BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Mihai Murgu, partener în cadrul companiei de consultanţă financiară PCF Investment Banking, se retrage din companie pentru a dezvolta un nou business în domeniul financiar

    PCF Investment Banking, companie locală specializată în investment banking şi unul dintre cei mai activi consultanţi locali în domeniul serviciilor de finanţări, investiţii corporative, fuziuni şi achiziţii, anunţă retragerea lui Mihai Murgu, partener, după şapte ani de activitate în cadrul companiei, pentru a dezvolta un nou business în domeniul financiar.

    Planurile sale includ dezvoltarea unei platforme de finanţare, cu rolul de a facilita accesul rapid şi pe un flux 100% digital companiilor din Europa la finanţare non-dilutivă pentru a-şi dezvolta business-ul.

    “De la înfiinţarea PCF Investment Banking în 2017, Mihai a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea şi implementarea unor proiecte de anvergură, precum finanţarea Evofarm, finanţarea sindicalizată a grupului Carmistin şi a primei tranzacţii sindicalizate din sectorul Agricol din România, finanţarea companiei Rodbun”, spun oficialii companiei.

    PCF Investment Banking oferă servicii complete de finanţare corporativă, M&A (fuziuni şi achiziţii), atragere de investiţii şi structurare de finanţări complexe.

    Portofoliul de clienţi acoperă un cadru larg de organizaţii din industrii diferite, care activează exclusiv în sectorul privat. Până în prezent, echipa de management a consiliat peste 100 de clienţi locali şi internaţionali finalizând tranzacţii a căror valoare totală depăşeşte 1,5 miliarde de euro.

     

  • Creştere de 30% în 2023 pentru un business românesc. Pe ce nişă activează compania

    Team First Software, una dintre cele mai dinamice companii româneşti de software în soluţii de tip ERP, a făcut bilanţul anului care a trecut şi anunţă printr-un comunicat de presă că a încheiat 2023 cu creşterea cifrei de afaceri cu 30%, în 2022 cifra de afaceri atinsă de companie fiind de circa 4,5 milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile. Compania susţine că printre realizările anului precedent s-a numărat dezvoltarea şi implementarea unui sistem performant de tip ERP, clienţii beneficiind astfel de automatizarea proceselor de la A la Z.

    Rezultatele înregistrate în anul care tocmai a trecut reflectă consolidarea ariilor de dezvoltare deja existente, cât şi accesarea unora noi, fapt ce a condus la creşterea expertizei operaţionale. Potrivit reprezentanţilor companiei, pentru a rămâne competitivi pe o piaţă în continuă evoluţie, s-au concentrat pe a investi constant în dezvoltarea angajaţilor şi s-au focusat pe inovaţie, iar acest lucru se poate observa la final de an când rezultatele vorbesc de la sine.

    „2023 a fost un an de succes pentru obiectivele noastre de business. Cu o abordare strategică, eforturi continue şi angajamentul echipei, am reuşit să ne atingem şi să depăşim multe dintre obiectivele propuse. Explorăm noi oportunităţi, de aceea privim spre viitor şi continuăm să fim cu un pas înainte prin dezvoltarea şi îmbunătăţirea de noi produse şi servicii, cum ar fi e-Factura, raportarea SAF-T, e-Transport, modulul de controlling, profitability şi management. Suntem într-o continuă evoluţie şi depăşire a limitelor şi ne îndreptăm către atingerea unor noi obiective de succes în 2024”, a declarat Nicu Sorodoc, CEO al Team First Software.

    Datorită extinderii soluţiilor oferite, susţinerea digitalizării în companii şi automatizarea proceselor repetitive de business, Team First Software a ajuns să aibă un portofoliu divers de clienţi din diferite domenii precum retail, sănătate, producători de mobilă, agricultură, industria alimentară şi construcţii, ceea ce a condus implicit la creşterea businessului.

    Pentru anul viitor, compania are în continuare în plan să investească în propriile soluţii software, în dezvoltarea de parteneriate şi intrarea pe noi verticale.

    „Un alt obiectiv important pentru noi în 2024 va fi extinderea pieţei noastre. Am investit resurse semnificative în cercetare şi dezvoltare pentru a aduce produse/servicii inovatoare pe piaţă şi pentru a ne extinde geografic. Am pus un accent special pe optimizarea proceselor noastre interne în 2024, ceea ce ne va permite să economisim resurse şi să ne concentrăm pe activităţi cu valoare adăugată. Această eficienţă operaţională va fi un factor cheie în atingerea obiectivelor noastre financiare”, a completat Nicu Sorodoc.

    Digitalizarea companiilor din România urmează un trend ascendent şi a luat amploare şi mai mult odată cu noile cerinţe legislative impuse de RO e-Factura, e-Transport, SAF-T. De aceea, compania preconizează investiţii semnificative, atât în zona de automatizare a proceselor repetitive, în furnizarea unei experienţe multi-level pentru clienţi, atât în ceea ce priveşte protecţia datelor, cât şi a simplificării operaţiunilor de lucru.

    „Am observat în 2023 un interes crescut pentru interacţiunile digitale şi folosirea aplicaţiilor mobile. Ca răspuns, am investit în dezvoltarea unei prezenţe online mai puternice şi în îmbunătăţirea experienţei utilizatorului pe platformele noastre digitale. Clienţii noştri doresc mai mult decât să cumpere produse sau servicii – ei doresc experienţe personalizate. Am implementat tehnologii de analiză de date şi inteligenţă artificială pentru a înţelege mai bine comportamentul clienţilor şi pentru a le oferi oferte şi servicii personalizate”, a încheiat Sorodoc.
     

  • Start-up-ul românesc Sessions, platformă all-in-one pentru comunicare şi colaborare B2B în mediul video, vrea să ridice o finanţare de 2,7 mil. euro. Radu Negulescu, fondatorul Sessions, pune 1 mil. euro în runda derulată pe Seedblink

    Start-up-ul românesc Sessions, care a dezvoltat o platformă online destinată integrării şedinţelor într-o singură platformă, vrea să ridice o rundă de 2,7 mil. euro pe SeedBlink, co-investită de EarlyBird Ventures (care a investit timpuriu în UiPath), Stride VC (care a investit în Deliveroo, Cazoo, Unibuddy) şi LAUNCHub (un VC early-stage care a investit în Fintech OS, Quantive şi alţii), au transmis reprezentanţii SeedBlink – platformă europeană de finanţare şi equity management pentru start-up-uri de tehnologie. Fondatorul Radu Negulescu se alătura şi el acestei runde cu 1 milion de euro.

    „La Sessions, ştim că specialiştii în domeniul hibrid îşi doresc mai mult decât o simplă videoconferinţă. De aceea, am creat o platformă care oferă o soluţie completă pentru desfăşurarea de întâlniri şi webinarii de succes. Cu funcţii avansate şi instrumente integrate, Sessions oferă tot ce aveţi nevoie pentru a face o impresie de durată şi pentru a obţine rezultate de afaceri prin colaborare video”, a spus Radu Negulescu, CEO şi fondator la Sessions.

    Sessions înregistrează în prezent peste 35.000 de utilizatori la nivel global şi a generat vânzări de două milioane de euro în ultimele şase luni, potrivit reprezentanţilor start-up-ului. Platforma a facilitat peste 23.000 de şedinţe cu 98.000 de participanţi.

    „Platforma a înregistrat o creştere de patru ori a bazei de utilizatori de la 9.000 în decembrie 2022 la 37.000 în prezent, o creştere de 20 de ori a numărului de utilizatori activi – de la 900 în decembrie 2022 la 18.000 – şi o creştere de 20 de ori a numărului de participanţi de la 2.900 în decembrie 2022 la 62.000. Din decembrie 2022 până în prezent, prin platformă s-au derulat de 25 de ori mai multe sesiuni, de la 2.000 în decembrie 2022 la 50.000 în prezent”, au mai transmis reprezentanţii companiei.

    Până în prezent, start-up-ul a strâns puţin peste 1,66 mil. euro, arată informaţiile de pe platforma SeedBlink.

     

     

  • Oraşul din România care nu se mai opreşte din dezvoltare tocmai a primit o recunoaştere europeană – “Comunitate Sustenabilă – European Energy Award”

    Oradea excelază în sustenabilitate: recunoaştere europeană prin Premiul pentru Energie

    Municipiul Oradea obţine cel mai înalt punctaj în auditul fondurilor elveţiene, fiind recunoscut drept “Comunitate Sustenabilă – European Energy Award”.

    Auditul realizat de RoGBC evidenţiază performanţa oraşului în domenii precum dezvoltare urbană, eficienţă energetică şi adaptare la schimbările climatice.

    Municipiul Oradea a obţinut cel mai înalt punctaj la nivel naţional în auditul pentru fondurile elveţiene, fiind recunoscut drept “Comunitate Sustenabilă – European Energy Award”. Ceremonia de decernare a diplomei a avut loc vineri la Primăria Oradea, în prezenţa reprezentanţilor România Green Building Council (RoGBC) şi ai Ambasadei Elveţiei în România, conform site-ului Primăriei oraşului.

    Primarul Oradiei, Florin Birta, a declarat că oraşul face acum parte din reţeaua European Energy Award, obţinând un punctaj de 46,2%, cel mai bun la nivel naţional în prezent. Acest rezultat plasează Oradea înaintea altor oraşe auditate, cum ar fi Alba Iulia, Cluj-Napoca, Turda, Deva, Sibiu, Braşov sau Iaşi. Birta a subliniat că acest succes reflectă buna gestionare a resurselor oraşului şi a evidenţiat eforturile de a atrage fonduri europene, elveţiene şi norvegiene, în special în domeniul energiei.

    Auditul, realizat de RoGBC, a evaluat şase domenii, inclusiv dezvoltare şi planificare spaţială, clădirile municipale, aprovizionare şi eliminare, mobilitate urbană, organizare instituţională şi adaptarea la schimbările climatice.
    Giacomo Solari, reprezentantul Ambasadei Elveţiene în România, a subliniat că acest audit reprezintă un instrument de management esenţial pentru evaluarea diverselor domenii oferite comunităţii locale de către municipalitate. El a menţionat că 1.800 de oraşe europene, în special din Elveţia, Germania, Franţa, Italia şi Austria, utilizează acest instrument de management, subliniind importanţa acestuia în abordarea problemelor complexe cu care oraşele se confruntă.
    Dorin Beu, preşedintele RoGBC Transilvania, a adus în discuţie istoricul şi evoluţia sistemului European Energy Award, precizând că acesta a fost lansat în urmă cu 33 de ani în Elveţia şi este folosit acum de oraşe din întreaga Europă. Beu a subliniat că, în 2016, guvernul elveţian a încredinţat RoGBC responsabilitatea acestui program în România, evidenţiind colaborarea cu autorităţile locale şi naţionale.


     

  • Bursa de la Bucureşti a depăşit în 2023 toate bursele dezvoltate din vestul Europei privind randamentul, cât şi indicii S&P 500 şi Dow Jones din SUA. Dinamicile, mai ridicate în estul continentului

    ♦ Pieţele au crescut anul trecut în aşteptarea scăderilor de dobândă monetară din 2024 ♦ În America, evoluţiile au fost marcate de rezultatele industriei tech, susţinute la rândul lor de fenomenul AI ♦ La BVB, listarea Hidro din iulie şi dividendele distribuite în toamnă au fost capete de afiş

     

    Cu o creştere de 31,8% prin indicele de referinţă BET la finele lui 2023, Bursa de Valori Bucureşti s-a încadrat cu mult peste dinamicile afişate în acelaşi an de pieţele dezvoltate de capital din vestul Europei, adică Regatul Unit, Germania, Franţa, Italia şi Spania. De altfel, într-un an marcat de listarea istorică a Hidroelectrica (H2O), distribuirea unor sume istorice către investitorii de la BVB şi încadrarea rezultatelor financiare în aşteptările participanţilor la piaţă, randamentul a ajuns la 40% prin indicele dividendelor BET-TR.

    Prin comparaţie, pe Wall Street, indicii Dow Jones Industria Average, S&P 500 şi Nasdaq 100 au crescut cu 12,7%, 24%, respectiv 53,8%, susţinuţi de frenezia creată în jurul inteligenţei artificiale (AI) şi rezultatelor înregistrate de marile companii tech, precum Microsoft, Nvidia şi Alphabet (Google).

    Indicele londonez FTSE 100 a încheiat anul cu un plus de 3,8%, în vreme ce, la Paris, CAC 40 a urcat cu 14,4%, iar indicele DAX de la Frankfurt s-a apreciat cu 20,3%, arată datele agregate de ZF. În Spania, la Madrid, IBEX 35 a crescut cu 20,7%, în timp ce FTSE-MIB a înregistrat la Milano un avans de 28%.

    Se observă totodată că evoluţiile au tins să fie mai ridicate în estul continentului, cu randamente de 30,8% în Polonia, 36,7% în Croaţia şi 17,2% în Cehia. Pe plan global, prin MSCI All-World, creşterea a ajuns la 20,1%.

    Dinamica la nivelul Europei a fost de 12,6% prin prisma indicelui paneuropean Stoxx 600, acţiunile tech afişând unele dintre cele mai bune performanţe, susţinute de speranţele investitorilor privind reducerea dobânzilor în 2024. Pieţele globale s-au redresat în ultimele două luni de anul trecut, întrucât randamentele obligaţiunilor au înregistrat scăderi pe fondul estimărilor privind relaxarea politicilor monetare ale principalelor bănci centrale. 

    Totuşi, Banca Centrală Europeană a declarat recent că scăderea dobânzilor la euro ar putea avea loc mai târziu decât anticipau investitorii, respectiv în vară, alimentând un nou val de scăderi la nivelul continentului, inclusiv la BVB. Anul acesta, fără dinamica de luni, 22 ianuarie, Stoxx 600 este pe minus cu 2%, faţă de un plus de 1,6% pe BET, într-o aparentă continuare a trendului de anul trecut, când piaţa locală a supraperformat prin contrast cu bursele vestice.

    Dinamica BVB din 2023 a venit în contextul mult aşteptatei listări a producătorului de energie electrică verde Hidroelectrica, după una dintre cele mai mari oferte publice de vânzare de acţiuni de anul trecut la nivel global, în valoare de două miliarde de euro. Cea mai mare parte din evoluţia sus menţionată de 31,8% a fost realizată în a doua jumătate a anului, deci după debutul companiei de stat.

    O parte din investitorii care nu au putut cumpăra cât şi-au dorit în timpul IPO-ului s-au orientat ulterior asupra altor emitenţi de la BVB. De asemenea, achiziţiile au continuat şi la Hidroelectrica, în aşteptarea unor rezultate anuale istorice şi distribuirii de dividende în 2024. Astfel, de la listare, acţiunile H2O au marcat peste 20 de maxime istorice la Bursă.

    Listarea din 12 iulie a susţinut numărul de investitori de la BVB, ajuns la circa 170.000 de conturi deschise, cât şi lichiditatea medie zilnică, care a atins 154 de milioane de lei pe toate instrumentele financiare disponibile la tranzacţionare, un plus de 62% faţă de anul precedent, la care a contribuit şi continuarea programului de titluri de stat Fidelis.

    Pe de altă parte, din toamnă, investitorii au fost cu ochii pe distribuirea dividendelor de 9,3 miliarde de lei ale Fondului Proprietatea (FP), alocate după ce compania şi-a vândut participaţia de 20% la Hidroelectrica. Evenimentul a marcat cea mai mare distribuire de cash din istoria României şi a contribuit inclusiv la maximele istorice atinse anul trecut de Bursă, în vreme ce o parte din bani s-au reîntors în piaţă, în special pe emitenţi cu profitabilitate solidă şi politici constante de remunerare a acţionarilor. Din total, două miliarde de lei au mers la persoane fizice române.

    Apoi, investitorii au încasat dividende de la 900 de milioane de lei de la Banca Transilvania (TLV) şi dividende speciale de 2,8 miliarde de lei de la OMV Petrom (SNP), susţinând cotaţiile celor doi emitenţi şi ale altor companii din structura indicelui de referinţă.

    „Rezultatele la nouă luni au fost destul de bune pentru majoritatea companiilor din BET, sistemul bancar a avut creşteri – Banca Transilvania de 37% (pe profit – n.r.), iar BRD de peste 20%. Hidroelectrica a avut o creştere de 42% pe profit; să vedem dacă vor confirma până la sfârşitul anului”, spune Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare al Goldring, pentru ZF.

    Prin BET-TR, 2023 a fost al treilea cel mai performant an din ultimii zece pentru investitorii de la BVB după 2019 (randament de 47%) şi 2021 (40%). Ultimul maxim istoric de anul trecut a fost înregistrat pe 19 decembrie, când indicele a închis la 32.076 de puncte. Minimul din 2023 a fost pe 26 iunie, respectiv 23.865, deci cu 26% sub maxim.

     

  • Oraşul din România care nu se mai opreşte din dezvoltare tocmai a inaugurat nu mai putin de 7 pasaje rutiere într-o singură zi

    Pe 31 decembrie, in Oradea au fost inaugurate nu mai putin de 7 pasaje rutiere in zona Centrului Civic si a Pietei Cetate. Aceste reprezinta cele mai mari lucrari din ultimii 30 ani.

    Noile pasaje vor duce la eliminarea blocajelor in trafic in cel mai important nod rutier din interiorul orasului, vor asigura circulatia fluenta a tramvaielor si respectarea cadentei acestora iar piata de deasupra pasajului mare, intre Catedrala Ortodoxa si Parcul 1 Decembrie, va asigura traversarea in siguranta a pietonilor dinspre centrul vechi inspre cetate, a transmis Primaria Oradea.

    „Aceste pasaje sunt cadoul pe care oradenii, prin rabdarea de care au dat dovada in timpul lucrarilor, l-au ‘imprumutat’ constructorilor si municipalitatii, si care acum le este restituit, pentru a se bucura din plin de el, dupa cum merita”, a transmis primarul Florin Birta.

    Orasul a intampinat sarbatoreste inaugurarea lantului de tuneluri, transmite presa locala. Bisericile au tras clopotele, iar soferii au claxonat puternic.

    „Daca inainte aveai nevoie si de un sfert de ora sa treci prin fata catedralei ortodoxe si a pietei Cetate dinspre gara spre Nufarul, duminica la pranz am traversat centrul civic fara probleme, in nici 3 minute”, a declarat un sofer.

    Cititi mai multe pe www.aktual24.ro

  • Viitorul este aici, dar este distribuit în mod inegal

    Într-o lume tot mai mică, inovaţia este motorul care propulsează societăţile înainte – aceasta este premisa de la care BUSINESS Magazin a lansat, acum 10 ani, catalogul dedicat companiilor care inovează în România. În această perioadă, au avut loc „revoluţii” care au schimbat cursul omenirii (cum ar fi dezvoltarea vaccinului cu ARN mesager al Pfizer, esenţial în combaterea pandemiei), crearea asistentului personal ChatGPT, maşinile autonome în formă de OZN-uri care circulă deja pe străzile San Francisco-ului şi lista poate continua. În acelaşi timp, în unele ţări ale lumii se duc războaie – tot ceea ce s-a construit în decursul istoriei este pe punctul să se prăbuşească, iar anii reconstrucţiei par să fie încă departe. În alte locuri, inovaţia reprezintă găsirea unor noi modalităţi de identificare a resurselor, cum ar fi apa. Este o lume a extremelor, iar România se află cumva la mijloc – atât geografic, cât şi în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare. Clasamentul Eurostat ne încadrează în rândul ţărilor inovatoare modeste, în funcţie de numărul de brevete. Din experienţa noastră, mediul privat inovează în România, dar inovaţiile realizate în România care să revoluţioneze lumea sunt puţine, ca nişte „Lebede negre” sau „unicorni”, pentru a folosi termeni mai populari, ţinând cont şi de faptul că nu sunt mulţi antreprenori care „trec graniţele”. Aşteptăm cu nerăbdare proiectele voastre şi sperăm că nu va mai fi nevoie de încă un deceniu pentru ca şi inovaţiile româneşti să revoluţioneze şi ele lumea.

    Ioana Matei este editor BUSINESS Magazin

     

  • Adrian Negrescu, Frames: Piaţa tichetelor de masă ar putea depăşi nivelul record de 7 mld. euro în 2024, însă predictibilitatea fiscală este esenţială pentru dezvoltarea acestui sistem de facilităţi pentru angajaţi

    Piaţa tichetelor de masă, unele dintre puţinele instrumente eficiente în lupta cu inflaţia care erodează tot mai mult puterea de cumpărare a românilor, ar putea depăşi nivelul record de 7 miliarde de euro în 2024, cu condiţia ca statul să ofere predictibilitate fiscală, să susţină dreptul firmelor de a le oferi angajaţilor aceste beneficii, fără să le impună noi taxe şi impozite, arată o analiză Frames.

    Începând cu luna ianuarie, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 35 la 40 de lei, astfel că, pentru cei care au normă întreagă de muncă, acestea asigură un venit suplimentar de 880 lei.

    “Este una dintre puţinele măsuri menite să susţină puterea de cumpărare a angajaţilor, într-un an în care inflaţia va continua să fie la un nivel ridicat, de 6% (conform prognozei bugetare), iar creşterile salariale vor fi, în multe domenii, sub acest procent”, spun analiştii de la Frames.

    Potrivit acestora, în sectorul bugetar, statul va oferi o creştere salarială de 5%, în marea majoritate a sectoarelor, în timp ce în economia privată foarte puţine companii vor oferi angajaţilor creşteri salariale peste nivelul inflaţiei.

    Raportul realizat de compania de consultanţă arată că valoarea programului de tichete de masă ar putea depăşi, în acest an, 31,6 miliarde de lei, luând în calcul o medie de 40 de lei/tichet/22 de zile pe lună.

    ,,Sunt peste 3 milioane de beneficiari care îşi vor putea vedea veniturile mai mari cu 880 de lei, în cazul unei norme complete de muncă. Adăugaţi şi valoarea tichetelor cadou, a celor de studii, vacanţă şi a celorlalte tipuri de tichete şi am putea ajunge, în 2024, la un stimul de peste 35 miliarde de lei, adică aproape 7 miliarde de euro.  E un pas semnificativ pentru susţinerea puterii de cumpărare în condiţiile în care, să nu uităm, consumul reprezintă principalul motor al economiei’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    66,7% dintre şefii de companii din România spun că vor suporta din bugetul firmelor taxarea cu 10% a tichetelor de masă, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie 2024.

    ,,E un semnal important care arată că firmele îşi doresc să îşi protejeze angajaţii în faţa efectelor creşterii taxelor şi a inflaţiei, iar tichetele reprezintă un instrument eficace, în condiţiile în care taxele salariale sunt în continuare foarte mari raportat la media regională’’, arată analiza.

    Potrivit studiului realizat de Frames, piaţa tichetelor are şanse să crească semnificativ în următorii ani, în condiţiile în care sunt peste 1,5 milioane de angajaţi care încă nu beneficiază de aceste forme de susţinere financiară.

    ,,Ce ar însemna ca toţi cei aprox. 5,5 milioane de angajaţi înregistraţi în REVISAL să primească tichete de masă? Ar fi o afacere excelentă pentru salariaţi, dar şi pentru stat, pentru că ar susţine, practic, puterea de cumpărare, mai ales în contextul inflaţiei din 2024 şi a provocărilor majore ce ne aşteaptă în 2025, un an în care vom deconta economic toate efectele creşterilor de taxe şi măsurilor luate în ultimii ani’’, spune Negrescu.

    El apreciază că statul ar trebui să mizeze pe acest sistem prin facilităţi fiscale şi nu prin creşterea taxelor.

    ,,Nevoia de predictibilitate fiscală este esenţială pentru dezvoltarea acestui sistem de facilităţi pentru angajaţi. Dincolo de taxarea de 10% a tichetelor, de la 1 ianuarie, sperăm să nu mai vedem alte artificii fiscale, pentru că orice decizie de creştere a taxelor va determina tot mai multe companii să renunţe la a oferi tichete angajaţilor. ani’’, concluzionează Negrescu.

    Potrivit rezultatelor Barometrul de opinie în rândul investitorilor, dezvoltat de Frames în perioada 8-10 decembrie 2023, la care au răspuns 1.082 de antreprenori, manageri şi angajaţi cu funcţii de răspundere din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism, 52,6% dintre investitori au declarat că vor pune la dispoziţia angajaţilor variante de beneficii extrasalariale, în încercarea de a securiza forţa de muncă.

    66,7% dintre firme vor oferi, în primul rând, tichete de masă, urmate de tichetele cadou, voucherele de vacanţă, cursurile de pregătire şi pachetele de servicii de sănătate şi sport.

    În România, potrivit unui studiu de percepţie privind biletele de valoare, derulat de Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET), tichetele de masă sunt cel mai apreciat beneficiu extrasalarial oferit angajatilor.

    Conform unui Studiu realizat de Academia Română, fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare suplimentare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuţii sociale scutite de la plată sunt injectaţi în economia locală aproape 4 lei.

    Mai mult, tichetele de masă aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%, iar la 380.000 de lei cheltuiţi prin tichete de masă se creează un loc nou de muncă.

  • Comisia Europeană analizează concurenţa din lumile virtuale şi inteligenţa artificială generativă

    Comisia Europeană a lansat marţi două cereri de contribuţii, cu privire la concurenţa în lumile virtuale şi la inteligenţa artificială generativă, şi a transmis cereri de informaţii mai multor mari actori de pe piaţa digitală.  

    Potrivit unui comunicat al CE, toate părţile interesate sunt invitate să îşi împărtăşească experienţa şi să ofere feedback cu privire la nivelul concurenţei în contextul lumilor virtuale şi al IA generative, precum şi opiniile lor despre modul în care legislaţia în domeniul concurenţei poate asigura faptul că aceste noi pieţe rămân competitive.

    Comisia Europeană va analiza toate contribuţiile primite în urma acestor cereri. Pe baza acestei analize, Comisia ar putea apoi organiza un atelier, în al doilea trimestru al anului 2024, pentru a reuni toate perspectivele diferite rezultate din contribuţiile primite şi pentru a continua activitatea de reflecţie pe aceste teme.

    În plus, Comisia Europeană examinează unele dintre acordurile care au fost încheiate între mari actori de pe piaţa digitală, pe de o parte, şi dezvoltatori şi furnizori de IA generativă, pe de altă parte. Comisia Europeană investighează impactul acestor parteneriate asupra dinamicii pieţei.

    De asemenea, Comisia Europeană anunţă că verifică dacă investiţia făcută de Microsoft în OpenAI ar putea fi examinată în temeiul Regulamentului UE privind concentrările economice.

    „Lumile virtuale şi IA generativă se dezvoltă cu rapiditate. Este esenţial ca aceste noi pieţe să rămână competitive şi ca nimic să nu stea în calea dezvoltării firmelor pentru ca acestea să poată furniza cele mai bune şi mai inovatoare produse către consumatori. Invităm firmele şi experţii să ne comunice orice probleme legate de concurenţă pe care le-ar putea percepe în cadrul acestor industrii şi, în acelaşi timp, monitorizăm îndeaproape parteneriatele în domeniul IA, pentru a ne asigura că nu denaturează în mod nejustificat dinamica pieţei”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene şi comisarul pentru concurenţă.

  • Care sunt oraşele din Romania care în următorii ani vor expoda total şi vor avea parte de o dezvoltare accelerata. Vezi care sunt motivele

    Noile aeroporturi dar mai ales noile autostrăzi vor creşte competitivitatea economică a unor oraşe care până acum fie au fost ocolite de investitori, fie nu şi-au atins potenţialul maxim în ceea ce priveşte atractivitatea atât faţă de cei care vor să dezvolte unităţi de producţie, cât şi faţă de turişti.

    Sibiul va fi la mai puţin de trei ore de Bucureşti odată cu finalizarea autostrăzii Piteşti – Sibiu în 2027, iar în 2024 primul tronson al acestei autostrăzi, va duce infrastructura modernă până la Curtea de Argeş ♦ Mai mult, Tg.-Mureş dintr-un oraş rupt de restul ţării, devine un nod rutier odată cu finalizarea A3 până la Cluj şi demararea lucrărilor la A8 în 2024.

    Noile aeroporturi dar mai ales noile autostrăzi vor creşte competitivitatea economică a unor oraşe care până acum fie au fost ocolite de investitori, fie nu şi-au atins potenţialul maxim în ceea ce priveşte atractivitatea atât faţă de cei care vor să dezvolte unităţi de producţie, cât şi faţă de turişti.

    În premieră, în 2024, toate tronsoanele autostrăzii A1 Piteşti – Sibiu fi în con­strucţie sunt gata sau aproape gata, cum este cazul loturilor dinspre Sibiu şi cel până la Curtea de Argeş. Astfel, în premieră, în 2024 un nou oraş va fi conectat la infra­structura modernă, iar de la Bucureşti la Curtea de Argeş drumul va putea fi parcurs în cel mult o oră şi jumătate, faţă de două ore şi jumătate în prezent.

    Sibiul, din 2027, se va afla la circa 250 km de autostradă de Bucureşti, adică la circa două ore şi jumătate, adică se va putea ajunge mai repede la Sibiu decât la Braşov când DN1 este cel mai liber. Pe de altă parte, dacă pe Valea Prahovei sunt mai multe staţiuni, la Sibiu cel mai probabil Păltiniş va atrage cei mai mulţi turişti, devenind astfel mult mai accesibil decât este în prezent.

    Într-un interviu acordat ZF anterior, Astrid Fodor, primarul Sibiului spunea că infrastructura a permis dezvoltarea accele­rată a oraşului atât din perspectivă turistică, deoarece dinspre vest s-a putut ajunge mult mai uşor, dar şi industrială. De partea cea­laltă, abia acum sunt înregistrate progrese notabile pentru o autostradă spre Piteşti. Sibiul a beneficiat până acum de o atrac­ti­vitate crescută în special datorită aeropor­tului, care îl conectează direct la huburi din Germania şi Austria, dar şi datorită noilor loturi de autostradă. Odată cu aderarea la Spaţiul Schengen şi finalizarea ecoductului dintre Lugoj şi Deva, vor fi îndepărtate şi ultimele piedici, iar Piteşti-Sibiu va permite conexiunea rapidă spre Capitală.

    Un drum la Bucureşti durează şi şase ore pentru că sunt blocaje. Nu este normal să se ajungă atât de greu în Capitală. Pe cale rutieră ajungi greu, pe cale ferată ajungi greu, linii de zbor nu există acum spre Bucu­reşti. Marile firme din Sibiu care livrează la Piteşti componente, care livrează în Con­stan­ţa. Spre exemplu, numai de la Continen­tal pleacă două camioane pe zi. Acum Sibiul are autostradă spre Europa de Vest iar aeroportul a atras de asemenea mulţi investitori.

    Zoltán Soós, primarul municipiului Târgu-Mureş, de asemenea explica pentru ZF cum dezvoltarea infrastructurii rutiere atrage atenţia investitorilor şi pune noi oraşe pe radarul acestora.

    Autostrada spre Cluj a atras o serie de investitori şi transformă viaţa de zi cu zi a oraşului. Interesul companiilor din Româ­nia dar şi din afară a crescut.

    Tronsonul lipsă din autostrada spre Cluj este deja gata şi acum oraşul este conectat pe autostradă de Cluj, Alba Iulia, Deva, până la Arad şi Ungaria. Astfel Târgu-Mureş este „legat“ la reţeaua europeană de autostrăzi.

    Astfel a fost atras în Mureş şi proiectul Mureş City Logistics unde funcţionează un depozit al FrieslandCampina dar şi producţie – Elektrokontakt Romania (EKR), subsidiară a ELEKTROKONTAKT GMBH, furnizor de cablaje pentru industria auto.

    De asemenea, tot lângă Târgu-Mureş la Ungheni, a fost construită baza logistică pentru Hell – băuturi energizante şi răcoritoare, cu 18 mil. euro investiţie şi care va deservi piaţa locală.

    Mai mult, Târgu-Mureş a atras şi investiţii din partea CTP, cel mai mare proprietar şi dezvoltator de spaţii logistice şi industriale, care a cumpărat de la Mobexpert proiectul de lângă aeroport.