Tag: crestere economica

  • Cele mai bune 10 afaceri pe care ORCINE le poate deschide şi care fac milioane de euro – VIDEO

    Numărul lor este în continuă urcare, la fel şi businessul cumulat al acestor concepte, evoluţia pozitivă venind pe fondul creşterii economice din ultimii ani şi al apetitului crescut pentru consum al românilor. În România, piaţa de francize a început să se dezvolte abia la începutul anilor ’90, când şi economia făcea primii paşi în capitalism. La nivel internaţional, acest model de business a prins viteză după cel de-al Doilea Război Mondial, dar primele încercări datează încă din Evul Mediu. forma finală a francizelor de astăzi a fost cizelată în ultimele decenii.

    În România, piaţa de francize este încă la început, însă în ultimii trei ani se află pe un trend puternic ascendent, valoarea acesteia crescând cu 70% în perioada 2015-2018. Mai exact, anul acesta, cifra de afaceri cumulată a tuturor businessurilor care se dezvoltă local în franciză ar putea sări de 3,3 miliarde de euro, arată cea mai recentă analiză a francize.ro, un business de consultanţă în domeniu. Estimările iau în calcul cifrele de afaceri bugetate pe 2018 de companiile care se dezvoltă în franciză, dar şi rezultatele lor din 2017 şi evoluţia acestora comparativ cu anul anterior.

    „Piaţa francizelor îşi continuă creşterea şi anul acesta şi se îndreaptă spre o valoare de 3,3 miliarde de euro în 2018, bifând un plus de 11% comparativ cu anul trecut. După o perioadă de euforie în piaţă, constatăm totuşi o încetinire a avansului. Nu este un lucru rău, multe businessuri având nevoie de o aşezare după creşterea galopantă din ultimii ani”, spune Paul Voicu, managing partner al francize.ro.

    Printre motivele invocate de el ca stând la baza încetinirii se numără plafonarea ascensiunii consumului, presiunea extraordinar de mare pe piaţa forţei de muncă, accesul tot mai dificil la locaţii bune pentru HoReCa şi retail sau găsirea unui echilibru între preţul plătit şi randamentul locaţiei. Un alt motiv este deprecierea leului în raport cu euro în 2018 comparativ cu anul anterior.

    Chiar şi aşa, piaţa continuă să crească şi nume noi continuă să vină în România pentru a se dezvolta în franciză. Unele vin pentru prima dată, cum este cazul Victoria’s Secret, altele revin pentru a doua sau a treia încercare, convinse de evoluţia macroeconomică bună. Gregory’s s-a întors în 2018 în România după ce criza şi-a pus amprenta anterior asupra businessului local şi internaţional. Hugo Boss se află la cea de-a treia încercare.

    „Probabil că, în 2019, vor mai fi şi alte branduri care reintră în piaţă, din dorinţa de a fructifica potenţialul şi tendinţa de creştere”, adaugă Paul Voicu. Pe lângă conceptele active în piaţă, există alte 50 de businessuri noi în căutare de parteneri – fie masterfrancize internaţionale, fie afaceri autohtone care şi-au lansat sistemul de franciză, mai spune el.
    Dintre aceste concepte, unele vor reprezenta motoare de creştere pentru următorii ani, având planuri foarte agresive de dezvoltare, crede executivul. Astăzi, piaţa este dominată (64% din totalul conceptelor) de nume internaţionale, cele mai multe venite din SUA, Italia şi Franţa.
    McDonald’s, Starbucks şi KFC sunt branduri care nu mai au nevoie de nicio prezentare. Puţini sunt cei care să nu fi auzit ele, ba chiar să nu fi gustat un cheesebuger la Mac, o porţie de aripioare picante de la KFC sau să-şi fi început dimineaţa cu o cafea la Starbucks. Nu la fel de mulţi sunt însă cei care ştiu că fiecare dintre cei trei giganţi americani este prezent pe piaţa din România în sistem de franciză (cu regim închis, toate unităţile fiind operate de un masterfrancizat).
    Şi cele trei nu sunt singurele nume. Dar, până la urmă, despre asta este vorba într-un sistem de franciză: un restaurant sau o cafenea operată de francizor nu trebuie să fie cu nimic diferită de una deschisă de un francizat.
    Unele dintre cele mai puternice companii din lume, cu afaceri de miliarde de dolari fiecare, au pariat pe acest model de business pentru că şi-au dat seama că este o reţetă pentru scalarea afacerii şi pentru dezvoltare. Pe urmele unor astfel de giganţi păşesc şi nume locale care testează sistemul de franciză. Christian Tour (turism), Uncle John (restaurante) sau Meli Melo (retail de accesorii) sunt doar câteva nume care s-au ancorat bine pe piaţa pe care activează şi acum sunt dispuse să dea mai departe know-how-ul şi către alţii. Aceste branduri abia îşi lansează franciza, dar sunt altele afaceri româneşti care nu doar că au testat conceptul, dar l-au şi folosit ca motor de creştere şi dezvoltare. În România şi chiar şi în afara ţării. Poate cel mai concludent exemplu este Salad Box.
    „Francizarea este pasul firesc pe care îl facem ţinând cont de nivelul la care am ajuns ca business, precum şi pentru dezvoltarea viitoare a companiei. Christian Tour este un brand puternic, este o companie care a acumulat know-how şi este în măsură să împărtăşească din propria experienţă celor care vor să vină sub umbrela companiei noastre”, spune fondatorul Cristian Pandel.
    El este unul dintre cei mai puternici antreprenori din industria turismului, fiind cel care a pus bazele agenţiei Christian Tour în urmă cu mai bine de două decenii. Astăzi, Christian Tour este cel mai mare touroperator de chartere de pe piaţa locală. Sub brandul Christian Tour există 40 de agenţii de turism proprii în marile oraşe ale ţării, iar acum Pandel anunţă că lansează sistemul de franciză pentru continuarea expansiunii pe piaţa din România şi nu numai.
    Planurile vin în contextul în care 2018 este pentru Christian Tour cel mai bun an din istoria sa de peste 21 de ani. Grupul estimează că până la finalul anului va atinge o cifră de afaceri de 85 de milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2017. „Este o şansă pentru businessurile mici, care vor să evolueze. Credem în forţa şi vitalitatea pe care o au micii antreprenori de a dezvolta afaceri de succes.”
    Cristian Pandel va lansa sistemul de franciză al Christian Tour în cadrul celei de-a doua ediţii a Forumului Investitorilor în Franciză, ce va avea loc pe 1 noiembrie la Bucureşti şi va fi organizat de Ziarul Financiar împreună cu francize.ro. Anul trecut, evenimentul a atras peste 300 de oameni de afaceri, manageri şi consultanţi care au venit să îi asculte pe speakerii români şi străini. Evenimentul din acest an va avea peste de 20 de speakeri, antreprenori şi executivi locali, dar şi consultanţi străini.
    Ziarul Financiar împreună cu francize.ro pregătesc şi cea de-a treia ediţie a Catalogului francizelor din România, aferentă anului 2018. Acest produs va fi lansat pe pe 1 noiembrie la Bucureşti, cu ocazia celei de-a doua ediţii a Forumului Investitorilor în Franciză. Catalogul grupează peste 170 de concepte diferite, din domenii variate, de la retail la HoReCa şi servicii.

    Dar, în final, întrebarea este:
    de ce franciză?
    Sergiu Neguţ, business angel şi membru în boardul Fundaţiei Romanian Business Leaders, spune că afacerile înseamnă din capul locului colaborare. Poate de aceea ţările în care oamenii lucrează mai bine în echipe, unii cu alţii, au succes mai mare în afaceri. Structurile colaborative în general reduc riscul investiţiei şi nivelul resurselor de investit, pornind de la premisa că fiecare face ce se pricepe mai bine în value chain.
    „Francizele au darul că rezolvă crizele de idei şi reduc (fără a elimina) riscul de eşec. Cu alte cuvinte, dacă nu am nicio idee spectaculoasă, dar vreau să lucrez pentru mine, o franciză poate fi o soluţie foarte bună de a lansa un business operaţional, pe un model validat, fără bâjbâieli inutile.” Desigur, şi oportunităţile de câştiguri uriaşe sunt limitate, pentru că francizele au un teritoriu limitat, de multe ori doar la un punct de lucru, adaugă Neguţ. El este şi consultant în afaceri (business growth consultant) şi codecan al şcolii de afaceri Maastricht School of Management în România.
    Piaţa francizelor atrage însă nu doar datorită modelului deja testat şi a riscurilor mai mici, ci şi datorită numărului mare de concepte disponibile. Astăzi sunt 385 concepte active în piaţă, cu 6% mai multe decât acum un an, arată studiul francize.ro. Acestora li se adaugă alte 50 de afaceri care tatonează piaţa românească a francizelor. Pe scurt, o piaţă din ce în ce mai diversificată şi cu concepte mai nişate.


    Ziarul Financiar împreună cu francize.ro organizează pe 1 noiembrie la Bucureşti cea de-a doua ediţie a Forumului Investitorilor în Franciză. Anul trecut, evenimentul a atras peste 300 de oameni de afaceri, manageri şi consultanţi.

  • Zona euro se împotmoleşte: Inflaţia accelerează în luna octombrie, în timp ce creşterea economică se temperează

    Inflaţia din zona euro a accelerat în luna octombrie iar preţurile de consum au crescut, complicând misiunea băncilor centrale pe fondul celui mai slab ritm de creştere economică din 2014 până în prezent.

    Preţurile de consum au crescut cu 2,2% faţă de anul trecut, în timp ce indicatorul care măsoară inflaţia excluzând componentele volatile, a crescut la 1,1%.

    Inflaţia a depăşit în ultimele 5 luni ţinta de inflaţie a Băncii Centrale Europene, de sub 2%, în contextul în care preţurile la energie au reprezentat unul dintre principalele motive de creştere.

    Mario Draghi, preşedintele BCE, şi-a exprimat încrederea faţă de o piaţă a muncii robustă şi faţă de faptul că toate creşterile salariale din zona euro vor ridica şi preţurile de bază, justificând astfel o retragere a stimulilor monetari.

    La nivel naţional, inflaţia a crescut în octombrie faţă de septembrie şi în unele din cele mai dezvoltate economii ale zonei euro. Astfel, în Germania nivelul inflaţiei a crescut cu 0,2% în octombrie, la 2,4%, în timp ce în Italia inflaţia a crescut de la 1,5% la 1,7%.

    Cu toate acestea, în timp ce perspectivele de inflaţie pentru blocul celor 19 naţiuni din zona euro se temperează, perspectivele pentru creşterea economică s-au deteriorat.

    Creşterea economică s-a împotmolit pe final de an în Germania şi Italia, două dintre cele mai mari economii ale regiunii, iar sentimentul din piaţă din indică o revenire puternică prea curând. Riscurile rămân proeminente, iar criza bugetară din Italia împreună cu varianta unui „hard” Brexit ameninţă viitoarea creştere economică a zonei euro.

    Mixul dintre o inflaţie accelerată şi o creştere economică încetinită vine într-un moment riscant pentru BCE – care a decis că va încheia anul acesta programul de achiziţie de obligaţiuni.

     

    Până acum, bancherii centrali nu au tras nu semnal de alarmă, Mario Draghi declarând săpămâna trecută că zona euro se confruntă cu „un moment slab, nu cu o recesiune” din cauza unor factori temporari precum problematica sectorului auto din Germania, iar acesta susţine că factorii temporari nu vor afecta perspectivele pe termen lung ale creşterii economice din zona euro.

     

     

  • Reţetă de creştere

    În România, piaţa de francize este încă la început, însă în ultimii trei ani se află pe un trend puternic ascendent, valoarea acesteia crescând cu 70% în perioada 2015-2018. Mai exact, anul acesta, cifra de afaceri cumulată a tuturor businessurilor care se dezvoltă local în franciză ar putea sări de 3,3 miliarde de euro, arată cea mai recentă analiză a francize.ro, un business de consultanţă în domeniu. Estimările iau în calcul cifrele de afaceri bugetate pe 2018 de companiile care se dezvoltă în franciză, dar şi rezultatele lor din 2017 şi evoluţia acestora comparativ cu anul anterior.
    „Piaţa francizelor îşi continuă creşterea şi anul acesta şi se îndreaptă spre o valoare de 3,3 miliarde de euro în 2018, bifând un plus de 11% comparativ cu anul trecut. După o perioadă de euforie în piaţă, constatăm totuşi o încetinire a avansului. Nu este un lucru rău, multe businessuri având nevoie de o aşezare după creşterea galopantă din ultimii ani”, spune Paul Voicu, managing partner al francize.ro.
    Printre motivele invocate de el ca stând la baza încetinirii se numără plafonarea ascensiunii consumului, presiunea extraordinar de mare pe piaţa forţei de muncă, accesul tot mai dificil la locaţii bune pentru HoReCa şi retail sau găsirea unui echilibru între preţul plătit şi randamentul locaţiei. Un alt motiv este deprecierea leului în raport cu euro în 2018 comparativ cu anul anterior.
    Chiar şi aşa, piaţa continuă să crească şi nume noi continuă să vină în România pentru a se dezvolta în franciză. Unele vin pentru prima dată, cum este cazul Victoria’s Secret, altele revin pentru a doua sau a treia încercare, convinse de evoluţia macroeconomică bună. Gregory’s s-a întors în 2018 în România după ce criza şi-a pus amprenta anterior asupra businessului local şi internaţional. Hugo Boss se află la cea de-a treia încercare.
    „Probabil că, în 2019, vor mai fi şi alte branduri care reintră în piaţă, din dorinţa de a fructifica potenţialul şi tendinţa de creştere”, adaugă Paul Voicu. Pe lângă conceptele active în piaţă, există alte 50 de businessuri noi în căutare de parteneri – fie masterfrancize internaţionale, fie afaceri autohtone care şi-au lansat sistemul de franciză, mai spune el.
    Dintre aceste concepte, unele vor reprezenta motoare de creştere pentru următorii ani, având planuri foarte agresive de dezvoltare, crede executivul. Astăzi, piaţa este dominată (64% din totalul conceptelor) de nume internaţionale, cele mai multe venite din SUA, Italia şi Franţa.
    McDonald’s, Starbucks şi KFC sunt branduri care nu mai au nevoie de nicio prezentare. Puţini sunt cei care să nu fi auzit ele, ba chiar să nu fi gustat un cheesebuger la Mac, o porţie de aripioare picante de la KFC sau să-şi fi început dimineaţa cu o cafea la Starbucks. Nu la fel de mulţi sunt însă cei care ştiu că fiecare dintre cei trei giganţi americani este prezent pe piaţa din România în sistem de franciză (cu regim închis, toate unităţile fiind operate de un masterfrancizat).
    Şi cele trei nu sunt singurele nume. Dar, până la urmă, despre asta este vorba într-un sistem de franciză: un restaurant sau o cafenea operată de francizor nu trebuie să fie cu nimic diferită de una deschisă de un francizat.
    Unele dintre cele mai puternice companii din lume, cu afaceri de miliarde de dolari fiecare, au pariat pe acest model de business pentru că şi-au dat seama că este o reţetă pentru scalarea afacerii şi pentru dezvoltare. Pe urmele unor astfel de giganţi păşesc şi nume locale care testează sistemul de franciză. Christian Tour (turism), Uncle John (restaurante) sau Meli Melo (retail de accesorii) sunt doar câteva nume care s-au ancorat bine pe piaţa pe care activează şi acum sunt dispuse să dea mai departe know-how-ul şi către alţii. Aceste branduri abia îşi lansează franciza, dar sunt altele afaceri româneşti care nu doar că au testat conceptul, dar l-au şi folosit ca motor de creştere şi dezvoltare. În România şi chiar şi în afara ţării. Poate cel mai concludent exemplu este Salad Box.
    „Francizarea este pasul firesc pe care îl facem ţinând cont de nivelul la care am ajuns ca business, precum şi pentru dezvoltarea viitoare a companiei. Christian Tour este un brand puternic, este o companie care a acumulat know-how şi este în măsură să împărtăşească din propria experienţă celor care vor să vină sub umbrela companiei noastre”, spune fondatorul Cristian Pandel.
    El este unul dintre cei mai puternici antreprenori din industria turismului, fiind cel care a pus bazele agenţiei Christian Tour în urmă cu mai bine de două decenii. Astăzi, Christian Tour este cel mai mare touroperator de chartere de pe piaţa locală. Sub brandul Christian Tour există 40 de agenţii de turism proprii în marile oraşe ale ţării, iar acum Pandel anunţă că lansează sistemul de franciză pentru continuarea expansiunii pe piaţa din România şi nu numai.
    Planurile vin în contextul în care 2018 este pentru Christian Tour cel mai bun an din istoria sa de peste 21 de ani. Grupul estimează că până la finalul anului va atinge o cifră de afaceri de 85 de milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2017. „Este o şansă pentru businessurile mici, care vor să evolueze. Credem în forţa şi vitalitatea pe care o au micii antreprenori de a dezvolta afaceri de succes.”
    Cristian Pandel va lansa sistemul de franciză al Christian Tour în cadrul celei de-a doua ediţii a Forumului Investitorilor în Franciză, ce va avea loc pe 1 noiembrie la Bucureşti şi va fi organizat de Ziarul Financiar împreună cu francize.ro. Anul trecut, evenimentul a atras peste 300 de oameni de afaceri, manageri şi consultanţi care au venit să îi asculte pe speakerii români şi străini. Evenimentul din acest an va avea peste de 20 de speakeri, antreprenori şi executivi locali, dar şi consultanţi străini.
    Ziarul Financiar împreună cu francize.ro pregătesc şi cea de-a treia ediţie a Catalogului francizelor din România, aferentă anului 2018. Acest produs va fi lansat pe pe 1 noiembrie la Bucureşti, cu ocazia celei de-a doua ediţii a Forumului Investitorilor în Franciză. Catalogul grupează peste 170 de concepte diferite, din domenii variate, de la retail la HoReCa şi servicii.

    Dar, în final, întrebarea este:
    de ce franciză?
    Sergiu Neguţ, business angel şi membru în boardul Fundaţiei Romanian Business Leaders, spune că afacerile înseamnă din capul locului colaborare. Poate de aceea ţările în care oamenii lucrează mai bine în echipe, unii cu alţii, au succes mai mare în afaceri. Structurile colaborative în general reduc riscul investiţiei şi nivelul resurselor de investit, pornind de la premisa că fiecare face ce se pricepe mai bine în value chain.
    „Francizele au darul că rezolvă crizele de idei şi reduc (fără a elimina) riscul de eşec. Cu alte cuvinte, dacă nu am nicio idee spectaculoasă, dar vreau să lucrez pentru mine, o franciză poate fi o soluţie foarte bună de a lansa un business operaţional, pe un model validat, fără bâjbâieli inutile.” Desigur, şi oportunităţile de câştiguri uriaşe sunt limitate, pentru că francizele au un teritoriu limitat, de multe ori doar la un punct de lucru, adaugă Neguţ. El este şi consultant în afaceri (business growth consultant) şi codecan al şcolii de afaceri Maastricht School of Management în România.
    Piaţa francizelor atrage însă nu doar datorită modelului deja testat şi a riscurilor mai mici, ci şi datorită numărului mare de concepte disponibile. Astăzi sunt 385 concepte active în piaţă, cu 6% mai multe decât acum un an, arată studiul francize.ro. Acestora li se adaugă alte 50 de afaceri care tatonează piaţa românească a francizelor. Pe scurt, o piaţă din ce în ce mai diversificată şi cu concepte mai nişate.


    Ziarul Financiar împreună cu francize.ro organizează pe 1 noiembrie la Bucureşti cea de-a doua ediţie a Forumului Investitorilor în Franciză. Anul trecut, evenimentul a atras peste 300 de oameni de afaceri, manageri şi consultanţi.

  • CDR: Peste 1 milion de români apţi de muncă nu sunt implicaţi în niciun fel de activitate economică

    Pentru a dimensiona problema şi a identifica posibile surse ale acesteia, dar mai ales pentru a propune soluţii viabile, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, CDR a solicitat o analiză a pieţei muncii. 

    Conform studiului „Barometrul forţei de muncă”, realizat de PwC România pentru CDR, România este în topul ţărilor europene în ceea ce priveşte procentul de populaţie aptă de muncă, aflată în afara pieţei muncii (peste 34%) fiind depăşita doar de Italia si Croaţia. Dincolo de pensionari şi persoane încadrate în diverse forme de educaţie, există peste un milion de persoane de vârstă activă care oficial nu sunt implicate în nici un fel de activitate economică, iar numărul de şomeri înregistraţi este de aproximativ 400,000 persoane. Pe de altă parte, prognozele oficiale pentru următorii 3 ani privind legătura dintre  piaţa muncii şi creşterea PIB-ului, estimează un necesar de angajaţi de aproximativ un milion de persoane. 

    De asemenea, analiza relevă discrepanţe între judeţele din ţară, existând judeţe care prosperă din punct de vedere economic, dar nu mai au forţa de muncă disponibilă, precum şi judeţe cu număr mare de persoane care nu lucrează. Mai mult, judeţe din ambele extreme există în aproape toate regiunile de dezvoltare, ceea ce deschide posibilitatea unor soluţii la nivel regional.

    Într-un context demografic marcat de îmbătrânirea populaţiei şi migraţia masivă, fenomene deja bine cunoscute, Barometrul propune un set de măsuri, urmând exemple de bune practici din alte ţări, care să diminueze decalajul pe termen scurt prin integrarea în piaţa muncii a unui procent cât mai mare din populaţia inactivă, inclusiv încadrarea parţială a pensionarilor sau a tinerilor care studiază, respectiv să permită acoperirea temporară a deficitului cu resurse externe. 

    Acest studiu subliniază încă o dată necesitatea implementării unor reforme sustenabile în educaţie, sănătate şi infrastructură, fără de care majoritatea problemelor legate de forţa de muncă nu pot fi rezolvate pe termen lung. Harta forţei de muncă elaborată împreună cu PwC este un instrument bun în elaborarea unor proiecte concrete, dar şi a unor strategii care pot duce la rezolvarea decalajelor dintre regiuni, sau poate chiar la nivel de judeţe din cadrul aceleiaşi regiuni de dezvoltare economică. O abordare modernă, implementarea unor măsuri simplificate, vor fi cu siguranţă preluate de mediul privat. De asemenea, proiecte pilot, la nivel de regiune sau industrie, pot reprezenta baza implementării la nivel naţional.”, a declarat Adela Jansen, Coordonatorul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

    Studiul relevă reforma educaţiei ca unul dintre elementele fundamentale ale depăşirii actualei crize, dar şi ca un instrument pentru evitarea adâncirii acesteia. Dezvoltarea sistemului educaţional poate fi făcută în două etape, menite a grăbi efectele reformei. Una dintre acestea vizează programele universitare şi ale şcolilor duale a căror programă trebuie corelată cu nevoile actuale ale pieţei forţei de muncă. În acelaşi timp, o a doua etapă se referă la schimbări structurale, de profunzime referitoare la problematica anilor de şcoala gimnazială. Un cadru multianual împreună cu o analiză periodică vor permite adaptarea la evoluţia schimbărilor rapide din piaţa muncii, păstrând în acelaşi timp şi obiectivul eliminării disfuncţionalităţilor de bază (precum analfabetismul funcţional), dar şi al prioritizării competenţelor STEM.

    „Documentul analizează impactul pe termen lung al tehnologiei şi al evoluţiilor demografice globale asupra pieţei muncii. Ocupaţiile viitorului vor avea la bază competenţe digitale în orice domeniu de activitate. Ansamblul de măsuri imediate pe care le propunem trebuie completat cu o strategie de ţară, pe termen lung, realizat în strânsă colaborare cu mediul de afaceri. CDR este o asociaţie de organizaţii puternice, cu mulţi specialişti care pot contribui cu expertiză şi soluţii. Ne exprimăm şi de această dată disponibilitatea de a colabora. Acest studiu, care are recomandări concrete pentru măsuri rapide, se doreşte a fi o poartă deschisă pentru un dialog constructiv.” declară Adela Jansen.

  • Declin ISTORIC: Cea mai mare piaţă auto a lumii se PRĂBUŞEŞTE

     Achiziţiile de autoturisme de către dealeri s-au prăbuşit pentru a treia lună consecutiv, a anunţat un grup din industrie. În contextul deteriorării continue a relaţiilor comerciale cu SUA şi cu vânzările auto în creştere modestă deja, industria s-ar putea confrunta cu prima contracţie din anii ‘90 cel puţin.
     
  • Un milion de vizitatori în vacanţe la ţară. Numărul de turişti din pensiunile agroturistice s-a dublat în cinci ani

    Numărul turiştilor care au mers în se­jururi în pensiunile agroturistice s-a du­blat în ultimii cinci ani, anul trecut de­pă­şind un milion de vizitatori, în creş­tere cu 23% faţă de 2016, potrivit da­te­lor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fondul Monetar Internaţional se pregăteşte să REDUCĂ prognoza pentru creşterea economică a României

    „Estimarea privind creşterea economică de 5,1% pentru anul 2018 a fost bazată pe datele disponibile în luna martie. Suntem în proces de revizuire şi prognoza va fi revizuită în octombrie, iar bazat pe cei mai recenţi indicatori şi pe decelerarea economiei din prima parte a anului, vom revizui estimarea de creştere undeva la 4%-4,5%, dar încă se discută”, spune Alejandro Hajdenberg, reprezentant al FMI pentru România, prezent joi la Forumul Investitorilor, organizat de Fondul Proprietatea.

    La cea mai recentă rectificarea bugetară, guvernul PSD prognozează o creştere economică de 5,5% pentru 2018, o ţintă considerată de analişti ca fiind mult prea ambiţioasă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR: Au apărut semne că economia României poate creşte cu mai puţin de 4,1%, în 2018

    „Pentru moment, ne menţinem prognoza pentru tot anul 2018 la 4,1%, dar recunoaştem că sunt şanse să avem o creştere economică mai mică. Avem nevoie de un avans economic mai puternic în T3 2018 faţă de ultimele date publicate, pentru a păstra estimarea pentru întreg anul 2018”, se subliniază în analiza BCR intitulată „Accelerare a creşterii economice în T2 2018 – deschidem şampanie sau ne pregătim de mai rău?”, semnată de Dorina Ilaşco, analist economic în cadrul băncii.

    Estimarea BCR ia în calcul faptul că, în trimestrul al doilea al acestui an, creşterea economică a României a accelerat la 1,4% faţă de trimestrul precedent, după ce în primul trimestru se înregistrase un avans economic modest, de doar 0,1%, după cum arată datele Institutului Naţional de Statistică. „Accelerarea activităţii economice a fost anticipată, atât de noi cât şi de majoritatea economiştilor care au participat la sondaje. Cu toate acestea, într-o comparaţie cu anul anterior, datele conturează, în continuare, o imagine de ansamblu a unei economii în încetinire (la 4,1% în semestrul I 2018, de la 5,9% în semestrul I 2017)”, punctează Ilaşco.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul petrolului Brent creşte până la 72 de dolari/baril, iar WTI – până la 66 de dolari/baril

    Preţul ţiţeiului Brent a urcat vineri până la valoarea de 72,36 de dolari pe baril, înregistrând o creştere de 1,3%, iar al petrolului american – West Texas Intermediate (WTI) – a ajuns la valoarea de 66,25 de dolari/baril, marcând o creştere de 1,21%.

    Potrivit Reuters, Brent încă se îndrepta spre un declin de 1% în această săptămână, pentru a treia scădere săptămânală consecutiv, în timp ce WTI consemnează a şaptea săptămână de scăderi, cu peste două procente.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: România a avut cea mai mare creştere economică din UE în T2 faţă de T1 2018

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, creşterea economică a României din trimestrul doi al anului 2018, a fost de 4,2%, menţionează Eurostat.

    După România, ţările cu cele mai mari creşteri economice din trimestrul II 2018, faţă de trimestrul anterior au fost Slovacia şi Suedia (ambele cu 1%), Ungaria şi Polonia (ambele cu 0,9%), urmate de Bulgaria, Cipru şi Letonia (toate 0,8%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro