BusinessMagazin

Tag: credit

  • Cea mai NOUĂ METODA DE PLATĂ la restaurant. Cum poţi plăti la KFC chiar dacă nu ai bani şi nici cardul la tine – VIDEO

    Cea mai nouă metodă de a plăti la restaurant este recunoaşterea facială, conform exemplului unui KFC din China, arată CNN. 

    Clienţii restaurantului KFC din China, cunoscut sub numele de KPro, plasează comanda la un terminal care le scanează, ulterior, faţa. Dacă imaginea se potriveşte cu cea din ID-ul stocat în sistem, clientul trebuie să mai introducă doar numărul de telefon.

    Ant Financial, un partener al gigantului chinez de comerţ electronic Alibaba, a lansat noul serviciu în oraşul estic Hangzhou. Este ultimul exemplu al utilizării recunoaşterii faciale de către întreprinderi şi agenţii guvernamentale, în cea mai populată naţiune din lume. Sistemul se bazează pe platforma digitală de plată a Ant Financial, numită Alipay, care are mai mult de jumătate de miliard de utilizatori din întreaga lume şi permite deja oamenilor să se conecteze cu aplicaţia doar scanându-şi faţa.  Ant spune că restaurantul KFC din China este primul magazin fizic din lume care utilizează software-ul de recunoaştere facială pentru a efectua plăţi.

    Compania doreşte să precizeze că tehnologia este sigură. Software-ul analizează mai mult de 600 de caracteristici faciale, foloseşte o cameră 3D şi un algoritm specific pentru a se asigura că oamenii nu încearcă să o păcălească cu fotografii sau videoclipuri ale altcuiva. „Sperăm că într-o zi, în viitor, oamenii să poată ieşi fără telefoane mobile sau portofele”, a declarat Dong Liyun, manager de produs la Ant Financial.

     

  • 4 jucători controlează 60% din piaţa de retail din România care este estimată la 40 de miliarde de euro

    Creşterea consumului a amplificat dinamica pieţei comerciale. Astfel că, în anul 2016 au fost livraţi 230.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale noi, în creştere cu 40% faţă de 2015. Şi sectorul comerţului a înregistrat un număr record de 240 de magazine noi, dintre care cei mai activi jucători au fost: Profi 134 de magazine, Mega Image 60, Lidl 11 şi Kaufland 6.

    Comercianţii s-au concentrat mai mult pe deschiderea magazinelor de proximitate şi a magazinelor de format mic. Legislaţia a menţinut pragul obligatoriu de 51% pentru produsele româneşti în sortimentul total de produse.

    În prezent piaţa românească de retail este estimată la 40 miliarde Euro, cu 4 mari jucători, deţinând o cotă de 60%: Kaufland, Carrefour, Metro Cash&Carry şi Auchan.

    În 2017, retailerii şi-au direcţionat eforturile în identificarea unor parteneriate sustenabile cu furnizorii pentru a obţine cel mai bun preţ de cumpărare şi o varietate suficientă a produselor. În România, 85% din produsele vândute în lanţul de comerţ sunt de origine mixtă, iar 15% sunt produse locale. Carrefour, Kaufland şi alţi retaileri au consolidat relaţiile cu mai mulţi producători locali şi au deschis noi centre regionale de logistică (depozite) pentru a sprijini extinderea reţelelor.

    România este, după Turcia, Rusia, Franţa şi Italia, în topul ţărilor cu creştere de spaţii comerciale: de la 50 la 100 metri pătraţi la mia de locuitori în ultimii 4 ani, dar cu mult sub media europeană. În marile oraşe există o creştere a apetitului pentru spaţiile de dimensiuni mari în timp ce spaţiile stradale rămân în continuare cu un preţ de închiriere ridicat. Retailerii (Profi, Penny, Lidl) continuă să dezvolte reţelele mai degraba în orasele mici unde nivelul chiriilor este mai scăzut.

    Pentru a atrage cât mai mulţi clienţi, comercianţii s-au concentrat pe dezvoltarea unor magazine atractive şi mai bine organizate. Acest lucru îi determină pe clienţi să petreacă mai mult timp la cumpărături şi, totodată, să devină fideli. Selgros a deschis două noi magazine mai prietenoase şi mai orientate către client, având sub 4.000 de metri pătraţi, Kaufland a început şi va termina în 2017 să modernizeze toate magazinele sale şi, de asemenea, să deschidă magazine de format mai mic, iar Carrefour a început să remodeleze magazinele Billa.

    Pentru 2017 au fost anunţaţi peste 43.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale în România. Provocarea anului 2017 a fost creşterea pieţei în oraşele mici şi mijlocii. Statisticile arată că retailul prin lanţurile mari de magazine are o pondere de 62,4% în România (februarie 2017) faţă de 90% în ţările dezvoltate. În acest context, retailul are şanse de creştere cu o concentrare în oraşele mai mici (cu mai puţin de 100.000 de locuitori), unde deocamdată comerţul este reprezentat de magazinele stradale. De asemenea, regiunile mai puţin dezvoltate (Moldova) sunt vizate de comercianţi precum Lidl, care a anunţat extinderea în această zonă.

    eMag caută un nou centru logistic, fiind sprijinit în acest demers de dezvoltarea noilor centre regionale de logistică. Carrefour şi Kaufland vor extinde şi ei centrele de logistică care deservesc magazinele din Bucureşti. Profi a deschis în 2017 primul centru logistic din Cluj.

    Pe lângă abordarea de a îmbunătăţi aspectele magazinelor, comercianţii se concentrează şi pe dezvoltarea magazinelor online şi oferirea de modalităţi de plată alternative. Il Paso a declarat că deja a realizat 11% din cifra de afaceri pe mediul online, la polul opus Intersport înregistrând abia 1%, în timp ce Noriel, cel mai mare distribuitor de jucării a declarat că peste 60% din comenzi sunt plasate de pe telefonul mobil şi doar 10% sunt plătite prin comerţul electronic. Cărtureşti (comerciantul de cărţi) vizează o creştere de 70% a vânzărilor online.

    În sectorul alimentar există însă loc pentru creştere: Carrefour, Metro şi Selgros au deja platforme online, oferindu-le bunuri clienţilor printr-un parteneriat cu Bringo – platformă locală de livrare.

    Odată cu creşterea vânzărilor online, MasterCard a anunţat că 2016 a fost primul an cu cele mai mari plăţi POS. În ceea ce priveşte plăţile online, o cotă de 6-7% din comenzile online sunt plătite tot online. Ţinând cont de această tendinţă, magazinele vor trebui să îmbunătăţească platformele de comerţ electronic, oferind alternative durabile pentru cumpărături şi plăţi online şi mijloace de livrare rapidă şi uşoară. Comercianţii de talie internaţională au accelerat această dezvoltare în 2017 cu Mega Image, Kaufland şi Cora intrând pe piaţa online în 2017.

    O altă provocare pentru comercianţi este diferenţierea. Într-o piaţă concurenţială, modalitatea de supravieţuire a vânzătorilor este diferenţierea produselor şi serviciilor faţă de concurenţi. Aşadar, comercianţii devin tot mai interesaţi de colectarea datelor despre clienţi şi despre preferinţele şi comportamentul acestora în privinţa cumpărăturilor, pentru a-şi cunoaşte clienţii şi pentru a efectua vânzările vizate.

    Euler Hermes Romania estimează că evoluţia sectorului de retail va continua să fie una pozitivă în 2018 influenţată de indicatori macroeconomici pozitivi cât şi de recentele modificari fiscale, cu toate acestea creşterea deficitului de cont curent şi reapariţia presiunilor inflaţioniste ar putea atenua potenţialul de creştere al comerţului.

    În urma anunţului recent al grupului Allianz de a achiziţiona 11,34% din acţiunile Euler Hermes, participaţia Allianz ajungând astfel la 74,34%, Standard & Poors a revizuit pozitiv ratingul Euler Hermes de la AA- la AA, cu perspectivă stabilă. Euler Hermes devine astfel parte centrală a grupului Allianz.

    Euler Hermes este liderul global în asigurarea de credit comercial şi un recunoscut specialist în domeniul obligaţiunilor, al garanţiilor şi al colectării creanţelor.

  • Rezervele valutare de la BNR au scăzut în noiembrie cu mai mult de 2,5%

    În cursul lunii noiembrie au avut loc intrări de 1,07 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

    ÎN acelaşi timp, ieşirile au totalizat 1,94 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • One United Properties a anunţat o emitere de obligaţiuni de 20 mil. euro

    Credit Value Investments (CVI) este o firmă independentă de investiţii, care şi-a început activitatea în 2012 şi a devenit în scurt timp liderul segmentului non-bancar de finanţare în Polonia şi Europa Centrală şi de Est.

    „Finanţarea prin obligaţiuni a One United Properties arată încrederea CVI în poziţia de lider a companiei pe piaţa rezidenţială segmentul de lux din Bucureşti, dar mai ales în perspectivele sale de creştere pentru următorii ani. Finanţarea acordată vizează atât proiectele rezidenţiale existente ale One United Properties, cât şi unele noi. Credem în puterea capitalului privat care poate deveni motorul economiei româneşti, pentru a crea un lanţ de valoare adăugată care să rămână înăuntrul ţării”, spune Ciprian Nicolae, director Credit Value Investments.

    „Obligaţiunile vor îmbunătăţi structura de capital a companiei şi vor pune la dispoziţie lichiditate pentru noi dezvoltări rezidenţiale. Este un demers care ne va stimula în crearea de noi proiecte sustenabile, care să se alinieze standardului de top şi filosofiei brandului One United Properties”, spune Victor Căpitanu, fondator One United Properties:

    Tranzacţia a fost încheiată prin intermediul avocaţilor celor două părţi: Wolf Theiss şi Rădulescu & Muşoi pentru Credit Value Investments şi Biriş Goran şi Schoenherr. Consultantul de investitii al tranzactiei a fost Simona Gemeneanu de la Morphosis Capital.

    În septembrie 2017, One United Properties S.A. şi-a crescut capitalul cu 10 milioane de euro proveniţi din investiţii private, care reprezintă 8,13 % din companie.

    One United Properties este principalul dezvoltator imobiliar specializat pe proprietăţi rezidenţiale exclusiviste din Bucureşti, România. One United are mai multe proiecte rezidenţiale finalizate (188 de apartamente), în construcţie (340 de apartamente) şi care urmează să fie începute în urmatorii ani (484 de apartamente).

     

     


     

  • În cea mai mare comună din România, locuitorii decid pe ce se cheltuie banii din buget

    Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.

    Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.

    “Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.

    În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.

    Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    “Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.

    În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.

  • ROBOR creşte pe toate liniile de scadenţe şi atinge noi maxime ale ultimilor ani / Cumpărăturile pe credit, mai scumpe; ratele la casă, mai mari

    Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,29%, de la 2,19% cât fusese cotat joi, 16 noiembrie.

    ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,31%, de la 2,22%.

    La începutul acestui an, ROBOR la trei luni era cotat la 0,87%, iar din septembrie a început să urce, trecând pragul de 1%, apoi în 15 noiembrie a trecut şi pragul de 2%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING lansează un card de credit pentru IMM-uri, limită de până la 35.000 lei

    Cardul Visa este emis pe loc atunci când toţi acţionarii companiei vin la semnarea contractului. Varianta embosată a cardului este de asemenea disponibilă, fiind eliberată în câteva zile.

    Produsul este disponibil şi pentru noii clienţi ING, caz în care analiza dosarului durează minim două zile. Pentru această categorie, limita cardului de credit ajunge la 25.000 lei.

    Condiţiile produsului sunt aceleaşi pentru ambele categorii de clienţi : zero costuri de emitere a cardului şi de acordare a creditului şi un cost anual de administrare de 75 de lei. Printre principalele beneficii, cardul oferă o perioadă de graţie de 45 de zile pentru orice achiziţie plătită printr-un POS sau canal online din ţară sau din străinătate. Dacă sumele folosite sunt returnate în totalitate până la scadenţă, clienţii beneficiază de o dobândă de 0% pentru sumele utilizate. Dacă suma folosită de pe cardul de credit nu este restituită până la scadenţă, clienţii au o dobândă fixă de 25% pe an calculată numai pentru diferenţa de sumă rămasă de plată. Dobânda de 25% se aplică inclusiv sumelor retrase din ATM-uri.

    Totodată, clienţii care au tranzacţii de câte 1000 lei minim fiecare pot opta să realizeze plata în trei rate cu o dobândă de 0% dacă achită printr-un POS, oriunde în lume la cei peste 44 milioane de comercianţi ce acceptă cardurile VISA.

    Contractul este actualizat automat, fără a mai fi nevoie de documente suplimentare pentru reînnoire.

    „În acest an, am văzut o cerere clară pe acest segment de clienţi, dat fiind că portofoliul de microîntreprinderi cu credit a crescut cu 40%”, a declarat Daniel Llano, Head of Retail ING România.

    „Prin lansarea acestui nou card de credit destinat IMM-urilor, parteneriatul dintre Visa şi ING Bank vine să acopere două nevoi reale ale antreprenorilor: accesul facil la solutii de finantare si un control mai strict al sumelor cheltuite. Mai mult, un beneficiu major este perioada de graţie, a cărei utilitate devine şi mai evidentă în cazurile deloc rare în care firmele se confruntă cu termene prelungite de încasare a facturilor”, a declarat Cătălin Creţu, director general pentru România, Croaţia, Malta şi Slovenia în cadrul Visa.

  • Lovitură pe nevăzute după revoluţia fiscală: Fără să îşi dea seama, modificările fiscale adoptate prin OUG i-au lovit din plin pe românii care vor să îşi cumpere o casă sau vor să ia un credit

    În jurul nivelului de 90.000 – 100.000 de euro fără TVA se vând în prezent apartamente cu trei camere în zona semicentrală – a inelului median al Capitalei, sau apartamente cu două camere sau garsoniere în zonele centrale.

    „În ultimul an costurile de construcţie pe rezidenţial au crescut cu 20%, iar dacă dezvoltatorii ar începe deja să mai şi lase la preţ pentru a compensa devalorizarea, întreg calculul nu ar mai avea absolut nicio legătură cu cel realizat anul trecut la începerea lucrărilor”, explică Georgian Marcu, consultant şi acţionar al companiei imobiliare Green Angels.

    În prezent dacă un apartament este vândut sub pragul de 450.000 de lei, acesta are TVA de 5%, în timp ce locul de parcare, dacă cele două cumulate trec pragul, va avea TVA de 19%. Pe de altă parte, sunt dezvoltatori care trec şi apartamentul şi locul de parcare cu TVA de 19% în cazul în care cele două însumate trec pragul de 450.000 de lei, cu toate că au numere cadastrale diferite, tocmai pentru a evita probleme cu ANAF-ul în viitor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţara care vrea să implementeze un sistem cu note pentru cetăţeni. În funcţie de note poţi lua un credit mai bun sau chiar beneficia de prietenia apropiaţilor

    Acţiunea se petrece în primul episod al celei de a treia serii a serialului Black Mirror. într-un decor în culori pastel, oamenii pot să îşi ofere ratinguri reciproc în baza interacţiunilor din viaţa de zi cu zi. Lacie, personajul principal, este o tânără obsedată de scorul ei, ce se plasează la 4,2 (dintr-un maxim de 5) şi pe care vrea să şi-l crească la 4,5 pentru a obţine un discount la achiziţia unui apartament de lux.

    În încercările ei de a se face plăcută în sistemul care îmbină viaţa reală cu ratingurile din social media, vorbeşte cu un consultant care îi sugerează să câştige atenţia persoanelor cu ratinguri mari, care au un impact pozitiv asupra scorului ei. Reuşeşte astfel să se apropie de o prietenă populară din copilărie şi să obţină o invitaţie de participare în calitate de domnişoară de onoare la nunta ei. în drumul spre acest eveniment varsă, în grabă, cafeaua pe un trecător pe trecerea de pietoni, iar de aici evaluarea ei intră pe o pantă descendentă: la aeroport i se spune că, din cauza ratingului pe care îl are, nu poate să urce în avionul plin şi, în urma reacţiei ei – umane de altfel –  intervine securitatea şi este astfel penalizată şi mai mult. De aici încolo acţiunile ei conduc spre scăderea la zero a ratingului, moment în care ajunge într-o închisoare, alături de alţi eşuaţi social. 

    Nosedive, unul dintre episoadele din Black Mirror cu cele mai bine recenzii, pare să traseze viitorul – cel puţin în viziunea guvernului chinez. Acesta plănuieşte să lanseze un sistem de credite sociale până în 2020, cu scopul de a stabili nivelul de încredere al celor 1,3 miliarde de locuitori ai ţării. Pe 14 iunie 2014, Consiliul de Stat din China a publicat un document numit ”Planificarea proiectului pentru construirea unui sistem de credite sociale“, analizat într-un amplu articol al publicaţiei britanice Wired

    . Planul conţinea o idee radicală: cum ar fi dacă ar exista un sistem naţional de evaluare a încrederii care ar indica, în baza unui rating, ce fel de cetăţean eşti? O lume în care multe dintre activităţile noastre zilnice sunt constant monitorizate şi evaluate: ce cumpărăm din magazinele online, dar şi din cele fizice; cine sunt prietenii noştri şi cum interacţionăm cu ei, câte ore petrecem urmărind un anumit tip de conţinut sau jucând jocuri video; ce facturi şi taxe plătim (sau nu). Nu este greu de imaginat un astfel de scenariu, în contextul în care acest lucru aproape se întâmplă deja prin giganţi colectori de informaţii precum Google, Facebook, Instagram sau aplicaţiile de monitorizare a sănătăţii precum cele ale Fitbit. Imaginaţi-vă acum un sistem unde toate aceste comportamente sunt evaluate ca pozitive sau negative şi transformate într-un număr, potrivit unor reguli stabilite de guvern.

    Acest lucru ar genera Scorul de Cetăţean al fiecărui individ şi ar spune tuturor dacă acesta este sau nu demn de încredere. în plus, evaluarea indivizilor ar fi afişată public, disponibilă întregii populaţii şi folosită pentru a determina eligibilitatea pentru obţinerea unui credit sau a unui loc de muncă, pentru a stabili şcoala la care va merge copilul nostru sau chiar şi şansele de a ieşi la o întâlnire.

    Proiectul este deja pus la cale în China, unde guvernul dezvoltă Sistemul Social de Credite (Social Credit System – SCS) pentru a evalua nivelul de încredere al celor 1,3 miliarde de cetăţeni. Guvernul chinez promovează sistemul drept o modalitate dezirabilă de măsurare şi creştere a ”încrederii“ la nivelul naţiunii şi de construire a unei culturi a ”sincerităţii“. ”Aceasta va crea un mediu de opinie publică în care păstrarea încrederii este glorioasă şi va întări credibilitatea în afacerile guvernamentale, credibilitatea comercială, socială şi va contribui la construirea credibilităţii judiciare“, spun declaraţiile publice referitoare la acest proiect citate de Wired.

    ”Este urmărirea comportamentului consumatorilor cu o influenţă politică orwelliană“, interpretează Johan Lagerlvist, un specialist al Institutului Suedez de Afaceri Internaţionale, sistemul de credite sociale. Rogier Creemers, un cercetător postdoctoral specializat în lege şi guvernanţă chineză la Institutul Van Vollenhoven de la Universitatea Leiden, care a publicat o traducere detaliată a planului, l-a comparat cu recenziile de pe Yelp, în care ”statul-bonă“ veghează peste umărul indivizilor. Deocamdată, tehnic vorbind, participarea la Scorul Cetăţenilor din China este opţională.

    Până în 2020 va fi însă obligatorie. Comportamentul fiecărui cetăţean, dar şi persoanelor juridice – orice companie sau orice altă entitate – va fi evaluat şi clasificat, fie ei că îşi doresc acest lucru sau nu. Până la implementarea programului în 2020, guvernul testează proiectul. în acest ”mariaj“ dintre supravegherea comunistă şi capitalism, guvernul a oferit licenţa pentru opt companii private în vederea dezvoltării sistemelor şi algoritmilor pentru realizarea scorurilor creditelor sociale. în mod predictibil, giganţi ai datelor administrează două dintre cele mai cunoscute proiecte de acest tip.

    Primul este China Rapid Finance, un partener al reţelei sociale Tencent şi dezvoltatorul aplicaţiei de mesagerie WeChat, care are mai mult de 850 de milioane de utilizatori activi. Celălalt, Sesame Credit, este deţinut de Ant Financial Services Group (AFSG), o companie afiliată Alibaba. Ant Financial Services vinde produse de asigurare şi oferă credite companiilor mici şi mijlocii. Totuşi, adevărata vedetă a Ant este AliPay, ramura de plăţi folosită de oameni nu doar pentru achiziţiile online, dar şi pentru restaurante, taxiuri, taxe şcolare, bilete de cinema şi chiar şi pentru transferuri de bani între utilizatori. Sesame Credit a făcut echipă cu alte platforme generatoare de date, precum Didi Chuxing, compania de ride-hailing care a fost principalul competitor al Uber în China înainte ca aceasta să cumpere operaţiunile din China ale companiei americane în 2016, dar şi Baihe, cel mai mare serviciu de matchmaking al ţării. Nu este dificil de observat cum toate acestea se acumulează în munţi de date pe care Sesame Credit îi poate folosi pentru a evalua comportamentul oamenilor, în vederea oferirii unui rating corespunzător.

    Cum sunt, mai exact, evaluaţi indivizii? Cei de pe Sesame Credite sunt ”preţuiţi“ în baza unui scor care variază între 350 şi 950 de puncte. Alibaba nu divulgă algoritmul complex folosit pentru a calcula numărul, dar dezvăluie totuşi că sunt cinci factori incluşi în ecuaţie. Primul este istoria de plăţi. Spre exemplu, cetăţeanul îşi plăteşte cheltuielile de electricitate şi factura telefonică la timp? Următorul factor este capacitatea de împlinire, definită drept ”abilitatea unui utilizator de a îndeplini obligaţiile din contractul său“. Al treilea factor este reprezentat de caracteristicile personale, ce includ verificarea de informaţii personale precum telefonul mobil al cuiva şi adresa. Lucrurile încep însă să devină mai interesante la a patra categorie, comportamentul şi preferinţele.

    Sub acest sistem, ceva inofensiv precum obiceiurile de cumpărare ale unei persoane poate deveni o măsură a caracterului său. Alibaba admite că judecă oamenii în baza tipurilor de produse pe care ei le ccumpără. ”Cineva care joacă jocuri video timp de 10 ore pe zi, spre exemplu, ar fi considerată o persoană inactivă“, spune Li Yingyun, directorul de tehnologie al Sesame. ”Cineva care cumpără în mod frecvent scutece este părinte, care este cel mai probabil să aibă un simţ al responsabilităţii mai ridicat.“

     

  • TBI Bank lansează un credit pentru firme acordat exclusiv online. Care este suma maximă pe care o pot lua

    TBI Bank a lansat, în premieră în România, un credit pentru întreprinderi acordat exclusiv online, cu o sumă maximă de 67.500 lei. Procesul de obţinere durează doar cinci minute şi are loc exclusiv online. Aprobarea se face, de asemenea, online şi într-un timp foarte scurt, fără a fi necesare o vizită la bancă sau un cont curent la TBI Bank.

    “Având ca prioritate nevoile clienţilor noştri, vrem să aducem simplitate prin implementarea unor noi sisteme şi linii de produse online, construite inteligent, flexibil şi orientate spre viitor. Cea mai recentă propunere a noastră reprezintă doar unul dintre produsele pe care le lansăm pe piaţa din România, cu scopul de a fi printre cei care produc schimbarea în mediul bancar local. Sunt bucuroasă că echipa mea are curajul de a dezvolta asemenea produse de pionierat şi de a ne susţine viziunea pe termen lung – aceea de a realiza o schimbare profundă, organică în sistem prin digitalizare”, a spus Florentina Mircea, Chief Business Banking Officer la TBI Bank.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro