Tag: disparitie

  • Peste 20.000 de chioşcuri şi magazine alimentare au dispărut în trei ani

    Datele companiei de cercetare de piaţă Vektor Marktforschung arătă că pentru prima dată hipermar­keturile au devenit cele mai populare magazine de unde românii îşi cumpără mâncare şi produse de uz curent, depăşind alimentarele clasice. Deşi acest format are doar 0,2% din totalul magazinelor, mai exact mai puţin de 200 de unităţi, concentrează 16,4% din venituri, adică au vânzări de 3,4 mld. euro.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • „Genocid alimentar”: Câteva zeci de mii de chioşcuri şi magazine alimentare au dispărut în doar trei ani, în România

    Datele companiei de cercetare de piaţă Vektor Marktforschung arătă că pentru prima dată hipermar­keturile au devenit cele mai populare magazine de unde românii îşi cumpără mâncare şi produse de uz curent, depăşind alimentarele clasice. Deşi acest format are doar 0,2% din totalul magazinelor, mai exact mai puţin de 200 de unităţi, concentrează 16,4% din venituri, adică au vânzări de 3,4 mld. euro, scrie Ziarul Financiar.

    „Hipermarketurile au devenit cel mai important canal de cumpărături ca valoare, depăşind magazinele mici alimentare din comerţul tradiţional. Schimbarea se datorează dezvoltării comerţului modern, cele zece reţele internaţionale şi-au dublat numărul de magazine în perioada 2013-2017“, explică Marius Căluian, directorul general al companiei Vektor Marktforschung.

    El explică astfel că în această perioadă universul de comerţ modern a sărit de la 1.200 de hipermarketuri, super­marketuri, magazine de discount, proximitate şi cash & carry la peste 2.200. La polul opus, comerţul tradiţional a pierdut circa 20.000 de unităţi, alimentare, chioşcuri şi magazine alimentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul îngrijorător care a dus la DISPARIŢIA a mai multe ORAŞE din Rusia

    Numai în Rusia, sunt sute de orăşele care au fost abandonate pe parcursul ultimelor două decenii.Sute de mii de oameni au rămas fără locuri de muncă, aşa că şi-au abandonat locuinţele aflate în oraşele în care industria care le susţinea s-a prăbuşit, relatează BBC.
     
    Iar situaţia este departe de a se îmbunătăţi: alte circa 300 de orăşele se află în pericol de a fi abandonate. Pot fi salvate?
    În vara lui 1976, locuitorii din orăşelul minier Kadykchan, aflat în Estul Îndepărtat, mergeau la film pentru a urmări un film.
     
    Cele străine sunt de mare interes; Vladimir Voskresensky, la 18 ani era proaspăt angajat şi mulţumit de locul său de muncă: lucrează la cinematorgraful local, condus de mătuşa sa Tanya, care i-a pregătit paste şi un pahar din şampania rusească servită.
     
    Nici el, nici mătuşa sa, niciunul dintre locuitorii orăşelului prosper la acel moment, nu-şi imagina ce avea să le aducă viitorul peste numai câteva zeci de ani şi că scenariile apocaliptice ale filmelor rulate în 1976 în cinema aveau să devină realitate pentru Kadykchan.
    Uniunea Sovietică avea să se fărâmiţeze, iar activitatea din diverse industrii s-a prăbuşit. Ceea ce a echivalat cu un dezastru pentru sute de mii de oameni.
     
    Acum, Vladimir Voskresensky se plimbă pe străzile cu magazine abandonate, altădată înţesate de mărfuri. Acoperişurile clădirilor sunt stricate, multe dintre ferestre şi uşi nu mai există. Locuitorii le-au abandonat demult. Mina care ţinea oraşul în viaţă s-a închis în 1992, după ce rezervele de cărbune au fost epuizate.
     
    Situaţia ajunsese la un moment dat atât de disperată încât oamenii au împuşcat câinii ca să-i mănânce. Locuitorii orăşelului minier au plecat în cele patru zări, în căutarea unui loc de muncă, pentru a putea supravieţui.În urmă a rămas un oraş fantomă, iar alte câteva sute se confruntă cu acelaşi risc.
     
  • Încă un lanţ românesc de magazine a dispărut de pe piaţă. Pe cine a cumpărat Auchan

    Grupul francez Auchan, cunoscut în piaţă pentru lanţul de hipermarketuri cu acelaşi nume, deschide primele trei magazine din România sub formatul de supermarket, sub marca MyAuchan, până la sfârşitul acestei săptămâni. Francezii de la Auchan anunţă că magazinele vor fi deschise în spaţiile celor trei supermarketuri ale lanţului OK, preluat recent de Auchan Retail România. Ziarul Financiar a anunţat recent această preluare, prima francezilor pe format mic. Anterior ei au preluat 20 de supermarketuri Real.

    Primele două supermarketuri, MyAuchan Rosetti şi MyAuchan Otopeni 16, au fost inaugurate ieri, 13 decembrie, iar cel de-al treilea, My Auchan Otopeni 224, va fi deschis astazi, 14 decembrie 2017.

    “Înţelegem nevoia clienţilor de a reduce timpul necesar pentru a se aproviziona cu produsele destinate uzului curent. Pentru a veni în întâmpinarea acestui nou model de consum, Auchan Retail România a făcut, în 2017, primii paşi în extinderea pe formatul de proximitate. În acest context, o etapă importantă o reprezintă deschiderea primelor supermarketuri în România. Intenţia noastră este de a le simplifica viaţa clienţilor noştri, aducând “diferenţa Auchan” cât mai aproape, în comunităţi”, a declarant Gaspar Biro, director proximitate Auchan Retail România

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Încă un lanţ românesc de magazine a dispărut de pe piaţă. Pe cine a cumpărat Auchan

    Grupul francez Auchan, cunoscut în piaţă pentru lanţul de hipermarketuri cu acelaşi nume, deschide primele trei magazine din România sub formatul de supermarket, sub marca MyAuchan, până la sfârşitul acestei săptămâni. Francezii de la Auchan anunţă că magazinele vor fi deschise în spaţiile celor trei supermarketuri ale lanţului OK, preluat recent de Auchan Retail România. Ziarul Financiar a anunţat recent această preluare, prima francezilor pe format mic. Anterior ei au preluat 20 de supermarketuri Real.

    Primele două supermarketuri, MyAuchan Rosetti şi MyAuchan Otopeni 16, au fost inaugurate ieri, 13 decembrie, iar cel de-al treilea, My Auchan Otopeni 224, va fi deschis astazi, 14 decembrie 2017.

    “Înţelegem nevoia clienţilor de a reduce timpul necesar pentru a se aproviziona cu produsele destinate uzului curent. Pentru a veni în întâmpinarea acestui nou model de consum, Auchan Retail România a făcut, în 2017, primii paşi în extinderea pe formatul de proximitate. În acest context, o etapă importantă o reprezintă deschiderea primelor supermarketuri în România. Intenţia noastră este de a le simplifica viaţa clienţilor noştri, aducând “diferenţa Auchan” cât mai aproape, în comunităţi”, a declarant Gaspar Biro, director proximitate Auchan Retail România

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Oraşul în care apocalipsa vine în fiecare zi. Casele sunt înghiţite de gropi uriaşe care se umplu instantaneu cu apă

    De peste 30 de ani, oraşul  Berezniki, din regiunea Perm, se scufundă la modul propriu din cauza craterelor uriaşe. Totul a început în 2007 când a apărut o groapă care s-a extins continuu înghiţind totul în calea sa. Înainte ca oraşul să fie construit, aici ar fi existat Marea Perm, în urma căreia a rămas un enorm zăcământ de potasiu, care asigură, potrivit specialiştilor, 10% din consumul total de potasiu la nivel global.

    În oraşul construit pe mina de potasiu, gropile apar instantaneu, fără vreun fel de avertisment. „A fost o panică atât de mare. Oamenii care locuiau în apropiere şi-au trimis familiile la rudele din alte oraşe”, îşi aminteşte acel moment, într-un reportaj realizat de RFE/RL, Valery Mets, fost muncitor într-o mină de potasiu din Berezniki. 

    VEZI AICI VIDEO

  • Primul oraş din România în care biletul pentru transportul în comun se va plăti doar cu telefonul şi cu cardul

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că vor dispărea biletele pentru transportul în comun, motiv pentru care şi chioşcurile Regiei Autonome de Transport vor fi închise.

    “Noi vom introduce în curând plata de pe telefon, şi nu doar de pe telefon, pentru transportul în comun. Nu ne mai complicăm cu alte subsisteme, alte variante. Este epoca telefoanelor multifuncţionale, care nu sunt telefoane de fapt, ci aparate inteligente care vor avea tot mai multă utilizare şi se pretează să fie folosite pentru plata biletelor pentru transportul în comun. Nu vom mai ţine chioşcurile unde se vând bilete, este total depăşit sistemul, ci vom avea un sistem care va permite plata de pe telefon sau cu cardul bancar. Nu mai merge cu bilete, trebuie să ne adaptăm vremurilor pe care le trăim”, a afirmat Nicolae Robu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă un lanţ românesc de magazine dispare de pe piaţă. Pe cine a cumpărat Auchan

    Grupul francez Auchan a preluat reţeaua de magazine Ok Supermarket controlată de antreprenori locali. Sub acest brand erau deschise trei magazine în Bucureşti şi în apropiere, potrivit datelor publice pe pagina de Facebook a companiei.

    Auchan a început deja remodelarea lor, primele două urmând a fi deschise în această săptămână, iar cel de-al treilea luni. Ele vor fi operate sub brandul My Auchan, utilizat pentru segmentul de proximitate. Tranzacţia presupune si transferul angajaţilor.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • ​Patronatul Producătorilor de Medicamente: Taxa clawback este cauza pentru care dispar medicamentele ieftine din farmacii şi spitale

    „Am explicat în repetate rânduri la Parlament, ministerul Sănătăţii, ministerul Finanţelor şi la CNAS că în condiţiile în care taxa “clawback” – un impozit pe cifra de afaceri aplicat exclusiv în industria medicamentelor – ajunge să reprezinte 25% din preţul unui medicament ieftin, acesta devine nerentabil, iar producătorii au dificultăţi în a-l produce în continuare”, a spus Dragoş Damian, director executiv PRIMER.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea bărbatului cu origini româneşti care a şocat lumea dezvăluind secretele băncilor elveţiene

    A decis să dezvăluie ceea ce ştia autorităţilor, sperând că asta îi va aduce imunitate şi va ajuta la dispariţia aşa-numitului „secret bancar elveţian”; nu a fost însă aşa, pentru că Birkenfeld a ajuns să fie singurul trimis la puşcărie la capătul unui proces care viza fraude de miliarde de dolari. Şi pentru că povestea sa pare ruptă din filme, Bradley Birkenfeld – care lansează zilele acestea cartea „Bancherul diavolului – Cum am distrus secretul bancar elveţian” – vrea ca următorul lui proiect să aducă istoria sa pe marile ecrane.

    „Bunicul meu s-a născut în România, motiv pentru care am călătorit aici des în ultimii 20 de ani”, povesteşte Bradley Birkenfeld. „Este şi motivul pentru care vreau să fac ceva pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor şi pentru a le da speranţă pentru viitor. E nevoie să existe legi pentru denunţători, iar cetăţenii şi politicienii deopotrivă trebuie să susţină această schimbare.” Bancherul american, ajuns în lumina reflectoarelor după ce a denunţat practici ilegale din interiorul băncii elveţiene UBS, este prezent în România pentru lansarea cărţii sale, „Bancherul diavolului: Cum am distrus secretul bancar elveţian”.

    Crede că denunţarea lui a fost esenţială în terminarea secretomaniei generate de băncile elveţiene, spunând că fără declaraţiile sale acest sistem greşit ar exista şi astăzi. „Ca un rezultat direct al acţiunilor mele, numeroşi denunţători din lumea întreagă m-au contactat şi am lucrat alături de ei, ajutându-i să aleagă direcţia corectă în ceea ce priveşte sfaturi juridice, declaraţii în presă şi o planificare generală a întregului proces.”

    Cum a fost pus la pământ secretul bancar elveţian

    Birkenfeld are o diplomă de licenţă în ştiinţe economice de la Norwich University şi un master internaţional în administrarea afacerilor la American Graduate School of Business din Elveţia. El şi-a început cariera de bancher la State Street Global Advisors în Boston, Massachusetts, făcând mai întâi practică şi angajându-se ulterior cu normă întreagă în anul 1988. State Street Global Advisors era o instituţie bancară specializată în servicii pentru fonduri de investiţii, fonduri de pensii, companii de asigurări şi organizaţii neguvernamentale. „Am fost martor la activităţi ilegale desfăşurate de directori ai instituţiei, iar asta mi s-a părut în totală contradicţie cu etica mea profesională, ca să nu mai vorbesc de responsabilitatea faţă de clienţi şi colegi”, spune Birkenfeld.

    A părăsit instituţia şi a fost repede angajat de către Credit Suisse şi apoi de către Barclay’s, unele dintre cele mai puternice instituţii financiare ale lumii. Povestea sa a luat însă o turnură neaşteptată în anul 2001, atunci când a preluat o poziţie de bancher privat la UBS, cea mai mare bancă elveţiană care operează la nivel internaţional. În Elveţia, instituţia activează pe segmentele retail, corporate, instituţional, managementul averilor, gestionarea activelor şi investiţii. UBS Elveţia deţine o poziţie de lider în toate cele cinci segmente de business, are o reţea cu circa 300 de sucursale şi 4.700 de angajaţi, iar la serviciile sale apelează una din trei persoane din Elveţia cu o situaţie financiară de nivel înalt şi aproximativ jumătate dintre toate companiile elveţiene.

    În calitate de director al UBS, având clienţi cheie cu sume nete de peste 25 milioane de dolari, o parte din munca lui Birkenfeld presupunea deplasarea în Statele Unite pentru a găsi noi oportunităţi de afaceri. Acest lucru nu era ceva neapărat corect din punct de vedere etic, pentru că în mod normal clienţii sunt cei care trebuie să caute serviciile băncii, şi nu invers. Birkenfeld povesteşte că UBS a făcut acelaşi lucru în Germania, Asia, Scandinavia, Orientul Mijlociu, America de Sud şi Canada. Pentru a-şi înlesni procesul de prospectare a pieţei în diverse ţări, banca a sponsorizat evenimente din întreaga lume: festivaluri de muzică, spectacole de artă sau expoziţii de maşini clasice. „Am respectat întotdeauna legile elveţiene şi în special secretul bancar elveţian, dar atunci când lucrezi suficient de mult timp la aceste instituţii uriaşe, începi să înţelegi că principalul obiectiv este realizarea unui profit cât mai mare”, povesteşte Bradley Birkenfeld. „Au fost foarte multe exemple de comportament nepotrivit sau acte ilegale comise de directorii cu vechime.”

    Misiunea bancherilor era cât se poate de clară: ei trebuia să folosească evenimentele în cauză pentru a aduce noi clienţi, lucru considerat de Birkenfeld ca o „stârnire” a evaziunii fiscale. El spune că existau şi alte semne că ceva nu era chiar în regulă, aşa cum ar fi documente care îi învăţau cum să folosească laptopuri criptate. El nu a dat însă prea multă importanţă acestor lucruri până în aprilie 2005, după aproape patru ani de când lucra la UBS. 

    Semnalul de alarmă a fost dat de un coleg care i-a adus un document UBS de trei pagini ce contrazicea tot ceea ce făcuse până atunci, notând în mod explicit că nu ar trebui să caute şi să facă oferte unor potenţiali clienţi din alte ţări. Practic, documentul îl transforma pe Birkenfeld şi alţi colegi ai săi în ţapi ispăşitori pentru practicile de la UBS.

    Cu alte cuvinte, dacă autorităţile i-ar fi prins ofertând un client străin sau făcând ceva ilegal în acest sens, UBS se putea scuza pur şi simplu spunând că regulamentul interzice o astfel de abordare.