionare website, bazându-se pe sisteme cloud de gestiune, raportare şi urmărire a comenzilor.

    Creşterea e-commerce-ului românesc a urcat e-fulfillment-ul local la 10 milioane de euro în 2015. Pe fondul evoluţiei înregistrate în ultima perioadă, specialiştii Frisbo estimează că în acest an valoarea pieţei se va dubla. ”Deşi, în urmă cu doi ani, România nu era obişnuită cu conceptul de e-fulfillment, acum start-up-urile şi magazinele medii din e-commerce-ul autohton au început să ia în calcul tot mai mult externalizarea proceselor operaţionale şi logistice, care asigură reducerea costurilor cu până la 50%. În ţara noastră au început să apară, în ultimul an, soluţii de e-fulfillment care asigură parţial anumite servicii pe care noi le punem la dispoziţie. Din start am stabilit ca Frisbo să fie o soluţie completă de e-fulfillment care să ofere depozitare, pick&pack, factură, AVB şi call center”, declară Bogdan Colceriu, CEO Frisbo.

    În 2015, Frisbo, prima platformă de e-fulfillment din România, activă pe piaţă din februarie 2014, a înregistrat un rulaj de marfă de două milioane de euro, dublu faţă de valoarea raportată în anul anterior. Cele mai accesate servicii Frisbo în cursul anului trecut au fost depozitarea şi pick&pack-ul, iar circa 30% dintre clienţi au optat şi pentru call-center.

    ”Recent au început să apeleze la noi comercianţii care fac dropship pentru alte magazine online, aceştia având nevoie de un proces rapid şi simplu incluzând strict depozitare, pregătire de documente, ambalare şi livrare. Acum avem discuţii şi cu antreprenori din regiune, inclusiv din Polonia, o ţară obişnuită cu acest concept, care vor să vândă produse aici prin e-fulfillment”, spune Bogdan Colceriu.

    Un magazin autohton care procesează zeci de comenzi pe zi, plăteşte, în total, pentru externalizarea în regim de e-fulfillment, câteva sute de euro. Chiar şi când numărul comenzilor se ridică la câteva sute pe zi, costul nu depăşeşte 1.000 de euro pe lună, conform CEO-ului Frisbo. În schimb, costurile sunt semnificativ mai mari în afara ţării, cu cel puţin 50% peste costurile din România.

    Chiar dacă tarifele pentru e-fulfillment sunt mult mai mici în ţara noastră, numărul retailer-ilor online care externalizează procesele operaţionale şi logistice este încă destul de redus faţă de cel înregistrat în străinătate, unde circa o treime din piaţa de e-commerce lucrează în regim e-fulfillment, potrivit datelor Frisbo.

    Frisbo este prima platformă de e-fulfillment de pe piaţa locală, lansată la începutul lui 2014 de Okian, unul dintre principalii comercianţi de carte din România, cu o investiţie de 500.000 de euro. Cu sediul central în Braşov, Frisbo deţine o infrastructură de 1.400 de metri pătraţi din care îşi propune să deservească mai multe magazine online. 

  • Tânăra de 30 de ani care vrea să deschidă 18 magazine de haine în acest an în România şi să ajungă la afaceri de 26 de milioane de euro

    O creştere de 114%. Nu, nu este vorba despre ritmul de până în 2009, ci de creşterea înregistrată anul trecut de afacerile retailerului polonez de modă LPP Tomânia Fashion, care reuneşte cinci mărci pe piaţa românească: Reserved, Cropp, House, Mohito şi Sinsay. Şi în 2014 vânzările s-au dublat. Cu un buget de 10 milioane de euro pentru anul în curs, Alina Bistreanu, director general al companiei, vrea să deschidă 18 noi spaţii. Astfel, şi vânzările s-ar putea dubla, iar, ajungând la 26 de milioane de euro.

    „Alerg, în continuare, pe tocuri”, râde glumind Alina Bistreanu, CEO al retailerului polonez de modă LPP, cu trimitere la faptul că într-un articol anterior spunea că a cam renunţat la sport de când a preluat conducerea companiei. Este mare amatoare de tocuri stiletto, cu excepţia vizitelor pe care le face pe şantier, vizite care nu lipsesc din programul ei săptămânal. Aceasta pentru că planul de extindere a companiei vizează deschiderea a zeci de magazine în fiecare an, astfel încât să ajungă la cifra rotundă de 100 în numai câţiva ani. Anul trecut au fost deschise 12 spaţii, cu investiţii de aproape 7 milioane de euro, iar pentru 2016 Alina Bistreanu spune că a inclus în buget 10 milioane de euro pentru inaugurarea a 18 magazine noi, atât în Bucureşti cât şi în alte oraşe din ţară. „În funcţie de oportunităţile care se vor ivi, avem posibilitatea de a creşte numărul acestora“. Până acum a bătut palma pentru 13 spaţii, iar cu alţi dezvoltatori de centre comerciale discuţiile sunt avansate.

    „În plus, intenţionăm ca pe lângă magazinul online Reserved, care este deja funcţional, să lansăm online alte două branduri din portofoliul nostru”, adaugă reprezentanta LPP România. În aceste condiţii, cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs este de 26 de milioane de euro, de două ori mai mare decât rezultatele aferente anului trecut (13,2 milioane de euro). Ar fi al treilea an consecutiv în care vânzările retailerului polonez pe piaţa românescă se dublează, în 2015 creşterea cifrei de afaceri fiind de 114%. Tot anul trecut este şi prima oară când compania a realizat profit pe plan local, de 0,7 milioane de euro, iar în 2016, „pentru că investim masiv, nu estimăm o creştere de profit comparativ cu 2015”. Odată cu creşterea numărului de magazine şi a vânzărilor, a sporit şi numărul angajaţilor, care înregistrează în 2015 un plus de 103% faţă de 2014; la finalul lui decembrie erau 295 de oameni pe ştatele de plată ale retailerului, dar recrutarea continuă, pentru a pregăti noile deschideri. Pentru comparaţie, în momentul în care Alina Bistreanu a preluat conducerea companiei, în urmă cu doi ani, LPP avea în România 60 de angajaţi şi cinci magazine; împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct, a pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în câţiva ani.

    „Deşi nu am reuşit să materializăm toate deschiderile planificate pentru anul 2015, ci aproximativ o jumătate din ceea ce ne-am propus – din motive ce ţin fie de decalarea datelor de deschidere a centrelor comerciale, ori de neconcretizarea unor negocieri purtate – anul care a trecut a fost unul dinamic”, punctează Alina Bistreanu. Ea enumeră pe degete deschiderea noilor  magazine, inaugurarea primul magazin flagship Reserved din România, cu o suprafaţă de aproximativ 2000 mp, şi lansarea magazinul online Reserved la finalul anului trecut.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune, deşi era obişnuită să lucreze şi în vacanţele de vară din liceu, pentru că, spune ea, este o fire independentă şi prefera să aibă proprii bani. Despre prima slujbă cu carte de muncă – economist – spune că a ajutat-o mult, pentru că i-a creat uşurinţa de a citi bilanţuri contabile, lucru care îi este de mare folos şi azi. În plus, a avut ocazia să înţeleagă destul de repede că este o fire prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e o zonă mai potrivită. După doi ani a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construcţiilor, iar în 2008 a început cariera sa în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009, la numai 24 de ani, a fost numită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România.

     

  • Cea mai mare bancă din România: programul “Prima Casă” va dispărea!

    Numărul clienţilor eligibili pentru un credit imobiliar se va reduce cu 60% în următorii cinci ani, având în vedere că doar una din zece persoane poate dispune de un avans de 30%, la care s-ar ajunge dacă se adoptă legea dării în plată în forma actuală, reies dintr-o analiză a BCR, cel mai mare jucător din sistem, scrie Ziarul Financiar.

    Piaţa de credite ipotecare şi imobiliare se va contracta cu aproximativ 60%, adică circa 160.000 de clienţi care nu vor dispune de un avans suficient pentru contractarea unui credit, ca impact al unei creşteri medii a avansului la creditele ipotecare şi imobiliare de la 15% în prezent la o medie viitoare de 30%.

    Analiştii BCR estimează ca Legea dării în plată, în forma sa curentă, va distorsiona semnificativ piaţa imobiliară, permiţând unui număr restrâns de deţinători de lichidităţi semnificative (numerar sau depozite) avantajul inechitabil de a profita de scăderea preţurilor imobiliare şi a face investiţii speculative, cu risc 0, beneficiind de prevederile legii pentru a ceda, fără restricţii, imobilele către băncile creditoare, în cazul în care investiţiile nu aduc randamentul scontat.

    „Programul Prima casă va dispărea, considerând situaţia efectivă în care garanţia statului devine nulă, conform prevederilor actuale ale Legii dării în plată, iar fără garanţia statului, instituţiile financiare bancare nu vor mai putea oferi facilităţile de avans scăzut şi dobândă redusă”, consideră analiştii de la BCR.