BusinessMagazin

Tag: constructie

  • Retrospectivă: 2018 în lumea largă

    Privind în urmă, se încheie 12 luni marcate de terorism, de ameninţări, de instabilitate politică şi de un război – cel din Siria – care pare să nu se mai termine. Mai trebuie contorizat, desigur, şi Brexitul; chiar dacă instituţiile europene şi autorităţile britanice par să fi ajuns recent la un acord de principiu, ieşirea Marii Britanii din construcţia europeană e un proces aflat încă la început. România va fi afectată în mod direct, pentru că “divorţul” propriu-zis va avea loc în martie 2019, la câteva luni de la preluarea preşedinţiei Consiliului European de către ţara noastră.

    Cel mai dezbătut subiect în paginile publicaţiilor internaţionale trebuie să fi fost, totuşi, primul an de mandat al lui Donald Trump. Marcat de scandaluri ce implică Rusia, Wikileaks sau schimburi de replici cu liderul nord-coreen Kim Jong-Un, conducerea asigurată de miliardarul Trump poate fi cel mai bine ilustrată de mesajele trimise de el pe Twitter.

    Preşedinte pe social media

    Principala voce a democraţilor – primii contestatari ai lui Trump – a fost, aşa cum era de aşteptat, Hillary Clinton; într-un interviu difuzat de revista Mother Jones, Hillary Clinton a contestat legitimitatea scrutinului prezidenţial desfăşurat în SUA în anul 2016 şi a cerut constituirea unei comisii independente pentru evaluarea impactului pe care l-au avut ingerinţele Rusiei, numindu-l pe preşedintele Donald Trump “naiv” şi “marionetă” a Moscovei. “Nu pot înţelege cum a reuşit să scape de atâtea ori după seria de atacuri, insulte şi comportamente care i-au permis să câştige scrutinul prezidenţial”, a spus Hillary Clinton. Fostul secretar de Stat a afirmat că Donald Trump “a făcut de ruşine Preşedinţia” SUA. “Nu mă gândeam că va fi atât de rău cum este acum”, a subliniat ea, contestând politicile liderului de la Casa Albă.

    “Escroaca Hillary Clinton este cea mai mare ratată din toate timpurile. Pur şi simplu nu se poate opri, ceea ce este un lucru bun pentru Partidul Republican. Hillary, mai bine ai continua cu viaţa ta şi mai încearcă peste trei ani!”, a declarat Donald Trump sâmbătă prin Twitter. Nu este prima dată când liderul de la Casa Albă evocă ironic ideea unei noi candidaturi a lui Hillary Clinton. În octombrie, Donald Trump exprima speranţa că Hillary Clinton va candida şi în anul 2020, pentru a o învinge din nou: “Am fost întrebat de curând dacă escroaca Hillary Clinton intenţionează să candideze în 2020. Răspunsul meu a fost: «Sper că da»”.

    Deşi a negat în permanenţă acuzaţiile aduse, Trump a fost totuşi nevoit să ia o serie de măsuri pentru a linişti opinia publică. Dintre acestea, a ieşit în evidenţă cel din luna mai, când preşedintele Statelor Unite l-a demis pe James Comey, directorul FBI, deoarece ar fi gestionat în mod inadecvat investigaţia în cazul serverului de e-mail privat utilizat de Hillary Clinton; demiterea a intervenit în contextul anchetei privind ingerinţele Rusiei în campania electorală.

    Adio, deci, pe curând!

    Revenind la Brexit, cel mai important moment al anului a fost cel în care Theresa May a trimis oficialilor europeni scrisoarea prin care anunţa ieşirea Marii Britanii din uniune. Pentru mulţi britanici şi nu numai, Brexit a devenit ceva extrem de real în acel moment; mulţi sperau la o răsturnare de situaţie, la o revenire pe drumul european, dar euroscepticii – în frunte cu Partidul Independenţei din Marea Britanie (UKIP) – nu s-au lăsat înduplecaţi.

    Ultima “semnătură” necesară era cea a reginei Marii Britanii, Elisabeta a II-a; în luna martie, ea şi-a dat consimţământul oficial privind legea Brexit, permiţându-i astfel premierului Theresa May să înceapă negocierile de ieşire din Uniunea Europeană. Prin urmare, negocierile dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie cu privire la ieşirea ţării din Blocul comunitar au început în luna iunie, chiar dacă premierul britanic Theresa May nu reuşise să formeze un guvern în urma alegerilor parlamentare din 8 iunie.

    Ca un răspuns la Brexit, Comisia Europeană a prezentat pe 1 martie „Carta albă privind viitorul Europei”, un document ce enumera cinci posibile scenarii pentru viitorul Uniunii Europene. Pe baza documentului prezentat de Jean-Claude Juncker, reprezentanţii celor 27 de state în UE după ieşirea Marii Britanii au dezbătut modul în care vor să coopereze pe viitor. „Anul acesta sărbătorim 60 de ani de la Tratatul de la Roma (act considerat fundaţie a UE – n.red.)”, declara Juncker la acel moment. „Şi este timpul ca o Europă unită a celor 27 de state să dea forma viziunii pentru viitor.” Planul Comisiei Europene, a explicat preşedintele instituţiei, este ca până în 2025 unul dintre scenarii sau o combinaţie a acestora să funcţioneze ca bază a Uniunii.

    „Carta albă privind viitorul Europei” enumera următoarele scenarii: „în continuare”, „nimic în afara pieţei unice”, „cei ce vor mai mult pot face mai mult”, „făcând mai puţine dar într‑un mod mai eficient” şi „făcând mai multe împreună”. Scenariile prezintă viziunea Comisiei asupra construcţiei europene pe termen mediu, iar lucrarea începea cu un ton sumbru, acceptând lupta pe care Uniunea Europeană o duce din cauza Brexitului, a migraţiei şi a altor factori. „Problemele Europei nu par să plece nicăieri”, notează autorii, amintind că multe dintre statele membre consideră Uniunea fie prea distantă, fie prea implicată în problemele interne.

    Luna decembrie a adus primul acord – fie el parţial – între UE şi Marea Britanie. “Am înregistrat progresul de care aveam nevoie. Doamna May m-a asigurat că noul text are sprijinul guvernului britanic. Acordul este desigur un compromis, este rezultatul unor discuţii lungi şi intense. Fiecare parte a arătat adaptabilitate şi dorinţă de compromis”, a spus Juncker. Ca urmare, prin intermediul unui comunicat, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să concluzioneze că s-au înregistrat progrese suficiente în prima etapă a negocierilor privind Articolului 50 cu Marea Britanie.

  • Oraşul unde nu există poliţie, şomaj, iar casele sunt gratuite pentru toţi locuitorii – FOTO

    Oraşul este descris ca fiind o “utopie socialistă”, însă care pare prea fantezist pentru a fi adevărat, scrie The Mirror

    Un oraş fără poliţie, fără criminalitate, foarte puţin somaj şi unde locuitorii au liberatea de-aşi construi unde vor casele pare o urbă desprinsă din romanele science-fiction. Însă acest lucru se întâmplă în realitate, Marinaleda, se află la câţiva kilometri de Sevilia, Spania şi acolo locuiesc în jur de 2750 de persoane. Localitatea este condusă de către Juan Manuel Snachez Gordillo care a devenit cunoscut ca fiind un fel de “Robin Hood spaniol”. Acesta se află la conducerea localităţii din regiunea Sevillia încă din 1979.

    În oraş funcţionează o cooperativă agricolă unde lucrează aproape toată populaţia localităţii (2650 de angajaţi), iar fiecare angajat este plătit cu 1200 de euro pe lună.

    În plus, Marinaleda le oferă de asemenea rezidenţilor o casă, cu condiţia să o construiască singuri şi dacă au fost rezidenţi ai Marinaledei timp de cel puţin doi ani. Cărămizile şi mortarul sunt oferite gratis de guvernul local din Andaluzia, regiunea de care aparţine satul.  De asemenea, persoanele care vor să-şi construiască o casă sunt ajutaţi cu arhitecţi, dar şi cu muncitori.  Cei care se angajează să îşi construiască o casă plătesc câte 15 euro pe lună, dar încep plata abia după terminarea construcţiei. Datoria este moştenită de copii pentru a putea fi acoperite costurile.

     

  • Petrom finalizează două staţii de tratare a gazelor, investiţie de 130 milioane euro

    Lucrările au început în 2013. Staţiile vor permite livrarea de gaze în sistemul naţional de transport, la presiuni de până la 40 de bari. Prin cele două unităţi se procesează circa 7,5% din producţia de gaze a OMV Petrom în România, adică necesarul pentru 330.000 de locuinţe.

    ”Proiectele Burcioaia şi Mădulari ne permit să procesăm gaze la o capacitate de până la 2 milioane de metri cubi standard pe zi şi să livrăm gaze în sistemul naţional de transport, la presiuni ridicate. În plus, ele prelungesc durata operaţiunilor de producţie pe zăcăminte mature, deoarece noile staţii pot prelua gaze la presiuni reduse”, a declarat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil de Upstream.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce la Timişoara se poate şi la Bucureşti nu? Încep lucrările la o parcare supraetajată de 9 etaje

    În următoarele zile vor demara lucrările la una din cele mai înalte parcări supraetajate din ţară, desfăşurată pe 9 etaje şi cu o capacitate de peste 700 de locuri. Parcarea va deservi noua clădire de birouri din proiectul multifuncţional ISHO,  dar va putea fi folosită şi de şoferii care au nevoie să acceseze zona centrală a oraşului. Lucrările vor fi finalizate la mijlocul anului viitor şi noua facilitate va putea fi dată în folosinţă, contribuind la îmbunătăţirea condiţiilor de trafic din zona Take Ionescu – Punctele Cardinale.

    Celor 700 de locuri de parcare disponibile odată cu darea în folosinţă a noii facilităţi, li se vor adăuga alte 1.300 în zona subterană a clădirilor de locuinţe şi birouri care vor constitui proiectul multifuncţional ISHO, astfel încât în noul cartier să fie disponibile peste 2.000 de locuri de parcare. ISHO va deveni astfel cel mai bine deservit cartier din Timişoara din punct de vedere a spaţiilor de parcare.

    Organizarea parcajului în cartierul ISHO, în subteranul clădirilor de locuinţe şi în parcarea supraetajată, este gândită pentru a putea crea o zonă rezidenţială complet pietonală la nivelul solului. Spaţiul care rezultă este utilizat pentru amenajarea unui parc generos, pentru piste de biciclete, precum şi pentru crearea unui frumos parcurs pietonal care va fi animat de magazine, restaurante şi cafenele. ISHO va asigura astfel cel mai plăcut mediu de locuire din oraş, lipsei autovehiculelor adăugându-se şi poziţionarea ideală pe malul Begăi şi posibilitatea de a ajunge în Piaţa Unirii în 10 minute de mers pe jos.

    Mulberry Development este o companie specializată în dezvoltarea proiectelor imobiliare, fondată de antreprenorul Ovidiu Şandor. Compania este cunoscută pentru realizarea a două proiecte majore în cele mai importante oraşe secundare din România: City Business Centre, Timişoara şi The Office, Cluj-Napoca. În prezent, Mulberry Development dezvoltă ISHO, un proiect major în Timişoara. La final celor trei etape de dezvoltare,ISHO va forma un cartier nou cu peste 1.000 de apartamente, 50.000 mp de birouri de nouă generaţie, 2.000 de locuri de parcare, spaţii verzi de peste 7.500 mp,locuri de joacă, after-school, supermarket, un centru medical, farmacie, bănci şi alte funcţiuni comerciale complementare. Zona pietonală a ansamblului va oferi restaurante, cafenele, terase şi alte spaţii de socializare şi relaxare.

  • O nouă aripă a Spitalului Foişor, inaugurată după o investiţie de peste 11 milioane de euro

    „Am acordat o sumă considerabilă, de 7,5 milioane de euro, la care se adaugă o altă sumă de 4 milioane de euro aprobată lunile trecute într-o şedinţă de Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Pe lângă acestea, construcţia clădirii a costat 37 de miloane de euro. De asemenea, ne propunem ca în luna martie să începem consolidarea şi dotarea clădirii vechi a Spitalului Foişor, o investiţie care va fi de circa 10 mlioane de euro. Vom construi şi o parcare subterană, cu trei etaje. Aşadar, de acum avem şi în Bucureşti un spital de excelenţă, la care vor apela toţi cetăţenii din ţară, iar Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Foişor este pregătit să facă faţă oricăror intervenţii la standarde europene”, a declarat, luni, primarul general, Gabriela Firea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incursiune în procedura bugetară a Uniunii Europene

    Pe lângă importanţa evidentă a structurii bugetului Uniunii Europene în 2018, votul din Parlamentul European a adus şi un moment extrem de important pentru ţara noastră. Bugetul a fost negociat, pentru prima oară, de un europarlamentar român. Siegfried Mureşan, care este încă din 2015 purtător de cuvânt al PPE (Partidul Popular European), a fost numit raportor general pe toată procedura bugetară.

    Ce înseamnă, însă, să fii raportor general pe tot bugetul UE? „Funcţia presupune coordonarea întregului proces legislativ în cadrul Parlamentului European – tu eşti parlamentarul care elaborează actele legislative şi trebuie să te consulţi cu ceilalţi parlamentari, să ai majoritate; reprezinţi Parlamentul European în negocierile interinstituţionale cu Consiliul şi Comisia Europeană”, explică europarlamentarul de 36 de ani.

    Un român în capul mesei bogaţilor

    Siegfried Mureşan a devenit europarlamentar în 2014, însă cariera îl purtase deja în zona diplomaţiei internaţionale. După ce a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti în anul 2004, el şi-a continuat studiile cu un master în Ştiinţe Economice şi de Management la Universitatea Humboldt din Berlin; ulterior, Siegfried Mureşan a primit o bursă în cadrul programului de stagii al Parlamentului Germaniei. La finalul internshipului, el a fost numit consilier al preşedintelui Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului Germaniei, Gunther Krichbaum, funcţie pe care a deţinut-o timp de trei ani.

    Cariera sa politică a continuat cu mutarea la Bruxelles, în 2009, unde a lucrat în cadrul Parlamentului European. Tot aici a obţinut, prin concurs, postul de consilier politic pentru probleme economice şi sociale al PPE, pentru ca trei ani mai târziu, în 2014, să devină consilier politic principal al PPE. Scurta sa incursiune prin politica românească s-a consemnat tot în 2014, când a candidat din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) la alegerile europarlamentare din luna mai. Siegfried Mureşan a obţinut un mandat de 5 ani în Parlamentul European şi a fost ales vicepreşedintele Comisiei pentru bugete, membru supleant în Comisia pentru afaceri economice şi monetare şi membru în delegaţia Comisiei parlamentare de cooperare UE – Republica Moldova.

    „Pentru adoptarea bugetului Uniunii Europene pe anul următor am început munca de elaborare în luna ianuarie şi am încheiat-o după 11 luni. Este, în opinia mea, o diferenţă foarte mare în materie de transparenţă, de predictibilitate şi de profunzime între modul în care elaborăm noi bugetul la nivel european şi modul în care guvernul României elaborează bugetul”, a spus Mureşan în cadrul unei întâlniri cu presa. „Procedura este următoarea: în ianuarie am elaborat primul raport privind priorităţile politice ale Parlamentului pentru bugetul Uniunii Europene pe anul următor, şi anume domeniile pe care eu am considerat că Uniunea trebuie să le finanţeze cu precădere: creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, în primul rând, şi siguranţa cetăţeanului în al doilea rând.” În ceea ce priveşte siguranţa cetăţeanului, explică europarlamentarul, s-a insistat pe ideea că trebuie făcute mai multe în materie de apărare la nivel european, tocmai fiindcă problema vine din cheltuirea unor sume prea mici pentru apărare în raport cu alte regiuni ale lumii, dar şi din lipsa de coordonare între cheltuieli şi, prin urmare, din lipsa de eficienţă. „Am mai cerut întărirea agenţiilor Uniunii Europene care au responsabilităţi în combaterea terorismului, în justiţie şi afaceri interne sau gestionarea crizei refugiaţilor. Cea de-a treia componentă legată de siguranţa cetăţeanului este vecinătatea imediată a Uniunii Europene, căci nu poţi fi sigur în interiorul Uniunii Europene dacă nu eşti înconjurat în partea estică sau cea sudică de state cât se poate de stabile.”

    A trebuit să negocieze lista de priorităţi cu alte grupuri politice, iar ele au fost acceptate în această formă de majoritatea membrilor Parlamentului, modificările fiind unele de nuanţă. Prin urmare, raportul a fost adoptat în luna februarie în Comisia pentru bugete şi în luna martie în plenul Parlamentului European; în baza acestor linii directoare, Comisia Europeană a prezentat în luna mai proiectul de buget. Concret, Comisia a propus creşteri de 7% pentru cercetare şi inovare, programul Orizont 2020, 8% pentru programe de infrastructură transfrontalieră şi 10% pentru programul de burse Erasmus.

    Poziţia Parlamentului a constituit mandatul lui Siegfried Mureşan pentru negocierile cu Consiliul şi Comisia Europeană; astfel, după ce părţile îşi asumă anumite poziţii, procedura bugetară prevede o perioadă de conciliere de 21 de zile. „La sfârşitul lunii octombrie a început această perioadă de conciliere bugetară care a expirat vineri, pe 20 noiembrie. Pe 17 ne-am întâlnit pentru negocierea finală – ne-am întâlnit dimineaţă la 11 şi am încheiat cu succes sâmbătă dimineaţă la 4, după 17 ore de negociere”, spune europarlamentarul.

    Cum arată, aşadar, bugetul Uniunii Europene pe 2018?

  • Consiliul Fiscal: Construcţia bugetară, un „derapaj de proporţii” de la exigenţele stabilităţii

    De asemenea, Consiliul Fiscal identifică „riscuri neobişnuit de ridicate” legate în principal de comportamentul viitor al sectorului privat ca răspuns la modificările recent legiferate ale Codului fiscal cu privire la taxarea muncii (în special transferul contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Complexul rezidenţial Cosmpolis a ajuns la peste 6.700 de rezidenţi după 10 ani de la începutul dezvoltării complexului

    Deja un ansamblu rezidenţial bine-cunoscut şi cu o poziţie consolidată în piaţă, în Cosmopolis se continuă dezvoltarea imobilelor şi extinderea proiectului în faze de construcţie multiple. Dezvoltatorul Opus Land a reuşit ca în cei 10 ani de activitate să strângă în Cosmopolis o comunitate ce numără peste 6.700 de rezidenţi, iar acest număr creşte cu fiecare an.

    „În 2009, anul în care am început livrarea primelor unităţi, aveam puţin peste 700 de rezidenţi, iar acum am ajuns la mii de locuitori, majoritatea familii cu unul sau doi copii, şi tineri profesionişti, la început de carieră. Anul acesta am construit încă 45.900 mp de suprafaţă rezidenţială şi estimăm că vom vinde peste 540 de unităţi locative. Am investit chiar şi în perioada de recesiune, atunci când multe industrii au avut de suferit, cu multe sacrificii însă am găsit soluţiile financiare şi nu am abandonat «visul», căci făcusem o promisiune şi urma să fie respectată. Era şi este modul nostru de a confirma, chiar şi în acest moment aniversar, că drumul pe care îl parcurgem este solid şi că investim să construim viitorul a mii de familii. În continuare respectăm această promisiune şi ne-am propus să aducem plus valoare pentru rezidenţii noştri, pentru parteneri şi, de asemenea pentru comunitatea Cosmopolis. Suntem aici pe termen lung şi ne asumăm rolul de dezvoltator imobiliar responsabil.”, a declarat Ahmet Buyukhanli, CEO Opus Land.

    În cei 10 ani de existenţă pe piaţa imobiliară, Cosmopolis a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării mediului economic (280 de milioane euro volum total de investiţii), oferind rezidenţilor numeroase facilităţi care acum includ două grădiniţe, o şcoală primară, două parcuri, o plajă privată pe malul lacului din apropierea ansamblului, 24 de piscine exterioare, terenuri de baschet, fotbal şi tenis, mai multe terenuri de joacă pentru copii şi o sală de fitness.  În plus, rezidenţii au transportul asigurat până la staţiile de metrou Pipera şi Aurel Vlaicu, prin linii de microbuz care circulă permanent, din 30 în 30 de minute. Pentru complexitatea şi mixul de facilităţi oferite, dar şi pentru investiţie şi design, Cosmopolis a fost premiat în 2014, 2015 şi 2016 în mai multe rânduri de către publicaţii şi instituţii de profil, naţionale şi internaţionale.

    Începând cu finalul anului trecut, Cosmopolis are propriul strip mall, primul construit în România în cadrul unui complex rezidenţial. Cu o suprafaţă închiriabilă de 4.000 mp, acesta dispune de supermarket, Farmacie, restaurante, cafenele, cofetării, fast-food, brutărie, curăţătorie, petshop şi clinică veterinară, salon de înfrumuseţare, ATM. Există şi alte mici business-uri deschise din pasiune de către locatarii complexului rezidenţial. Aceştia se implică în participarea la diferite evenimente organizate cu specific, precum târgul de produse home-made, evenimentele speciale pentru copii sau campionatul de fotbal.

    „Vom continua să investim în multiplicarea facilităţilor de care au nevoie locuitorii complexului rezidenţial. Din momentul în care am început acum 10 ani dezvoltarea Cosmopolis am ştiut cât de mult îi ajută pe rezidenţi să găsească tot ce au nevoie chiar în apropierea locuinţei. Următoarea investiţie din cadrul Cosmopolis va fi o sală de fitness ultramodernă, dotată cu aparatură de ultimă generaţie şi o piscină interioară, instructori şi personal dedicat antrenamentelor individuale, dar şi de grup” a declarat Ahmet Buyukhanli, CEO Opus Land.

    Cosmopolis este una dintre cele mai mari investiţii imobiliare realizate în România, fiind amplasat în partea de nord-est a Bucureştiului. Început în anul 2007, proiectul imobiliar s-a dezvoltat treptat ajungând să se transforme într-un adevărat oraş european, cu o comunitate care numără în prezent 6.700 de locuitori şi care dispune de numeroase facilităţi chiar în interiorul complexului. În momentul de faţă, Cosmopolis se întinde pe o suprafaţă de 821.000 mp, având finalizate peste 2.840 de apartamente şi vile. Investiţiile în cadrul complexului rezidenţial Cosmopolis s-au ridicat la aproximativ 280 de milioane de euro, buget alocat construcţiei de locuinţe, infrastructurii, spaţiilor comerciale şi spaţiilor verzi. Planurile de viitor includ construcţia a cel puţin 7.000 de locuinţe noi, precum şi dezvoltarea continuă a infrastructurii şi a facilităţilor oferite.

    Managerul şi agentul exclusiv Cosmopolis este Coldwell Banker România, una dintre cele mai mari companii de consultanţă imobiliară din România după ultimele rezultate financiare oficiale. Aceasta este şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind manager şi agent exclusiv pentru peste 15 proiecte rezidenţiale din Bucureşti şi din ţară. Compania a vândut în 2016, direct de la dezvoltator, peste 1.500 de locuinţe noi doar în Bucureşti şi zonele limitrofe.

     

     

  • În cea mai mare comună din România, locuitorii decid pe ce se cheltuie banii din buget

    Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.

    Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.

    “Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.

    În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.

    Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    “Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.

    În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.

  • Cum ajungi de la un cal primit cadou la un conac de 15 camere

    Conace noi, pentru boieri contemporani. Acesta este crezul conacului Archia, din satul cu acelaşi nume, ascuns în inima boemei Transilvania.

    „Istoria conacului începe cu mine şi cu familia mea“, povesteşte Horia George Szabo. Recunoaşte că multă lume îl întreabă de cine a fost construit conacul şi când le spune că de el şi familia lui, lumea rămâne puţin şocată. „Conacul nostru nu este o construcţie veche, este o construcitie nouă, dar cu multe influenţe vechi.“

    Pentru a înţelege povestea conacului Archia trebuie însă să mergi mai departe în timp şi să înţelegi povestea familiei Szabo. „În anul 1994 tatăl meu a venit acasă şi a spus: Am cumpărat CAP-ul din Archia!“

    Acest CAP le-a fost necesar părinţilor săi pentru a obţine un împrumut din bancă pentru primul business după Revoluţie, o fabrică de confecţii textile. Până în anul 2006 aceasta a fost activitatea părinţilor săi, având la un moment dat chiar şi 1.200 de angajaţi. „Mama mea nici nu a vrut să audă unde este acest CAP în primii ani de zile, ce să mai vorbim să şi vină aici.“

    Citeşte continuarea pe www.da.zf.ro