BusinessMagazin

Tag: descoperire

  • Descoperirea unui profesor de origine română. Cât costă de fapt o piatră folosită pe post de opritor pentru uşă

    Bolovanul de 9 kilograme s-a dovedit a fi un meteorit extrem de valoros. Potrivit Monei Sirbescu, profesor roman de geologie la Universitatea din Michigan, meteoritul valorează în jur de 100.000 de dolari.

    Mona Sirbescu a declarat pentru CNN că de-a lungul carierei sale a analizat numeroase pietre, aduse la institutul din Michigan de către diferite persoane, însă niciuna valoroasă.

    “Timp de 18 ani am analizat numeroşi bolovani, însă de fiecare dată răspunsul a fost acelaşi: nici vorbă de vreun meteorit. Nu şi de această dată”, a declarat profesorul roman.

    După o serie de teste, profesorul a stabilit ca piatra este un meteorit format din 88,5% fier şi 11,5% nichel. Mona Sirbescu a precizat pentru CNN că nu este vorba despre un meteorit oarecare. Lucru confirmat şi de către cercetătorii din Washington, notează CNN. 

    Meteoritul de 9 kilograme valorează 100.000 de dolari, fiind pe locul şase în topul celor mai mari meteoriţi căzuţi pe teritoriul Michiganului.

    “Este cel mai valoros meteorit pe care l-am ţinut în mână, în întreaga mea carieră de geolog”, a precizat profesorul.

    Meteoritul a ajuns pe Pământ în jurul anului 1930. Proprietarul l-a găsit în 1988, în curtea fermei pe care a cumpărat-o. Cel de la care a cumpărat proprietatea i-a spus că atunci când a lovit pământul, s-a auzit un zgomot puternic.

     

  • Nu vreau să mor într-un birou. De acum înainte, 90% din timpul meu vreau să-l dedic tinerilor antreprenori

    Jack Ma, considerat cel mai bogat chinez, a spus într-o conferinţă pe teme economice că nu vrea să moară într-un birou.
    El a încercat să împartă timpul în câteva repere: când ai 30-40 de ani, trebuie să faci lucruri pentru că atunci îţi poţi permite să şi pierzi. „Just do it!”
    Între 40 şi 50 de ani, el spune că trebuie să te concentrezi pe ceea ce ştii să faci cel mai bine şi că nu trebuie să-ţi risipeşti munca încercând să descoperi ceea ce îţi place. Pur şi simplu nu mai ai timp de pierdut.
    Între 50 şi 60 de ani, trebuie să laşi totul şi să devii un profesor pentru tânăra generaţie, să-i pregăteşti pe alţii.
    La 54 de ani şi cu o avere de 38 de miliarde de dolari, Jack Ma îşi permite să se retragă, să fie profesor şi să-i înveţe pe alţii ceea ce pe el nu l-a învăţat nimeni.
    În România, prima generaţie de oameni de afaceri, de patroni, de antreprenori începe să se pregătească de pensie, dacă nu chiar a ieşit deja.
    Dar cei mai mulţi sunt fără urmaşi la conducerea afacerilor pe care le-au construit. Copiii lor vor să aibă bani, dar nu vor să aibă aceeaşi viaţă de câine. De asemenea, pentru că nu şi-au crescut manageri, nu au cui să lase conducerea afacerilor. Iar orice om adus din afară într-o companie privată este văzut ca un intrus şi de aceea, de cele mai multe ori, este respins.
    Fiind ocupaţi cu afacerile, cu creşterea businessului, prima generaţie de capitalişti nu i-a învăţat pe alţii, nu a învăţat generaţia din spatele ei cum să conducă un business.
    De asemenea, nu au putut, nu au avut timp, nu au creat un sistem de management care să funcţioneze în lipsa lor.
    În spatele biroului lor scrie: „Dacă aş pleca, businessul s-ar prăbuşi pentru că nu sunteţi în stare de nimic”.
    Probabil că ceea ce cred ei este adevărat. Dar nici nu i-au învăţat pe alţii să conducă, să administreze afacerile în lipsa lor.
    Fără să o spună, spre deosebire de Jack Ma, ei vor să moară la birou pentru că nu ştiu ce să facă în afara lui.
    Cel mai nobil testament, să-i înveţi pe alţii ce ai învăţat tu, este greu de scris acum.
    Şi din acest motiv puterea businessului românesc se subţiază, pentru că nu sunt suficienţi profesori care să le predea tinerilor antreprenori şi să-i înveţe cum să conducă un business.
    România produce acum antreprenori mici şi foarte mici, care se învârt în jurul unor rulote cu clătite sau în jurul unor cafenele, care nu au învăţat, care nu au fost învăţaţi să gândească în cifre mari.
    Pe de o parte nimeni nu vrea să crească o „concurenţă la sân”, dar pe de altă parte, fără alţi jucători, pieţele nu cresc. Degeaba eşti singur pe o piaţă care inevitabil va rămâne o piaţă mică.
    Fără concurenţă, fără competiţie, lucrurile ajung la un anumit nivel, dar după aceea se blochează.
    Pentru ca economia şi businessul românesc să crească, trebuie să existe antreprenori, noi generaţii de antreprenori care să ducă afacerile mai departe.
    Dacă tot ce-ai acumulat în timp în viaţa profesională rămâne într-un fişier ascuns undeva în cloud, atunci de unde să înveţe noua generaţie de manageri şi chiar de angajaţi?
    Şcolile din România sunt teoretice, cu o materie ancorată în anii ’80, şi cu profesori poate bine intenţionaţi, dar care nu pot să vorbească despre experienţa lor practică pentru că nu o au.
    Dacă cei din business – antreprenori mai mari şi mai mici – nu vor deveni profesori, adică la 50-60 de ani să aibă puterea să se retragă din execuţie şi să încerce să-i lase pe alţii, atunci noile generaţii, şi aşa total diferite, nu vor avea de la cine să înveţe, iar afacerile vor scădea sau vor dispărea natural.
    Dacă vreţi ca businessul să meargă înainte, trebuie să deveniţi profesori, trebuie să-i învăţaţi pe alţii ce să facă atunci când nu veţi mai fi. Şi în acest fel veţi deveni colegi cu Jack Ma, care a zis că nu vrea să moară într-un birou, adică la muncă, ci pe o plajă.

  • Descoperire de excepţie pe fundul Oceanului Pacific: natura cunoscută de om este mai bogată cu o specie

    Specia din genul Thesea a fost descoperită într-un mediu de recif ameninţat, aflat în lumină scăzută pe coasta Hannibal, la 60 de kilometri de Panama, de cercetători de la Smithsonian Tropical Research Institute din Panama (STRI) şi de la Centro de Investigación en Ciencias del Mar y Limnología (CIMAR) de la Universitatea Costa Rica.

    Noua specie a fost numită Thesea dalioi, fiind stabilită prin compararea trăsăturilor fizice, precum grosimea ramurilor şi culoarea de un roşu aprins, cu singura altă specie din acest gen aflată în estul Pacificului, anume Thesea variabilis.
     
    Zona face parte din Coiba National Park şi este un sit aflat în patrimoniul UNESCO, fiind o regiune de coastă cu o biodiversitate care abia recent a început să fie scoasă la iveală, scrie Science Daily.
     
    „După doar două expediţii cu submersibile la adâncimi de 300 de metri, am identificat 17 specii de octocorali, inclusiv descoperirea şi descrierea a trei specii noi”, a precizat Hector M. Guzman, ecolog la STRI şi unul dintre autorii studiului.
     

  • Premieră în astronomia din România. Descoperire făcută de Observatorul din Galaţi: Cinci stele variabile

    Stelele au fost botezate cu numele oraşul Galaţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Descoperirea a fost făcută cu ajutorul unui telescop performant, iar informaţiile au fost raportate Asociaţiei Americane a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO – American Association of Variable Stars Observers), unde au fost incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile, confirmându-se astfel identificarea acestor stele variabile.

    Cercetătorii gălăţeni spun că este vorba despre o premieră naţională, cele cinci stele variabile fiind primele de acest tip descoperite de pe teritoriul României. Pentru identificarea lor au fost utilizate tehnici moderne de analiză a luminii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul de 22 ani care a descoperit una dintre cele mai mari erori din industria calculatoarelor

    Tânărul de origine germană Jann Horn (22 de ani) a devenit faimos după ce s-a dezvăluit faptul că a descoperit una dintre cele mai mari erori ale unui cip de calculator, potrivit unui articol publicat de Daily Mail.

    Eroarea ar fi existat de mai bine de două decenii, interval de timp în care nu a fost observată. Tânărul a reuşit să o descopere după ani de cercetare. Mai uimitor de atât este faptul că a dat peste aceasta accidental, în timp ce citea manuale de mii de pagini despre procesoare pentru un proiect complet diferit.

    Cercetarea lui l-a condus spre un proces cunoscut drept ”execuţie speculativă”, prin care un cip încearcă să ghicească ce i s-ar putea solicita să facă şi începe să facă task-ul respectiv înainte de a primi solicitarea, cu scopul măririi vitezei. Pentru a face acest lucru, începe să acumuleze informaţii din mai multe locuri ale computerului şi să stocheze aceste informaţii în memorie.

    Horn a descoperit că, chiar dacă cipul a greşit în  a ghici sarcina ce îi va fi alocată, informaţiile primite de acesta vor fi oricum stocate şi ar putea fi furate de un hacker. Horn lucrează pentru proiectul Google Project Zero din Zurich şi a informat Intel, cel mai mare producător de cipuri de calculator, despre descoperirea sa.

    Tânărul împreună cu alţi câţiva specialiaşti din domeniu şi-au unit  apoi eforturile pentru a rezolva această problemă şi până în ianuarie au oferit şi o soluţie. Intel a anunţat descoperirea şi i-a atribuit lui Horn meritele pentru aceasta. ”Nu este o one-hit wonder. Asta face el”, l-a descris pe Horn pentru Bloomberg Mario Heiderich, fondatorul companiei berlineze de securitate cibernetică Cure53.

  • O pierdere culturală inestimabilă – GALERIE FOTO – VIDEO

    Colecţia muzeului număra peste 20 de milioane de piese inestimabile şi o bibliotecă cu mai mult de 530.000 de titluri, iar Luzia era prima fosilă umană descoperită în Brazilia – în 1970, în timpul unei misiuni coordonate de antropologul francez Anette Laming-Emperaire.

    Pornind de la craniul descoperit, cercetătorii de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, au reuşit să reconstituie digital chipul Luziei, sursă de inspiraţie pentru o sculptură expusă la muzeu.

    Autorităţile braziliene sunt criticate pentru această “moarte anunţată”, mulţi fiind de părere că incendiul este o consecinţă a reducerilor bugetare mari ce afectează de mulţi ani proiectele de conservare a patrimoniului local.

    De altfel, luni, mai multe mii de persoane au protestat în centrul oraşului Rio de Janeiro, faţă de neglijenţa manifestată de autorităţile în domeniu.

    Considerat drept cel mai mare muzeu de istorie naturală din America Latină, Muzeul Naţional din Rio de Janeiro, care a sărbătorit două sute de ani de la înfiinţare în iunie, era celebru pentru colecţia paleontologică.

    Fostul palat imperial găzduia, printre altele, scheletul unui dinozaur descoperit în Minas Gerais, dar şi alte 26.000 de fosile ale unor specii dispărute, precum tigrul cu dinţi sabie.

  • Povestea unui business cu rădăcini slave

    În 2017, cifra de afaceri a filialei locale Berezka Stores a fost de 11,5 milioane de lei (circa 2.5 milioane de euro), iar în 2018 reprezentanţii companiei previzionează venituri de 14,5 milioane de lei. Numărul de angajaţi din România ai grupului a ajuns la 30. „În primele şase luni ale anului 2018 am crescut cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu aceeaşi bază de magazine”, spune Arseniy Burlakov, directorul de dezvoltare al Berezka.

    Afacerea Berezska a luat naştere în 2009 în oraşul Varna din Bulgaria, la iniţiativa familiei ruse Bacurevich, care emigrase din oraşul siberian Tomsk cu un an înainte. „Ideea care a stat la baza primului magazin a fost comercializarea produselor ruseşti pentru emigranţii vorbitori de limbă rusă care trăiesc sau vin în vacanţă pe litoralul bulgăresc”, povesteşte Arseniy Burlakov. Potrivit acestuia, datorită legăturii strânse dintre Bulgaria şi Rusia din perioada URSS, mulţi localnici au recunoscut reprede produsele ruseşti de pe rafturile magazinului.

    După cinci ani de activitate şi 25 de magazine deschise în Bulgaria, au decis că a venit momentul să intre şi pe alte pieţe din estul Europei. Astfel, în decembrie 2014 au deschis primul magazin Berezka din Bucureşti, deoarece au considerat Capitala un oraş cu foarte multe perspective, distanţa mică faţă de Bulgaria, unde existau centrele logistice, constituind un alt avantaj. „Succesul primului magazin a determinat strategia ulterioară dezvoltării reţelei. În prezent avem 34 de magazine în Bulgaria şi opt în România”, spune Burlakov, care crede că Bucureştiul are un potenţial de 20-25 de magazine. În Capitală, pe lângă magazinele fizice, lucrează şi cu mai multe companii în regim en-gros.

    Pană la sfârşitul anului 2018, reprezentanţii firmei-mamă Beryozka Trading planifică deschiderea a încă opt magazine în oraşele periferice din Bulgaria, cu o investiţie de circa 150.000 de euro, iar în Bucureşti pregătesc încă două deschideri, cu o investiţie de 200.000 de lei. De asemenea, reprezentantul companiei spune că în prezent se află „în etapa semnării unui contract cu mai multe malluri din Capitală”.

    Investiţiile anuale realizate de filiala locală se ridică la 500.000 de lei, direcţionaţi în special spre deschiderea unor noi unităţi, care presupun achiziţionarea echipamentelor şi a mărfii.

    Obiectivele companiei pentru anul următor vizează deschiderea unui depozit en-gros şi a trei magazine în Budapesta, proiecte în care se vor investi în jur de 400.000 de euro în primul an. Potrivit lui Burlakov, existenţa unui centru logistic în capitala Ungariei ar facilita deschiderea de noi magazine în vestul României, precum şi în Slovacia, Austria sau Republică Cehă. „Partea vestică a României prezintă interes: Timişoara, Cluj, Arad, Deva. Dar din punct de vedere logistic putem deschide aceste puncte de lucru doar cu un depozit în Ungaria. Prin urmare, planurile în legătură cu aceste oraşe nu se vor concretiza mai devreme de 2020.” Pe plan local, reprezentanţii Berezka România plănuiesc să investească anul viitor circa 300.000 de lei în dezvoltare. Reprezentantul Berezka spune că în ceea ce priveşte competiţia, „chiar dacă o concurenţă serioasă nu se simte, nu specificul magazinului este important. Orice magazin specializat, cu un sortiment de produse alimentare de calitate, cu un personal motivat, productiv, poate deveni concurentul nostru”.

    Acesta subliniază că, în comparaţie cu piaţa din Bulgaria, cea românească este „saturată de un număr mare de servicii şi produse de calitate şi are o abordare mai modernă de lucru într-o nişă, iar oamenii sunt mai calificaţi. Dinamica creşterii profesionalismului în afaceri este înaintea celui bulgar. În consecinţă, concurenţa în orice domeniu este mai mare şi mai aspră”. Totuşi, acesta adaugă că, „din păcate, numărul instituţiilor de stat care controlează afacerile este mai mare. Administrarea de către stat a afacerilor private îngreunează în mod serios dezvoltarea acestora, fapt resimţit în activitatea noastră aici. Cred că cei mai mulţi antreprenori vor fi de acord cu mine”. Pe lângă controlul exagerat al statului asupra bussinesului, alte provocări cu care compania se confruntă pe piaţa locală sunt legate de chiriile foarte scumpe şi împărţirea populaţiei în funcţie de venituri, fapt care împiedică extinderea în toate zonele oraşului.

    Dintre clienţii businessului, circa 40% sunt reprezentaţi de români cu venituri peste medie şi 20% de cei cu venituri mari, ambele categorii cu vârstă cuprinsă între 45 şi 55 de ani; 15% sunt români cu venituri sub medie, cu vârsta de sub 55 de ani, 10% români cu venituri medii şi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani şi un procent de 15% este reprezentat de locuitorii de toate vârstele din Bucureşti legaţi etnic de cultura rusească.

    Valoarea bonului mediu în magazinele Berezka este de 40 de lei. Printre produsele de top se numără dulciurile, „cu o cultură de producţie de peste 200 de ani”, vinul produs în Moldova şi Georgia – „ţări cu cea mai dură competivitate din întreaga lume”, peştele afumat, caviarul roşu şi negru şi, bineînţeles, votca, despre care Burlakov spune că „trebuie să fie rusească. Mii de producători de vodcă din Rusia concurează atât de sârguincioşi încât liderii cu care lucrăm nu iau în serios mărcile europene”. Pană în prezent, în fruntea companiei şi în poziţii-cheie au rămas reprezentanţi ai familiei Bacurevich.

    Potrivit ZF, piaţa locală de retail este condusă de retailerii Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image şi Profi, care deţin aproape un sfert din totalul pieţei, estimată la peste 30 de miliarde de euro.

  • Ministerul Educaţiei, după greşelile descoperite în manualul de biologie: A fost constituită o comisie pentru a stabili vinovaţii

    “Având în vedere greşelile sesizate în cele două manuale şcolare aferente disciplinei de BIOLOGIE (clasa a VI-a), Ministerul Educaţiei Naţionale aduce următoarele clarificări: Variantele digitale corectate ale acestor două manuale şcolare vor fi postate pe platforma manuale.edu.ro, cu celeritate, astfel încât să poată fi utilizate de elevi şi profesori din prima zi de şcoală. Totodată, va fi realizată şi trimisă în şcoli o erată tipărită. La nivelul MEN, a fost constituită o Comisie de cercetare pentru a stabili persoanele responsabile de situaţia creată, instituţia urmând a lua ulterior măsurile legale ce se impun”, a transmis Ministerul Educaţiei Naţionale, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Ministerul precizează că în baza contractului subsecvent semnat între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Editura Didactica şi Pedagogică S.A., EDP s-a obligat să „realizeze cu profesionalism obligaţiile asumate în conformitate cu standardele de editare şi tipografice în vigoare, specifice manualelor şcolare, respectiv să asigure protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, tehnoredactarea, conceptul grafic, verificarea de formă şi conţinut, realizarea manualelor digitale, inclusiv interactive, reproducerea în format tipărit şi electronic, editarea manualelor, traducerea în limbile minorităţilor naţionale şi livrarea manualelor la sediile Inspectoratelor Şcolare judeţene/al Municipiului Bucureşti”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Troia Carpaţilor”, o cetate de trei ori mai mare decât cea descrisă de Homer, descoperită în România

    Construită cu 14 secole înainte de Christos şi unică în această parte a Europei, cetatea este considerată ca fiind una dintre cele mai mari fortificaţii preistorice din Europa, din perioada „bronzului târziu
     
    Istoricii supra intitulează „Cetatea Veche” a Sântanei, contemporană cu Homer şi perioada miceniană a Greciei, drept o Troia a acestor ţinuturi, făcând şi o comparaţie între suprafaţa cetăţii arădene de circa 89 de hectare şi cea descrisă de Homer, Troia având 29 de hectare, potrivit Radio Timişoara. 
     
     
    Spre deosebire de Troia, care a fost construită din piatră, cetatea de la Sântana a fost construită din lemn şi lut. Construcţia este complexă, având trei rânduri de fortificaţii, fiind împrejmuită de şanţuri de apărare adânci de peste patru metri şi valuri de pământ de peste 20 de metri. 
     
    Săpăturile în zona Sântana au fost începute în 2009, fiind efectuate de istorici din România şi Germania, de la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei al Academiei Române, din Cluj-Napoca, şi Universitatea «Goethe» din Frankfurt, beneficiind şi de co finanţare din Germania. În urma săpăturilor, efectuate în special în ultimii doi ani, arheologii au reuşit să scoată la suprafaţă o mică parte din cetate. Tehnologia de ultimă generaţie şi măsurătorile magnetometrice i-au ajutat pe aceştia să o deseneze. 
     

  • “Troia Carpaţilor”, o cetate de trei ori mai mare decât cea descrisă de Homer, descoperită în România

    Construită cu 14 secole înainte de Christos şi unică în această parte a Europei, cetatea este considerată ca fiind una dintre cele mai mari fortificaţii preistorice din Europa, din perioada „bronzului târziu
     
    Istoricii supra intitulează „Cetatea Veche” a Sântanei, contemporană cu Homer şi perioada miceniană a Greciei, drept o Troia a acestor ţinuturi, făcând şi o comparaţie între suprafaţa cetăţii arădene de circa 89 de hectare şi cea descrisă de Homer, Troia având 29 de hectare, potrivit Radio Timişoara. 
     
     
    Spre deosebire de Troia, care a fost construită din piatră, cetatea de la Sântana a fost construită din lemn şi lut. Construcţia este complexă, având trei rânduri de fortificaţii, fiind împrejmuită de şanţuri de apărare adânci de peste patru metri şi valuri de pământ de peste 20 de metri. 
     
    Săpăturile în zona Sântana au fost începute în 2009, fiind efectuate de istorici din România şi Germania, de la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei al Academiei Române, din Cluj-Napoca, şi Universitatea «Goethe» din Frankfurt, beneficiind şi de co finanţare din Germania. În urma săpăturilor, efectuate în special în ultimii doi ani, arheologii au reuşit să scoată la suprafaţă o mică parte din cetate. Tehnologia de ultimă generaţie şi măsurătorile magnetometrice i-au ajutat pe aceştia să o deseneze.