BusinessMagazin

Tag: drumuri

  • Un nou oraş din România va avea centură ocolitoare. Şoferii aşteaptă acest drum de 25 de ani

    Centura Târgu Jiu va fi construită de către compania Collini Lavori SpA (Italia), care a primit un contract în valoare de 35 de milioane euro de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Termen de finalizare a proiectului este de doi ani. 

    Proiectul presupune realizarea unei variante de ocolire atât prin estul oraşului, cât şi prin vestul acestuia, relatează tîrgujiu-gorj.ro. Varianta Est va asigura legăturile pe partea de est între Filiaşi, Râmnicu Vâlcea şi Petroşani şi are o lungime de 14,9 km.

    Varianta Vest asigură legăturile pe partea de vest între Filiaşi, Drobeta Turnu Severin şi Băile Herculane şi are o lungime de 5 km. Scopul construcţiei este de a facilita traficul din interiorul oraşului Târgu Jiu şi a drumurilor de legătură între localităţile din judeţ.

  • Guvernul vrea să cheltuiască cei mai mulţi bani UE pentru transport, mediu, dezvoltare urbană

    Astfel, pentru infrastructura de transport (autostrăzi, căi ferate, naval şi aerian) Guvernul vrea să cheltuiască aproximativ 5,7 miliarde euro, pentru proiecte de mediu – 3 miliarde euro, pentru eficienţă energetică – 270 milioane euro, pentru programe de angajare a tinerilor şi şomerilor – un miliard euro, pentru programele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă – 250 milioane euro, în timp ce pentru asistenţa socială a persoanelor defavorizate (în principal pentru programe de integrare a romilor) ar urma să fie cheltuite aproximativ un miliard euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primar din Buzău: Îşi bat joc de noi firmele care fac deszăpezirea, nu răspund la telefon

     Primarul din Brădeanu, Nistor Ştefan, a declarat că toate satele care aparţin comunei sunt izolate, întrucât firma care trebuia să deszăpezească drumurile nu a făcut acest lucru.

    “Noi local am rezolvat. Oamenii care au putut şi-au deszăpezit în curţi, noi am intervenit, însă mai trebuie deszăpezite drumurile. Degeaba avem noi grijă şi sunt oamenii de la Consiliul Judeţean care ne ajută, dacă cei care se ocupă de deszăpezirea drumurilor îşi bat joc de noi”, a spus primarul.

    El a precizat că sună de două-trei zile la reprezentanţii firmei care ar trebui să se ocupe de deszăpezirea drumurilor judeţene, însă aceştia nu i-au răspuns niciodată.

    “Cei de la firmele de deszăpezire nu mi-au răspuns niciodată, de două-trei zile îi sun”, a menţionat primarul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COD ROŞU. Ce măsuri au luat Internele pentru remedierea situaţiilor cauzate de vremea rea

    Astfel, pe raza celor 3 judeţe acţionează în prezent, suplimentar dispozitivului curent, peste 570 de poliţişti cu 235 de autospeciale în scopul prevenirii evenimentelor generate de căderile abundente de zăpadă şi intensificările vântului. Poliţiştii vor desfăşura misiuni de dirijare şi control a traficului rutier şi salvare de vieţi omeneşti. Alţi 800 de poliţişti sunt pregătiţi să intervină în funcţie de evoluţia fenomenelor meteorologice şi pentru gestionarea eventualelor situaţii de criză.

    La nivel naţional, în zonele afectate de vremea nefavorabilă acţionează peste 7.500 de poliţişti.

    Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, până duminică la prânz, 792 de persoane au fost evacuate din mijloace de transport blocate în zăpadă. De asemenea, au fost salvate zece persoane (în Galaţi şi Brăila), alte opt fiind asistate medical.

    La ora 13.00, 41 de persoane mai erau blocate în gări, trenuri sau autovehicule, iar 28 de drumuri naţionale şi autostrăzi erau închise de autorităţi sau aveau circulaţia restricţionată (majoritatea în judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Brăila, Vrancea). De asemenea, la nivel naţional, au mai fost închise de către autorităţi 57 de drumuri judeţene. Porturile Mangalia, Midia, Constanţa Nord şi Constanţa Sud-Agigea rămân închise, ca şi punctele de trecere a bacului din Turnu Măgurele şi Zimnicea.

    Totodată, se intervine pentru reluarea alimentării cu energie electrică în cele 72 de localităţi în care aceasta a fost întreruptă din cauza fenomenelor meteorologice extreme (judeţele Giurgiu, Călăraşi, Buzău, Dâmboviţa, Argeş, Teleorman, Brăila, Tulcea).

    În intervenţiile pentru limitarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase sunt implicate peste 2.400 de mijloace şi utilaje, din care aproape 1.000 aparţin structurilor Ministerului Afacerilor Interne, iar restul celorlalte structuri implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă (Ministerul Afacerilor Interne, alături de membri ai comitetelor judeţene şi locale, ai serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă).

    Ministrul interimar de interne, Gabriel Oprea, a precizat că de vineri până sâmbătă seara au fost aplicate 4 sancţiuni contravenţionale în valoare de 7.140 de lei (cuantum total) pentru societăţile care trebuia să asigure deszăpezirea, 3 în judeţul Dolj şi una în judeţul Dâmboviţa.

    Pentru evitarea situaţiilor extreme ce pot pune în pericol viaţa şi sănătatea celor implicaţi – victime şi salvatori deopotrivă, MAI face apel la persoanele aflate în zonele vizate de avertizările meteorologice să respecte indicaţiile personalului ce acţionează pentru limitarea efectelor acestor fenomene periculoase.

  • Harta neputinţei: România a ajuns într-un sfert de secol la 650 de kilometri de autostrăzi. Ce se va întâmpla în 2014

    ROMÂNIA NU ARE ÎNCĂ O AUTOSTRADĂ CARE SĂ LEGE FĂRĂ ÎNTRERUPERI VESTUL DE ESTUL ŢĂRII SAU NORDUL DE SUD, DAR GUVERNUL ŞI-A ASUMAT CA PÂNĂ ÎN 2018 SĂ FINALIZEZE CONSTRUCŢIA UNOR AUTOSTRĂZI CARE SĂ REALIZEZE conexiunea între principalele puncte cardinale. În 2018, statul vrea să aibă o autostradă de la Nădlac la Constanţa, care să treacă prin Sibiu şi Braşov, precum şi o autostradă de la Ungheni, la graniţa cu Republica Moldova, către Iaşi, Braşov, Bucureşti şi mai apoi către Alexandria.

    Tot în 2018 ar urma să fie gata şi autostrăzi pe ruta Borş-Cluj-Napoca-Sebeş, dar şi autostrăzi precum Ploieşti-Buzău-Focşani-Galaţi-Brăila sau Craiova-Calafat.

    Priorităţile în materie de autostrăzi ale guvernelor care au trecut pe la Palatul Victoria în ultimii aproape 15 ani s-au schimbat odată cu fiecare nou program de guvernare. Dacă în timpul guvernării lui Adrian Năstase (2000-2004) autostrăzile prioritare erau Bucureşti-Ploieşti-Braşov, Bucureşti-Constanţa şi Nădlac-Timişoara-Arad, în timpul lui Călin Popescu-Tăriceanu (2004-2008) se conturează pentru prima oară autostrăzile Nădlac-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa, respectiv Bucureşti-Braşov-Târgu-Mureş-Cluj-Napoca-Borş.

    Mai târziu, în guvernul Emil Boc (2008-2012), apar autostrăzi precum Lugoj-Drobeta-Turnu Severin-Craiova-Calafat, Ploieşti-Buzău-Focşani sau Autostrada Sudului, Bucureşti-Alexandria-Craiova.

    În cele câteva luni de guvernare din 2012, Mihai Răzvan Ungureanu a continuat planurile iniţiate de Emil Boc, iar, odată cu venirea la Palatul Victoria a lui Victor Ponta, autostrada Sibiu-Piteşti a început uşor-uşor să fie ştearsă de pe lista de priorităţi. La finalul anului trecut, Victor Ponta a prezentat priorităţile pentru următorii cinci ani la capitolul construcţii de autostrăzi, amintind de Braşov-Bacău-Roman-Iaşi-Ungheni, Bucureşti-Alexandria, Ploieşti-Buzău-Brăila-Galaţi sau Nădlac-Arad-Sibiu-Braşov-Comarnic-Ploieşti-Bucureşti.

    GUVERNUL PONTA A ANUNŢAT DE ASEMENEA CĂ VA RENUNŢA PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU LA PLANURILE PENTRU AUTOSTRADA SIBIU-PITEŞTI, considerată vitală pentru transportatorii rutieri care traversează România de la vest la est. Estimată să coste circa 3,2 miliarde de euro, autostrada Sibiu-Piteşti, cu un trafic mediu zilnic estimat de aproape 16.000 de vehicule, a fost trecută în aşteptare, statul preferând ruta Sibiu-Braşov-Bucureşti în detrimentul rutei Sibiu-Piteşti-Bucureşti, pentru că este mai ieftin de construit.

     

    Ce putem spera că se va face, dincolo de promisiunile politice, este o legătură către Ungaria, prin Nădlac-Arad, ca primă prioritate. O a doua prioritate este Sibiu-Piteşti. Dacă am avea legătura cu portul Constanţa finalizată, centura Bucureştiului şi Sibiu-Piteşti, am putea vorbi de un culoar european finalizat„, spune Augustin Hagiu, consultant în transporturi.

    DEŞI DEOCAMDATĂ ASUPRA AUTOSTRĂZII SIBIU-PITEŞTI ŞI A MODULUI SĂU DE FINANŢARE PLANEAZĂ INCERTITUDINI, pentru autostrada Sibiu-Braşov-Bucureşti s-au făcut deja primii paşi. La finalul anului trecut, guvernul a anunţat numele constructorilor care vor realiza prima autostradă în concesiune, Comarnic-Braşov. Francezii de la Vinci, grecii de la Aktor şi austriecii de la Strabag vor construi practic pe banii lor această şosea, urmând să-şi recupereze investiţia din introducerea unei taxe de utilizare a autostrăzii, dar şi din plăţi realizate de stat.
     

  • Transportul lemnului pe drumurile forestiere în timpul nopţii ar putea fi interzis

    Guvernul a adoptat, miercuri, un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

    Astfel, lemnul nu mai poate fi transportat pe drumurile forestiere între orele 22.00 şi 5.00, când se aplică ora de vară, şi între orele 19.00 şi 7.00, în perioada aplicării orei de iarnă, iar încălcarea acestei prevederi se poate pedepsi inclusiv cu confiscarea mijloacelor de transport, a spus Varga, joi, într-o conferinţă.

    Totodată, în urma modificărilor aduse, avizul de însoţire pentru transportul materialelor lemnoase este valabil maxim 48 de ore de la plecarea transportului, faţă de 72 de ore în legea actuală, iar transportul masei lemnoase fără aviz de însoţire sau cu aviz de însoţire exprirat este sancţionat cu cea mai mare amendă, de 15.000 de lei.

    Valoarea amenzilor a crescut de două până la cinci ori, a mai spus ministrul.

    Totodată, prin actul normativ, pot aplica sancţiuni, pe lângă angajaţii din inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare (ITRSV), şi celelalte entităţi cu drept de control în domeniu: ofiţeri şi agenţi din Poliţia Română, Poliţia de Frontieră, Jandarmeria Română şi angajaţii Romsilva şi din cadrul ocoalelor private care au atribuţii de pază şi inspecţie.

    Proiectul de lege a fost transmis Parlamentului spre a fi dezbătut în regim de urgenţă.

  • Chiţoiu: Banii din creşterea accizelor se duc pe autostrăzi, drumuri naţionale şi judeţene

     “Banii din creşterea accizelor… au prioritate finanţarea autostrăzilor, drumurilor naţionale şi judeţene. Deci suma totală alocată în buget (…) este mult mai mare decât sumele pe care le încasăm noi din accize. În sumele alocate pentru autostrăzi, pentru drumurile naţionale şi drumurile judeţene este un total la 7,3 miliarde de lei. Suma pe care noi o încasăm din accize este de 4 miliarde de lei”, a susţinut Chiţoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Într-o singură zi, aproape 5.000 de şoferi amendaţi pentru exces de viteză

    2.236 de poliţişti, dintre care 1.326 de la rutieră şi 910 de la ordine publică, au acţionat vineri, utilizând 475 aparate radar (442 de la rutieră şi 33 de la ordine publică), pentru depistarea, identificarea şi tragerea la răspundere a celor care încalcă prevederile legale sau comit infracţiuni la regimul circulaţiei rutiere, axate în principal pe depăşirea limitei legale de viteză.

    Poliţiştii au constatat, la data de 15 noiembrie, 107 infracţiuni, dintre care 92 la regimul circulaţiei rutiere şi 15 de altă natură.

    În urma abaterilor depistate în trafic, au fost aplicate 8.485 de sancţiuni contravenţionale prevăzute de OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, respectiv 4.772 pentru viteză, 98 pentru depăşire neregulamentară, 26 pentru consum de alcool şi 3.589 pentru alte abateri.

    Au fost reţinute 296 de permise de conducere, dintre care 80 pentru viteză, 93 pentru depăşire neregulamentară, 31 pentru consum de alcool şi 92 pentru alte abateri. Totodată, au fost retrase şi 142 de certificate de înmatriculare.

    Un caz aparte a fost cel al unui bărbat din comuna Năeni, judeţul Buzău, care conducea o autoutilitară în localitatea Breaza, transportând material lemnos. În urma legitimării şi verificării în bazele de date s-a constatat bărbatul nu posedă permis de conducere. Mai mult însă, poliţiştii au stabilit că bărbatul a tăiat şi sustras un număr de 9 arbori, esenţă fag şi carpen din zona împădurită, din extravilanul satului Breaza, şi urma să-i transporte la domiciliu. Materialul lemnos a fost confiscat şi predat lucrătorului din cadrul ocolului silvic.

    În cauză a fost întocmit dosar penal pentru săvîrşirea infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, faptă prevăzută şi pedepsită de art.86 al.1 din OUG 195/2002, precum şi pentru tăiere ilegală şi furt de arbori , fapte prevăzută şi pedepsită de art. 108 ,110 din Legea 46/2008.

  • Cultura merge pe drum şi trece graniţa prin stomac

    ADRIANA SOHODOLEANU
    (CĂLĂTOR PASIONAT, GASTRONOM ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR, PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE DESERTURI ŞI CADOURI WWW.BISCUIT.RO )

    În oraşe, cultura venea pe via, intra pe cardo maximo, cotea pe decumanus şi de acolo intra în case prin apeducte şi băi, ingrediente din provincii de la celălalt capăt al imperiului, sclavi şi idei filosofice, discursuri şi obiecte domestice.

    Cu ajutorul drumurilor, provinciile erau polenizate încrucişat, ceea ce se întâmplă şi astăzi – cum este cazul micii provincii Limburg, din sudul Olandei, în care am ajuns pentru un weekend luna trecută. Stein este un sat olandez normal, poate puţin mai mare ca altele. Are 25.000 de locuitori, este preponderent rezidenţial şi deci foarte liniştit, locuitorii merg la brutărie şi concerte cu bicicleta, iar mallul a ars acum patru ani şi este în reconstrucţie. Nimic neobişnuit, până acum, pentru această parte de lume.

    Din punct de vedere culinar, Olanda nu oferă multe, însă poate părea paradoxal că opţiunile sunt nenumărate în ceea ce priveşte restaurantele etnice. Multitudinea etniilor imigrante strămutate în nordul european pe căi rutiere, maritime sau aeriene aduce la o aruncătură de băţ cam tot ce ţi-ai putea dori în materie gastronomică, de la restaurante de fine dining la take-away, all-you-can-eat şi lanţuri de supermarketuri asiatice pe mii de metri pătraţi.

    Graţie geografiei generoase – de ţară aflată la graniţa cu Belgia şi Germania –, oameni care nu ieşit vreodată din marele sat european sunt versaţi în meniurile japoneze şi particularităţile patiseriei franceze. Săteni olandezi care poate nu au mers vreodată cu avionul îşi prepară micul dejun pe pâine nemţească, pot avea scoici aburite în bere la prânz în Liege – doar 40 km mai departe, prilej să alimenteze la benzinăria de acolo (că e mai ieftin) – sau să mănânce sushi ori specialităţi indiene în satul vecin.

    Acelaşi lucru se întâmplă în zonele de confluenţă franceză-elveţiană-germanică. Ştiu familii care locuiesc în Franţa, lucrează în Elveţia, fac cumpărăturile în Germania, iar copiii trec graniţa cu bicicleta pentru a merge la şcoală.

    EUROPA PROVINCIALĂ ESTE MAI COSMOPOLITĂ DECÂT CAPITALELE UNOR STATE DIN ESTUL EUROPEAN, ORIENTAL SAU ÎNDEPĂRTAT.
    Geografia nu este însă singura responsabilă pentru această globalizare culinară şi nu numai. Drumurile sunt impecabile, indiferent că mergi prin sate sau treci graniţa, iar aceasta din urmă practic nu mai există. Acum eşti în Olanda, două clipiri mai târziu vezi deja semne de circulaţie în franceză şi flamandă, iar din Ungaria ajungi în Austria cu preţul câtorva ore.

    Uşurinţa şi rapiditatea contribuie decisiv. În definitiv şi noi am merge mai des la Istanbul sau Budapesta dacă nu ar trebui să o facem pe drumurile Bulgariei sau serpentinele de pe Dealul Negru. Şi mai e ceva – curiozitatea. Mobilitatea fizică este dublată de una a minţii şi a gustului. Poate are de-a face cu secolele de aventurare pe mare sau uscat şi spiritul cuceritor şi colonizator. Poate este ceva dezvoltat în urma evoluţiei economice şi edilitare – bugete familiale mai generoase şi infrastructură rutieră interorăşenească.

  • Marea Britanie, paralizată de o furtună puternică. Autorităţile se tem de haos în transporturi

     Toţi operatorii privaţi erau în curs de a modifica sau de a anula programele de circulaţie a trenurilor ca măsură de securitate şi pentru a întârzia circulaţia până la ora 09.00 GMT (11.00, ora României), perioadă de timp necesară inspectării căilor ferate şi ridicării copacilor căzuţi pe drumuri.

    “În această dimineaţă, am identificat deja şi am curăţat 40 de linii de tren după ce copacii au căzut pe drumuri”, a anunţat un oficial din cadrul Network Rail, Robin Gisby.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro