BusinessMagazin

Tag: dovedire

  • Daniel Constantin: TVA ar urma să fie redusă şi la CARNE dacă măsura aplicată în industria pâinii va fi bună

     “De succesul reducerii TVA la pâine depinde extinderea şi la alte produse. Următorul produs care cred că ar trebui să beneficieze urgent de scăderea TVA este sectorul cărnii”, a spus Constantin.

    Guvernul a avizat, marţi, reducerea taxei pe valoarea adăugată la pâine la 9%, de la 1 septembrie, impactul negativ al măsurii urmând să fie compensat prin creşterea tot din septembrie a accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux.

    Miercuri, premierul Victor Ponta a declarat că România trebuie să dovedească Fondului Monetar Internaţional, după reducerea TVA la pâine, că nu este o ţară de evazionişti, impactul acestei scăderi de taxă asupra diminuării evaziunii fiscale urmând să fie evaluat după 9-12 luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Să dovedim că nu suntem o ţară de evazionişti. După 9-12 luni analizăm efectul TVA la pâine

     El a arătat că diminuarea evaziunii fiscale este o condiţie pentru a putea menţine această facilitate şi a extinde diminuarea taxei şi la alte alimente, precum produse din carne.

    Guvernul a avizat reducerea taxei pe valoarea adăugată la pâine la 9%, de la 1 septembrie, impactul negativ al măsurii urmând să fie compensat prin creşterea tot din septembrie a accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux.

    Luni, premierul Victor Ponta a afirmat că experţii FMI sunt în continuare sceptici legat de impactul favorabil al acestei măsuri în ceea ce priveşte scăderea evaziunii fiscale, dar au acceptat scăderea TVA.

    El a precizat că va solicita asociaţiilor producătorilor de pâine să demonstreze într-un termen “rezonabil” că reducerea TVA, care nu va fi prevăzută ca o măsură temporară, va contribui la diminuarea evaziunii fiscale, arătând că eşecul acestui proiect obţinut extrem de dificil va bloca extinderea unei reduceri de TVA la alte domenii

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti proaste pentru doritorii de slujbe: mai bine de jumătate dintre oamenii de afaceri nu cred că vor face angajări în 2013

    În pofida contextului economic dur, la nivel global antreprenorii dau dovadă de rezistenţă şi se declară optimişti în privinţa planurilor lor de recrutare pentru viitoarea perioadă, arată studiul EY “Global job creation”.

    Acesta s-a derulat pe baza răspunsurilor a 200 de antreprenori selectaţi în cadrul competiţiei internaţionale EY Entrepreneur Of The Year; documentul evidenţiază faptul că 78% dintre aceştia declară că intenţionează să îşi extindă echipa de angajaţi în 2013, atât în ţările de origine, cât şi în afara graniţelor.

    Studiul a arătat că 73% dintre femeile antreprenor au în plan să îşi mărească numărul de angajaţi în acest an, faţă de 69% dintre antreprenorii bărbaţi. 78% din totalul antreprenorilor chestionaţi, atât bărbaţi cât şi femei, au declarat că factorul determinant în privinţa planurilor lor de angajare de personal pentru 2013 este creşterea producţiei de bunuri şi a furnizării de servicii oferite de firmele lor.

    Femeile antreprenor au mai multă încredere că economia ţărilor în care activează se îndreaptă într-o direcţie bună – 88% faţă de 71% dintre bărbaţi. Acest optimism este foarte bine ilustrat de cazul celor 49 de antreprenori câştigători ai titlului World Entrepreneur Of The Year.

    Astfel, în pofida contextului economic global dificil, veniturile cumulate ale acestor antreprenori s-au dublat în ultimii trei ani, ajungând împreună la 40 de miliarde de dolari. De asemenea, aceştia şi-au mărit echipele de angajaţi cu peste 40%, ajungând la mai mult de 200.000 de persoane. 

    Antreprenorii continuă să recruteze forţă de muncă experimentată
    Când au fost întrebaţi despre locurile de muncă pe care le creează, 51% dintre antreprenorii chestionaţi au spus că vor crea posturi pentru “personal experimentat (non-management)”, în timp ce doar 14% au spus că vor recruta “începători cu studii superioare” şi 26% “începători fără studii superioare”.

    O schimbare semnificativă remarcată în acest an este faptul că antreprenorii fac investiţii sustenabile în productivitate. Cu toate că răspunsul care a avut cel mai important procentaj a rămas faptul că angajările sunt făcute pentru a intra pe pieţe noi (74%, în 2012, şi 63%, în 2013), un mare număr dintre respondenţi au afirmat că fac recrutări în vederea creşterii productivităţii. Acest procent a crescut semnificativ, de la 28% în 2012, la 45% în acest an.

    Bogdan Ţenu, senior manager în cadrul departamentului de asistenţă în tranzacţii afirmă despre contextul românesc: “Pe piaţa de la noi, oamenii de afaceri nu sunt la fel de optimişti, 26% estimează o creştere a numărului de angajaţi în acest an, în timp ce 55% dintre ei nu vor face angajări în 2013, conform studiului EY România A Vision For Growth, realizat la jumătatea lui 2013”.

    Conform unui alt studiu recent, pentru angajatorii români care sunt în căutare de oameni noi: atitudinea potrivită, calitatea competenţelor profesionale şi inteligenţa emoţională fac diferenţa.


     

  • Românii au bun simţ cu moderaţie

    Deşi bunul simţ şi ospitalitatea au fost considerate dintotdeauna “cartea de vizită a românilor” şi există impresia că aici există mereu oameni dornici să te găzduiască şi să te primească la masă, un studiu realizat în luna mai de Pate Bucegi arată contrariul.

    Printre cele mai importante caracteristici pe care românii consideră că le au sunt  generozitatea, urmată de bun simţ, respect şi politeţea. Chiar dacă aceste calităţi sunt pe primele locuri în imaginea de ansamblu a românului, doar 20% dintre români consideră că le conţin.

    La capitolul responsabilitate şi încredere nu stăm însă la fel de bine. Aceste calităţi se află pe ultimul loc. Doar 14% dintre români consideră că suntem demni de încredere, cinstiţi şi atenţi în a ne onora promisiunile.

    Bunul simţ înseamnă, în percepţia românilor, în primul rând folosirea formulelor de mulţumire pentru serviciile oferite de ceilalţi. Aproximativ 80% dintre ei au ales ca formulele cele mai des folosite sunt “mulţumesc” şi “te rog” alături de formula de salut “bună ziua”. “Îmi cer scuze” este o altă formulă folosită de românii cu bun simţ, însă fără a se face risipă.

    Atunci când vine vorba de educaţie şi bun simţ, o majoritate covârşitoare dintre români, 96% consideră că bunul simţ se învaţă în familie şi că părinţii sunt cei care trebuie să facă educaţie în acest sens. Se aşteaptă, de asemenea, de la profesori şi din şcoală, într-un procent de 66%, ca “bunul simţ” învăţat acasă să se perpetueze.

    Un alt mediu care ar trebui să încurajeze bunul simţ şi să educe oamenii în acest sens sunt  mass media. 19% dintre români consideră mass media esponsabile de educarea românilor. Părinţii şi bunicii, urmaţi de partenerul de viaţă sunt cele mai respectate persoane din viaţa unui român. La polul opus, şoferii din trafic, călătorii din mijloacele de transport, vecinii şi colegii de serviciu primesc mai puţine dovezi de bun simţ şi sunt categorii mult mai puţin respectate de români.

    Românii consideră că primesc respect şi sunt trataţi cu bun simţ tot de familie. Peste jumătate din români sunt de părere că dacă oferi gesturi de bun simţ vei primi la rândul tău respect şi consideraţie. Există însă un procent semnificativ de români, 32% care consideră că “în societatea de azi nu ai nimic de câştigat dacă ai bun simţ”, acest sentiment intensificându-se odată cu înaintarea în vârstă.

    Între românii cu bun simţ sunt şi români responsabili: protejarea mediului înconjurător este cea mai importantă cauză pentru care românii ar dona o sumă de bani sau ar aloca ore în timpul lor liber. Un procent de 42% dintre ei sunt dispuşi să facă acest lucru. Pe locurile următoare, însă la foarte mare distanţă de prima cauză se afla acţiuni ce au ca scop ajutorarea copiiilor cu nevoi speciale, un sfert din românii intervievaţi manifestându-şi interesul în acest sens.

    Studiul despre bunul simţ la români a fost realizat la iniţiativa Pate Bucegi cu ocazia unei campanii de comunicare ce se va desfăşura în perioada mai-iulie 2013 şi care pune accent pe conceptul de “bun simţ”.

  • Voicu: Excluderea lui Chiliman se dovedeşte justificată, caută posibilităţi de colaborare cu Băsescu

     “Am constatat în ultimele ore, din păcate nu cu surprindere, că foşti membri ai PNL au continuat să dea declaraţii prin care au atacat PNL şi conducerea partidului, ceea ce în opinia mea nu face decât să confirme justeţea măsurile adoptate de Delegaţia Permanentă. Am constatat că domnul Andrei Chiliman explorează posibilităţi de colaborare cu mişcări politice apropriate lui Traian Băsescu, ceea ce arată înclinaţiile politice ale domnului Chiliman”, a declarat Voicu.

    De asemenea, în cazul excluderilor din organizaţia PNL Mehedinţi, vicepreşedintele PNL a afirmat că propunerile au venit din partea organizaţiei, fiind validate de către Delegaţia Permanentă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mariana Câmpeanu, despre fiul său, deferit justiţiei de DNA: Sunt convinsă de nevinovăţia lui

     “Am luat notă de comunicatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind trimiterea în judecată a conducerii Registrului Auto Român, decizie pe care nu o comentez. Sunt întru totul convinsă de nevinovăţia fiului meu, Flavius Câmpeanu, nevinovăţie ce va fi dovedită în instanţă. Am încredere în actul de justiţie şi cred cu convingere că hotărârile instanţei vor fi în spiritul şi litera legii”, afirmă ministrul Muncii, într-un comunicat remis marţi agenţiei MEDIAFAX.

    Mariana Câmpeanu ţine să sublinieze totodată că între activitatea sa de ministru şi cazul conducerii RAR nu există nicio legătură.

    “Aş vrea să separăm net acest caz de activitatea şi mandatul meu de ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, între acestea nefiind nici o legătură”, spune ministrul Muncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Programul naţional de evaluare a sănătăţii populaţiei va fi reluat. Nicolăescu vrea să introducă şi programe de prevenţie secundară

     Nicolăescu a spus, după ce a prezentat rezultatele programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, din 2007-2008, că acesta va fi reluat, pentru că s-a dovedit că valoarea lui creşte în timp.

    “Vom relua acest program. E greu să vă spun acum când şi sub ce formă. Vom forma colective de lucru şi vom vedea când, cum şi sub ce formă vom relua”, a declarat ministrul Sănătăţii.

    Nicolăescu a adăugat că reluarea programului este cu atât mai importantă cu cât în anii 2007-2008 s-a întrerupt şi programul de bilanţ al cetăţenilor.

    Ministrul a mai spus că vrea să introducă şi o serie de programe de prevenţie secundară, centrate în special pe populaţia tânără, în acest sens fiind deja iniţiate discuţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obama: Poziţia SUA faţă de situaţia din Siria va fi revizuită dacă au fost utilizate arme chimice

     “Nu pot fi luate decizii pripite până nu se va dovedi că au fost utilizate arme chimice; dar, dacă se va dovedi că au fost utilizate arme chimice, vom revizui pozţia” privind o posibilă intervenţie militară, a declarat Obama într-o conferinţă de presă organizată la Casa Albă.

    Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a declarat săptămâna trecută că regimul din Siria probabil a utilizat arme chimice de mică putere, subliniind că informaţiile nu sunt sigure. “Serviciile de informaţii americane au concluzionat, cu un anumit nivel de exactitate, că regimul sirian a utilizat arme chimice, în special gaz sarin”, a spus Hagel. Însă, conform experţilor, informaţiile furnizate de Statele Unite privind presupusa utilizare a armelor chimice de către regimul din Siria nu se ridică la nivelul standardelor probelor luate în considerare de Naţiunile Unite, care vor trimite o echipă pentru evaluarea situaţiei. Preşedintele Barack Obama a cerut o evaluare definitivă privind utilizarea sau nu a armelor chimice de către regimul din Siria înainte de a lua o decizie privind noi măsuri în acest dosar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei mai PROŞTI jefuitori de bănci – GALERIE FOTO

  • Culisele războaielor cibernetice văzute de cel mai puternic softist din România

    La mijlocul săptămânii trecute, când articolul de faţă era încă în lucru, un atac cibernetic de amploare era în plină desfăşurare în Coreea de Sud. O ştire Mediafax anunţa că reţelele informatice ale mai multor posturi de televiziune şi instituţii bancare erau paralizate ca urmare a unui atac petrecut în contextul tensiunilor cu Coreea de Nord.

    De altfel, regimul nord-coreean, ale cărui ameninţări sunt tot mai numeroase, de la noile sancţiuni votate de Consiliul de Securitate al ONU, a fost suspectat că a orchestrat şi cele două atacuri cibernetice de anvergură împotriva Coreii de Sud din 2009 şi 2011. Ca şi atunci, au fost vizate instituţiile financiare, în unele cazuri clienţii acestora nemaiputând folosi cardurile bancare sau retrage bani de la bancomate chiar şi pentru o săptămână, dar, spre deosebire de atacurile trecute, când au fost afectate şi administraţii publice, de astă dată au mai fost lovite şi trei posturi de televiziune. Iar cu o săptămână înainte, erau denunţate atacuri cibernetice “prelungite şi intensive” împotriva mai multor site-uri oficiale, între care cel al agenţiei de presă Korean Central News Agency (KCNA) şi cel al companiei Air Koryo.

    Exemplul nu mai pare un simplu atac informatic, ci un adevărat război cibernetic, mai ales că surse oficiale din cadrul serviciilor de informaţii sud-coreene citate de presa internaţională estimează că în acest sens au fost mobilizaţi mai bine de 3.000 de informaticieni din Coreea de Nord. În acest război, Coreea de Sud a instituit un mecanism de alertare a apărării sale cibernetice pentru a preveni agresiunile nord-coreene şi a adoptat o scară de risc numită Infocon care, odată cu accentuarea tensiunilor din peninsula coreeană după cel de-al treilea test nuclear nord-coreean din 12 februarie, a fost ridicat de la 4 la 5.

    În 2012, Coreea de Sud a fost victima a 40.000 de atacuri cibernetice din exterior, potrivit Guvernului, număr care în 2008 era de 24.000. “Este o superputere informatică cu o infrastructură excelentă, dar rămâne relativ vulnerabilă la acte de piraterie”, spunea recent despre Coreea de Sud, într-un interviu pentru agenţia de presă AFP, Park Soon-Tai, responsabil de operaţiuni antihacking la Agenţia sud-coreeană de securitate pe internet.

    ĂZBOIUL CIBERNETIC DIN PENINSULA COREEANĂ NU ESTE ÎNSĂ UN CAZ SINGULAR. Astfel de bătălii în mediul virtual au loc de multă vreme, dar îngrijorător este mai degrabă faptul că numărul lor creşte exponenţial de la un an la altul, fiind cu precădere atacuri sofisticate, comandate de state care vor să lovească astfel alte ţări. “Există trei categorii de atacatori: infractorii cibernetici care fac bani din furt pe internet, categorie fără îndoială reprezentată şi în România, apoi aşa-numiţii hacktivişti precum grupul Anonymous, care desfăşoară astfel de activităţi prin prisma unor convingeri politice, precum şi statele care atacă alte state”, punctează Costin Raiu, directorul echipei globale de cercetare şi analiză responsabilă de atacurile informatice sofisticate a Kaspersky Lab.

    Raiu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în securitate de pe plan local; omul de afaceri Radu Georgescu spunea nu demult că este cel mai bun softist pe care îl cunoaşte în România, mai ales că de la el a pornit, practic, tehnologia de la baza antivisului RAV.

    “Statele împotriva statelor” este categoria răspunzătoare din ce în ce mai frecvent de războaiele cibernetice şi care afectează inclusiv companii. În 2010, de pildă, a fost descoperit Stuxnet, un atac despre care se presupune că a fost iniţiat de SUA şi Israel împotriva unor instalaţii nucleare ale Iranului. Deşi a afectat cu precădere computere din Iran (58,8%), în bătaia puştii virtuale au ajuns şi Indonezia (18,2%), India (8,3%), dar şi din Azerbaidjan, SUA, Pakistan şi nu numai.

    Despre Stuxnet, specialiştii în securitate informatică spun că a fost activ timp de cel puţin cinci ani înainte de a fi descoperit. “Costul realizării sale este estimat la 100 de milioane de dolari, însă pagubele sunt greu de cuantificat. În tot cazul războaiele cibernetice de acest fel sunt cele care cauzează cele mai mari pierderi”, spune Costin Raiu.