BusinessMagazin

Tag: crestere

  • De la promisiune la coşmar: Cum a reuşit Bruxelles-ul să transforme relaxarea interdicţiei motoarelor termice într-o bombă cu ceas pentru industria auto şi buzunarele şoferilor europeni

    Industria auto europeană priveşte cu tot mai mult scepticism planul Uniunii Europene de a relaxa interdicţia privind motoarele cu combustie din 2035, pe măsură ce detaliile concrete ale noii legislaţii ies la iveală. Mai mulţi lideri din industrie avertizează că modificările propuse sunt „dezastruoase” şi vor duce, inevitabil, la creşterea preţurilor automobilelor.

    Marţi, Bruxelles-ul a anunţat că va renunţa la legea care obliga producătorii auto să reducă emisiile la zero până în 2035. În schimb, constructorii vor putea menţine aproximativ 10% din nivelul emisiilor din 2021 şi vor continua să vândă anumite modele cu motoare pe benzină şi hibride. Totuşi, Comisia Europeană impune ca aceste emisii să fie compensate prin utilizarea de oţel cu amprentă redusă de carbon şi combustibili sustenabili.

    Această aparentă relaxare a interdicţiei fusese prezentată drept o victorie obţinută cu greu de industria auto, după luni de lobby intens la Bruxelles. Deşi iniţial a fost salutată de unii producători, tot mai multe companii avertizează acum că sistemul de compensare este extrem de dificil de aplicat, din cauza cerinţelor privind folosirea oţelului verde şi a conţinutului „fabricat în Europa”, care ar face producţia mai complexă şi mult mai scumpă.

    „Într-un moment în care forţa economică a Europei este esenţială, întregul acest pachet venit de la Bruxelles este dezastruos”, a declarat Hildegard Müller, preşedinta influentului lobby auto german VDA. „Ceea ce pare a fi o deschidere mai mare este, de fapt, împovărat de atât de multe obstacole încât riscă să rămână inaplicabil în practică.”

    Grupul Stellantis, care deţine mărci precum Jeep, Fiat şi Peugeot, a criticat la rândul său propunerile, afirmând că acestea nu rezolvă dificultăţile tranziţiei electrice pentru vehiculele comerciale uşoare şi nu oferă suficientă flexibilitate pentru atingerea ţintelor de emisii stabilite pentru 2030.

    „Introducerea neutralităţii tehnologice prin revizuirea obiectivului de reducere a emisiilor de CO₂ pentru 2035 este un pas important, dar, în forma actuală, nu va sprijini producţia de vehicule accesibile pentru marea majoritate a clienţilor”, a transmis compania.

    Analistul din industria auto Matthias Schmidt avertizează că, odată cu includerea costurilor suplimentare pentru oţelul verde şi combustibilii regenerabili, maşinile pe benzină riscă să devină produse de lux, comparabile cu „ceasurile elveţiene haute couture ale industriei auto”.

    În contrast, organizaţia franceză a industriei auto, Plateforme automobile (PFA), a adoptat un ton mai echilibrat, apreciind că noile politici „reprezintă un răspuns iniţial la provocările urgente cu care se confruntă în prezent industria auto europeană”.

  • Putin loveşte fără tancuri şi rachete: Ofensiva juridică a Kremlinului ameninţă să prăbuşească planul Europei de a folosi miliardele ruseşti îngheţate pentru salvarea Ucrainei

    Vladimir Putin a apelat la una dintre cele mai temute arme ale sale, o adevărată armată de avocaţi, într-un moment critic în care planurile Europei de a folosi activele ruseşti îngheţate pentru sprijinirea Ucrainei atârnă de un fir de aţă. Liderii europeni se tem că, după încheierea războiului, ar putea fi forţaţi să returneze sumele confiscate, cu tot cu despăgubiri, informează MSN.

    Joi, liderii Uniunii Europene urmează să se reunească la Bruxelles într-un summit decisiv, menit să tranşeze controversata problemă a folosirii activelor ruseşti îngheţate. Belgia, ţara în care se află cea mai mare parte a acestor fonduri, se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a-şi abandona opoziţia faţă de acest plan.

    Blocul comunitar, format din 27 de state, încearcă să accelereze sprijinul pentru Kiev, pe măsură ce războiul se apropie de al patrulea an, iar preşedintele SUA, Donald Trump, insistă asupra unei soluţionări rapide a conflictului.

    Rusia a transmis deja un avertisment dur: a dat în judecată Euroclear, instituţia financiară internaţională cu sediul în Belgia care administrează majoritatea activelor ruseşti îngheţate.

    Autorităţile belgiene s-au opus ferm utilizării fondurilor, invocând riscul unor represalii financiare şi juridice devastatoare din partea Moscovei.

    Banca Centrală a Rusiei, care a iniţiat procesul împotriva Euroclear, acuză instituţia că a făcut „imposibil accesul la fonduri şi titluri de valoare aparţinând Băncii Rusiei”, prin ceea ce Kremlinul consideră a fi acţiuni ilegale. Moscova anunţă că va cere despăgubiri egale cu valoarea activelor blocate, a titlurilor îngheţate şi a veniturilor pierdute din investiţii.

    Înaintea reuniunii de joi, diplomaţii europeni avertizează că negocierile vor continua „atât timp cât va fi necesar” pentru a ajunge la un acord, subliniind că rezultatul va reprezenta un test major nu doar pentru supravieţuirea Ucrainei, ci şi pentru credibilitatea Europei pe scena globală.

    „Dacă nu reuşim, capacitatea Uniunii Europene de a acţiona va fi grav afectată pentru mulţi ani”, a declarat în această săptămână cancelarul german Friedrich Merz. „Vom demonstra lumii că suntem incapabili să rămânem uniţi şi să acţionăm într-un moment atât de crucial al istoriei noastre.”

    Potrivit estimărilor Bruxellesului, Ucraina, al cărei preşedinte, Volodimir Zelenski, este aşteptat să participe la discuţii, are nevoie de încă 135 de miliarde de euro în următorii doi ani, în condiţiile în care un deficit major de finanţare se prefigurează începând din luna aprilie.

  • Colliers: „Efectul decembrie” în consum slăbeşte în majoritatea pieţelor europene. România cumpără mai puţine bunuri nealimentare, dar e printre ţările fruntaşe la achiziţia de alimente în ultima lună a anului

    Creşterea tradiţională a vânzărilor din „luna cadourilor” s-a temperat în ultimii ani, atât în România, cât şi în restul Uniunii Europene, dar piaţa locală rămâne printre fruntaşele Europei când vine vorba de cumpărarea de alimente în ultima lunp a anului, arată o analiză Colliers.

    Datele Eurostat pentru perioada 2015 – 2024  arată că România înregistrează o creştere medie de peste 20% a vânzărilor de bunuri nealimentare în decembrie faţă de media precedentelor 11 luni ale anului – un ritm considerabil, dar mai scăzut decât în ţări precum Cehia, Cipru sau Portugalia, unde avansurile depăşesc 35 – 40%. Diferenţele nu sunt explicate doar de contextul economic, ci mai ales de obiceiurile de consum: în unele pieţe, cumpărăturile de final de an au o tradiţie mult mai puternică, în timp ce în România sezonalitatea se manifestă mai discret.

     În schimb, la capitolul alimente, România este printre fruntaşele Uniunii din perspectiva cumpărăturilor suplimentare pe care oamenii le fac în ultima lună a anului.

    „În ultimii ani, vedem că sezonalitatea vânzărilor din decembrie s-a redus, în general, în toată regiunea, inclusiv în România. Inflaţia ridicată a erodat puterea reală de cumpărare, iar acest lucru se reflectă atât în temperarea efectului de final de an atât din prisma cifrei de afaceri, cât şi a volumului de bunuri vândute. Consumatorii rămân activi, dar sunt mai prudenţi, mai atenţi la preţ şi mai orientaţi către promoţii. Schimbările de comportament de după pandemie accentuează această tendinţă, iar datele pentru 2025 indică, foarte probabil, cel mai temperat «efect de decembrie» din ultimul deceniu. În medie, în ultimii 10 ani, luna decembrie a adus un plus de 20% al volumului de bunuri cumpărate în comparaţie cu precedentele 11 luni, o dinamică solidă, chiar dacă nu atinge vârfurile celor mai sezoniere pieţe. Modelul local arată o distribuţie mai uniformă a consumului pe parcursul anului, ceea ce oferă retailerilor o stabilitate mai mare, dar şi un vârf de decembrie mai nuanţat comparativ cu pieţele hiper-sezoniere”, explică Silviu Pop, Director ECE & Romania Research la Colliers.

    La nivel european, directorul Colliers precizează că vânzările din decembrie nu urmează un model economic clar. Diferenţele dintre ţări nu ţin nici de venituri, nici de mărimea economiei, ci mai degrabă de tradiţii şi obiceiuri de consum.

    Irlanda rămâne ţara cu cel mai puternic „efect decembrie” din UE, cu o creştere medie de peste 70% a vânzărilor non-food faţă de restul anului. Cehia, Cipru şi Portugalia trec şi ele de 35-40%, iar Danemarca, Ungaria Franţa şi Italia şi Grecia sunt în intervalul 30-35%.

    România se află în a doua parte a clasamentului, cu un avans de 20% – similar cu Suedia sau Belgia – în timp ce ţări precum Germania, Olanda sau Slovenia au creşteri mai mici, sub 20%, potrivit datelor Eurostat analizate de Colliers.

    În privinţa alimentelor, datele Eurostat arată, însă, o altă realitate: România se află foarte sus în clasament: locul 5 în Uniunea Europeană, cu un plus mediu de aproape 22% pe care luna decembrie l-a adus în perioada 2015-2024 faţă de media vânzărilor din precedentele 11 luni. Înaintea României se mai află Luxemburg, Franţa, Portugalia şi Ungaria.

    Altfel, datele Eurostat arată un contrast clar între perioada pre-pandemică şi anii recenţi: în mare parte din pieţele europene, „efectul decembrie” s-a temperat după 2020. Scăderea e vizibilă nu doar în valoarea totală a vânzărilor, ci şi în volumele efectiv vândute, semn că oamenii cumpără mai puţin sau mai selectiv. Inflaţia ridicată, scăderea puterii reale de cumpărare şi orientarea spre cumpărături planificate şi promoţii schimbă fundamental comportamentul de consum.

     

  • România a rămas şi în noiembrie pe primul loc în UE în ceea ce priveşte inflaţia, cu o rată anuală de 8,6%, urmată de Estonia şi Croaţia, la mare distanţă de media Uniunii, de 2,4%

    România a rămas şi în noiembrie pe primul loc în UE în ceea ce priveşte inflaţia, cu o rată anuală de 8,6%, urmată de Estonia (4,7%) şi Croaţia (4,3%)., la mare distanţă de media Uniunii, de 2,4%, arată datele Eurostat publicate miercuri.

    Conform Institutului Naţional de Statistică, inflaţia s-a menţinut în noiembrie la 9,8%, evoluţie similară cu cea înregistrată în luna octombrie şi în coborâre uşoară faţă de vârful de 9,9% consemnat în august şi septembrie.  Pe Indicele armonizat al preţurilor de consum, în noiembrie rata anuală a inflaţiei a fost de 8,6%. 

    În statistica europeană, România a marcat în noiembrie o creştere faţă de octombrie, când rata anuală a inflaţiei a fost de 8,4%.

    La nivel european, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor în noiembrie, de la 2,5% în octombrie. 

    Cele mai mici rate anuale au fost înregistrate de Cipru (0,1%), Franţa (0,8%) şi Italia (1,1%).

    Faţă de octombrie 2025, inflaţia anuală a scăzut în douăsprezece state membre, a rămas stabilă în cinci şi a crescut în zece.

    În noiembrie 2025, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (Ă1,58 puncte procentuale, pp), urmate de produse alimentare, alcool şi tutun (Ă0,46 pp), produse industriale neenergetice (Ă0,14 pp) şi energie (-0,04 pp).

  • Semnale de alarmă din a doua economie a lumii: China înregistrează cel mai slab ritm al consumului din afara pandemiei, în timp ce investiţiile şi piaţa imobiliară trag ţara spre o criză prelungită

    Economia Chinei dă noi semne de slăbiciune accentuată: investiţiile au continuat să se prăbuşească, iar vânzările cu amănuntul au crescut în cel mai lent ritm din istorie, cu excepţia perioadei pandemiei. Dezechilibrul tot mai vizibil dintre producţia industrială şi cererea internă alimentează tensiunile comerciale cu partenerii globali ai Beijingului, informează Bloomberg.

    În timp ce fabricile continuă să producă aproape fără pauză, consumul intern rămâne anemic. Vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1,3% în noiembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut; cel mai slab rezultat înregistrat vreodată în afara şocului provocat de Covid-19. Datele au fost sub toate estimările analiştilor intervievaţi de Bloomberg, care mizau pe o creştere de 2,9%, identică celei din luna precedentă.

    Producţia industrială a avansat cu 4,8%, uşor sub nivelul din octombrie (4,9%), în timp ce investiţiile în active fixe au scăzut cu 2,6% în primele 11 luni ale anului, pe fondul colapsului continuu al sectorului imobiliar. Rata şomajului urban a rămas constantă, la 5,1%, fără a oferi însă semne reale de redresare economică.

    Pieţele financiare au reacţionat prudent: contractele futures pe obligaţiunile guvernamentale chineze pe 30 de ani şi-au redus din pierderi după publicarea datelor, în timp ce bursele din Hong Kong au rămas pe minus. Indicele Hang Seng China Enterprises a scăzut cu până la 1,2%, înainte de a recupera parţial.

    „Economia s-a confruntat cu multiple provocări în noiembrie”, a transmis Biroul Naţional de Statistică (NBS) într-un comunicat oficial. „Instabilităţile şi incertitudinile externe au fost numeroase, iar cererea internă a rămas insuficientă.”

    Incapacitatea Chinei de a revitaliza consumul intern expune tot mai mult economia la şocuri externe, după ce creşterea din acest an s-a bazat în mare măsură pe cererea externă, în pofida războiului tarifar relansat de preşedintele american Donald Trump. Analiştii anticipează o încetinire a exporturilor în lunile următoare, după un 2025 surprinzător de puternic, pe fondul extinderii protecţionismului şi al intensificării tensiunilor comerciale, nu doar cu SUA, ci şi cu alte economii majore.

    Autorităţile chineze susţin că vor adopta politici macroeconomice mai agresive, vor stimula cererea internă şi vor optimiza structura ofertei, potrivit NBS. Însă scepticismul persistă.

    Cererea slabă, atât din partea consumatorilor, cât şi a mediului de afaceri, bântuie a doua economie a lumii de mai mulţi ani, alimentând o deflaţie persistentă care erodează profiturile companiilor şi veniturile populaţiei. Tot mai multe semnale sugerează că dificultăţile ar putea să se adâncească: creditarea încetineşte vizibil, iar investiţiile au suferit recent o scădere abruptă şi greu de explicat.

    Încetinirea consumului din noiembrie este pusă, parţial, pe seama scăderii vânzărilor de automobile şi a faptului că promoţiile de „Singles’ Day” au început mai devreme decât de obicei. Această modificare de calendar a mutat o parte din cerere în luna octombrie, au explicat economiştii Goldman Sachs, inclusiv Lisheng Wang, înainte de publicarea datelor.

    În plus, statisticile au fost afectate negativ de efectul de bază. La finalul lui 2024, China a lansat subvenţii guvernamentale pentru achiziţia de bunuri de consum, ceea ce face ca performanţele actuale să pară şi mai slabe prin comparaţie.

    Datele detaliate confirmă estomparea efectului acestor subvenţii: vânzările de electrocasnice s-au prăbuşit cu 19%, cel mai grav declin din începutul anului 2020, iar vânzările de automobile au scăzut cu 8%, cea mai mare contracţie din mai 2022.

  • Datoria externă totală a României continuă să crească: în primele 10 luni/2025 datoria externă totală a ajuns la 225,5 mld. euro, cu 22 mld. euro peste nivelul din decembrie 2024

    Datoria externă totală a României a crescut în primele zece luni din 2025 cu 22 miliarde euro, până la 225,5 miliarde euro, din care datoria pe termen lung reprezintă 78,7 %, arată datele publicate luni de BNR.

    Din suma totală, datoria externă pe termen lung a însumat 177,6 miliarde euro, în creştere cu 13,6% faţă de decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt se situa la aproape 48 miliarde  euro, în creştere cu 1,7%.

    Datoria externă a administraţiei publice era de 125,8 miliarde euro, în creştere cu 18,8 miliarde euro faţă de decembrie 2024. 

    În acelaşi timp, soldul deţinut de societăţile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, a fost de 13,6  miliarde euro, faţă de 12,9 miliarde euro la finalul anului trecut. 

    Din volumul total, investiţia directă, respectiv credite intra-grup, se ridica la 51,2 miliarde euro, iar datoria externă, incluzând Administraţia publică, alocările de DST la Banca Naţională, sumele deţinute de societăţi care acceptă depozite, exclusiv banca centrală şi altele, a totalizat 174,3 miliarde euro.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,1% în perioada ianuarie – octombrie 2025, comparativ cu 21,5% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2025 a fost de 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2025 a fost de 105,2%, comparativ cu 103,6% la 31 decembrie 2024.

     

     

  • Americanii de la Garmin închiriază 8.000 mp de birouri în United Business Center Cluj, proiectul IULIUS, într-una dintre cele mai mari tranzacţii office din afara Capitalei din acest an

    Garmin, companie cu prezenţă globală, specializată în tehnologie şi produse GPS pentru pieţe diverse, a închiriat 8.000 de metri pătraţi de birouri în centrul de business dezvoltat de IULIUS în proximitatea Iulius Mall Cluj, format din clădirile de birouri United Business Center (UBC).

    Tranzacţia marchează relocarea singurului centru de dezvoltare Garmin din România în polul de birouri UBC din Cluj-Napoca.

    „Parteneriatul cu Garmin marchează două premiere importante, atât pentru noi, cât şi pentru întreaga comunitate de business la nivel naţional. Pe de o parte, a reprezentat cea mai mare tranzacţie ca suprafaţă pe piaţa birourilor din afara Capitalei în 2025, iar pe de altă parte, a relocat singurul centru de dezvoltare Garmin din România în hub-ul UBC din Cluj-Napoca”, spune Silviu Băbţan, Office Buildings Manager United Business Center Cluj.

    De cealaltă parte, oficialii Garmin subliniază că noul sediu susţine strategia de creştere sustenabilă a companiei. „Ne-am dorit un spaţiu adaptat creşterii sustenabile din ultimii ani, care să ofere un mediu ce susţine modul nostru de lucru – modern şi colaborativ şi să răspundă cerinţelor privind funcţionalitatea, calitatea şi proximitatea faţă de funcţiile urbane importante pentru colegii noştri”, spune Aida Ţicudean, Director Garmin Cluj.

    IULIUS operează clădiri de birouri în Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca, unde a dezvoltat centre de afaceri regionale integrate în zone urbane cu funcţiuni multiple.

    La nivel naţional, portofoliul de birouri al companiei include reţeaua United Business Center, formată din trei clădiri în Cluj-Napoca, patru în Timişoara şi şapte în Iaşi, la care se adaugă Palas Campus Iaşi. Suprafaţa totală a spaţiilor de birouri operate depăşeşte 242.000 mp, toate clădirile fiind certificate LEED, în linie cu standardele internaţionale privind eficienţa energetică şi sustenabilitatea.

     

     

  • Corneliu Manole, investitor BVB: Care sunt aşteptările pentru anul bursier 2026

    Ne apropiem de finalul unui an bursier excepţional pentru investitorii în acţiuni listate la BVB. Indicele BET-TR, care include şi dividendele, a urcat cu peste 50% în acest an, depăşind semnificativ media istorică şi chiar aşteptările celor mai optimişti analişti din piaţă.

    O primă întrebare firească este: de unde a provenit această creştere şi cât de sustenabilă este ea, uitându-ne în viitor.

    Aşa cum ştim, pe termen scurt, bursa nu reflectă exclusiv rezultatele financiare curente ale companiilor. Există, în mod evident, numeroşi alţi factori care influenţează preţurile şi evaluările bursiere. Pentru că dacă ne uităm strict la raportările financiare, acestea nu au dezamăgit, dar nici nu au impresionat, situându-se, în medie, la nivelul celor de anul trecut sau uşor peste, în funcţie de sector.

    Explicaţiile pentru această performanţă excepţională ar putea fi, mai degrabă, altele: pe de o parte, companiile din energie şi cele bancare, care deţin cea mai mare pondere în indicele BET, au performat foarte bine şi în acest an, contribuind semnificativ la creştere. Dar, în acelaşi timp, piaţa pare să fi reuşit să integreze, într-un singur an, atât recuperarea scăderilor de la finalul anului trecut, cauzate de factori politici (şocul anulării alegerilor), cât şi o serie de elemente pozitive din acest an, şi unele anticipative pentru 2026.

    De menţionat că cele mai mari riscuri care planau deasupra României la începutul acestui an nu s-au concretizat, respectiv: riscul politic al deraierii ţării de la valorile europene, precum şi riscul economic prin downgrade-ul ratingului de ţară şi posibilitatea suspendării fondurilor europene.

    Privind spre 2026, premisele sunt în mare parte pozitive, în absenţa unor factori declanşatori externi sau crize politice interne.

    Câteva ipoteze, odată confirmate, ar putea susţine în continuare creşterea bursei şi anume:

    • Deficitul bugetar îşi continuă traiectoria de ajustare descendentă, iar gestionarea acestuia devine sustenabilă, mai ales dacă este susţinută de o revenire a economiei pe baze sănătoase de creştere, impulsionată de investiţii, şi nu de consum alimentat pe datorie. Atingerea unui nivel al deficitului de 6,5% sau chiar mai redus anul viitor ar transmite un semnal pozitiv atât către pieţe, cât şi către creditorii internaţionali ai României. În lanţ, această evoluţie ar putea conduce la costuri de finanţare mai scăzute, la temperarea inflaţiei şi, implicit, la îmbunătăţirea performanţelor financiare ale companiilor listate.
    • Fără crize politice interne majore: coaliţia aflată la guvernare, condusă de premierul Ilie Bolojan, îşi menţine stabilitatea şi rămâne la conducerea executivului.

    O mare necunoscută rămâne agenda externă, respectiv evoluţia războiului declanşat de Rusia în Ucraina şi dinamica geopolitică la nivel internaţional. Orice deteriorare semnificativă a contextului de securitate ar avea un impact imediat asupra României şi asupra modului în care aceasta este percepută de pieţe, în calitate de stat de frontieră.

    În concluzie, în lipsa unor evenimente externe neprevăzute, aşteptarea mea este ca, în 2026, indicele BET-TR să atingă noi maxime şi să încheie anul în teritoriu pozitiv, impulsionat de afaceri în creştere. Totuşi, având în vedere efectul de bază deja ridicat, este puţin probabil ca Bursa de Valori Bucureşti să poată replica, doi ani consecutivi, o performanţă de aceeaşi magnitudine precum cea excepţională din acest an.

    Pe termen lung, investitorii ar trebui să îşi calibreze aşteptările către randamente medii anuale mai realiste, în intervalul 15%–20%, incluzând dividendele, asumându-şi însă şi riscurile inerente de volatilitate şi episoadele de corecţie.

     

    Corneliu Manole, 45 de ani, este un investitor individual, cu o experienţă de 15 ani pe piaţa de capital locală. Acesta deţine un portofoliu diversificat, multisectorial, exculsiv pe BVB.


     

     

  • Vestea pe care nimeni nu voia să o audă. Ce se întâmplă în 2026 cu salariile? „Puterea de cumpărare va rămâne în urmă” VIDEO

    Economia României se confruntă cu perspective modeste pentru anul 2026, într‑un context în care inflaţia rămâne ridicată şi creşterea economică este estimată a fi slabă.În acest context, perspectivele salariale pentru 2026 sunt marcate de prudenţă, pe fondul presiunilor bugetare tot mai mari din companii şi al incertitudinilor economice. După un an în care majorările salariale au existat, dar nu au reuşit să ţină pasul cu inflaţia, angajatorii par tot mai reticenţi în a continua creşterile de venituri. Strategia multor companii va fi să conserve resursele financiare şi să evite concedierile, chiar dacă acest lucru înseamnă îngheţarea sau limitarea ajustărilor salariale, este de părere Sorina Faier, managing partner, în cadrul firmei de recrutare de top Elite Searchers

    „Companiile nu mai au nici bugete şi chiar dacă au buget, efectiv le e frică, preferă să nu mai crească salariile decât să dea oameni afară. Şi atunci încearcă să taie din costuri cât de mult se poate, ca să-şi apere oamenii de oameni de şomaj. Până şi anul ăsta totuşi fost nişte creşteri salariale, dar din păcate nu au făcut faţă inflaţiei.” a spus Sorina Faier la emisiunea de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

    Pentru anul viitor, aşteptările rămân temperate, iar eventualele majorări sunt estimate la niveluri reduse, insuficiente pentru a compensa scumpirile. În acest context, puterea de cumpărare a angajaţilor riscă să continue să se erodeze, chiar şi în scenariul unor ajustări salariale punctuale, ceea ce menţine presiunea asupra nivelului de trai.

    „Şi la anul la fel. Se previzionează că vor fi nişte creşteri salariale, dar foarte, foarte mici. Vorbim de creşteri salariale de 5-10% care nu vor acoperi inflaţia. Puterea de cumpărare va rămâne în urmă.” a mai declarat Sorina Faier la ZF Live.

     

  • Europa îşi ridică scutul împotriva Chinei: Bruxelles pregăteşte clasa specială „Made in Europe” pentru maşini electrice mici, cu privilegii exclusive, reguli relaxate şi subvenţii generoase

    Bruxellesul urmează să propună privilegii speciale pentru o clasă de maşini mici „Fabricate în Europa”, care vor beneficia de parcare preferenţială, reguli mai puţin stricte şi scheme de subvenţionare mai generoase, pentru a limita competiţia chineză, raportează Financial Times.

    Noua categorie complet electrică va fi prezentată ca parte a unui pachet de măsuri menit să reducă presiunea asupra industriei auto europene, aflată sub un puternic stres din cauza fluxului de vehicule electrice chineze accesibile, a tarifelor americane şi a cererii slabe.

    Aceasta va acorda maşinilor eligibile (construite în Europa şi sub o anumită greutate) acces la locuri de parcare şi infrastructură de încărcare rezervate, precum şi o scutire pe 10 ani de la noile reglementări, cum ar fi normele de siguranţă şi standardele de emisii Euro 7 ale UE, care vor intra în vigoare în 2026. Prin acest demers, Comisia Europeană speră să menţină preţurile scăzute, întrucât modificările frecvente ale standardelor contribuie la creşterea costurilor pentru producători.

    Greutatea este încă subiect de negocieri, dar va fi probabil de maximum 1,5 tone, potrivit unor persoane familiarizate cu planurile. În cadrul Comisiei, această categorie a fost poreclită „Sejournette”, după comisarul francez pentru industrie, Stéphane Séjourné, care coordonează propunerea.

    Maşinile mici reprezintă un domeniu în care producătorii europeni încă au un avantaj faţă de rivalii chinezi, care s-au concentrat pe segmente mai mari pentru vehiculele lor electrice şi hibride plug-in.

    Producători precum Stellantis şi Renault au susţinut necesitatea introducerii unei noi categorii pentru vehicule şi mai mici, mai accesibile şi cu reglementări mai permisive, astfel încât maşinile electrice compacte să poată fi fabricate profitabil.