BusinessMagazin

Tag: concept

  • Afacerile Vascar au crescut cu 23% în primele 9 luni ale anului

    Vascar, unul dintre principalii producători localide preparate din carne, anunţă o creştere de 23% a cifrei de afaceri la nivelul reţelei de magazine proprii, în primele 9 luni ale anului, faţă de acceaşi perioadă a anului 2015.

    Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 17% faţă de perioada similară a anului trecut, aproape 61.2 milioane de lei.

    „Accelerarea ritmului de creştere se datorează majorării vânzărilor la preparatele din carne, susţinute în principal de brandul Moldova în Bucate – un trend ce se reflectă şi în rezultatele generale ale companiei – dar şi extinderii şi modernizării reţelei de magazine proprii. Anul acesta am deschis primul magazin concept Moldova în Bucate la Bacău şi urmează relansarea magazinului din Iaşi, în baza aceluiaşi concept. Până la finalul anului ne-am propus deschiderea a 3 noi magazine proprii”, declară Vlad Ciuburciu, Director de Marketing Vascar. 

    În aceeaşi perioadă, magazinele proprii au înregistrat ocreştere a numărului de bonuri cu 9% şi o creştere valorică de 13%, faţă de perioada corespondentă a anului trecut.

     

  • Înapoi în viitor: Mercedes-Benz, maşinile electrice şi noul brand EQ

    Mercedes-Benz a prezentat la Salonul Auto de la Paris un număr impresionant de modele, dar a atras atenţia mai ales prin maşinile pe care urmează să le producă în următorii câţiva ani. Producătorul german a înţeles că este pe cale să-şi piardă locul la masa automobilelor electrice şi a ieşit la atac cu noua EQ, o generaţie de maşini menită să redefinească transportul cu emisii zero.

    În viitor, mobilitatea se va sprijini pe patru concepte: conectat, autonom, folosit în comun şi electric”, a spus Dieter Zetsche, CEO al Daimler şi şeful diviziei de autoturisme Mercedes-Benz, cu ocazia lansării oficiale de la Paris. „Automobilul cu emisie zero reprezintă viitorul. Iar noul nostru brand, EQ, depăşeşte ideea maşinilor electrice. EQ reprezintă un ecosistem electric de servicii, tehnologii şi inovaţie. În 2007, conceptul e-smart a fost un pioner al motoarelor electrice. Acum suntem pregătiţi să lansăm o ofensivă a produselor electrice care va acoperi toate segmentele auto, de la maşini compacte la cele de lux.”

    Generaţia EQ reprezintă astfel noul brand al Mercedes-Benz pentru maşini electrice. Denumirea EQ, a explicat Dieter Zetsche, se referă la termenul de „inteligenţă electrică” şi este derivat din alte sintagme asociate companiei.

    Conceptul EQ prezentat la Paris este bazat pe platforma de GLC şi seamănă destul de mult cu un SUV coupe. Alegerea nu este întâmplătoare: vânzările de SUV‑uri au crescut în mod constant în ultimii ani, reprezentând una dintre cele mai solide surse de venituri pentru Mercedes-Benz. Acest lucru este evident şi pe piaţa românească; e suficient să vă uitaţi cu atenţie prin parcări publice: SUV-urile sau crossoverurile sunt la tot pasul. Sedanurile, în schimb, reprezintă un segment de piaţă în scădere şi îşi pierd, într-o tot mai mare măsură, statutul de maşină de familie. O altă percepţie care nu mai este conformă cu realitatea se referă la faptul că SUV-urile sunt maşini care oferă o ţinută de drum potrivită mai curând pentru offroad; dar SUV-urile de azi nu mai au prea mare legătură cu modelele originale, dezvoltate pe platforme şi pe şasiuri de maşini militare, oferind condiţii la fel de bune ca în cazul unui sedan. Astfel, condiţiile din maşinile crossover de astăzi pot atrage un public extrem de numeros, interesat mai mult de spaţiu şi scaune de piele decât de viteza cu care poate pleca de la stop. Prin urmare, dacă nu vorbim de ecologişti convinşi sau de oameni care vor să câştige şi o fracţiune din preţul combustibilului, SUV-urile par a fi opţiunea ideală: o poziţie mai bună la volan, mai mult spaţiu, plus toate avantajele pe care le oferea anterior un sedan. Noua generaţie de automobile propusă de cei de la Mercedes-Benz va fi bazată pe o arhitectură modulară, care să permită scalarea diferitelor componente în funcţie de baterii. Astfel, spun reprezentanţii companiei, arhitectura în cauză va reprezenta o soluţie viabilă pentru SUV-uri, limuzine sau alte modele de serie.

  • Oraşul luminilor a devenit oraşul maşinilor

    Salonul Auto de la Paris a început într-o atmosferă festivă, sfidând parcă teama unora de a călători în capitala Franţei. Singurul semn de întrebare a venit din faptul că mai multe companii de renume, precum Ford, Lamborghini, Bentley sau Aston Martin, au decis să sară peste eveniment. Motivele au avut însă mai mult de-a face cu bugetul decât cu siguranţa, aşa că cei prezenţi au profitat de ocazie pentru a etala ultimele concepte.

    Timp de 18 zile, Parisul se transformă în capitala mondială a industriei auto; evenimentul are loc din doi în doi ani, pentru a face loc şi Salonului Auto de la Frankfurt. Printre sutele de maşini aşezate în cele şapte hale deschise, cele care au atras privirea în mod special au fost, deloc surprinzător, prototipurile. Adică exact acele maşini care nu vor ajunge niciodată pe străzi.

    Printre acestea s-a regăsit şi Trezor, un concept propus de Renault. Maşina foloseşte un motor electric pentru roţile din spate, derivat din motorul folosit de francezi pentru maşinile de curse din Formula E. Două pachete de baterii sunt poziţionate în faţă şi în spate, pentru a distribui egal greutatea, în vreme ce motorul produce 345 de cai-putere; Trezor poate ajunge de la 0 la 100 de kilometri pe oră în mai puţin de 4 secunde. Caroseria din fibră de carbon este o operă de artă în sine, iar panoul de bord este dotat cu un ecran touchscreen care permite accesarea mai multor facilităţi.

    Vision Mercedes-Maybach 6, prototipul de lux al producătorului german, a fost şi el prezentat oficial la salon. Maşina reprezintă un omagiu adus generaţiei aero-coupe: are aproape 6 metri în lungime şi designul unei maşini electrice. Motorul produce 750 de cai-putere, iar bateria integrată în caroserie promite o autonomie de 500 de kilometri.

    Honda a prezentat prototipul Civic Type R, despre care producătorul japonez spune însă că ar fi extrem de similar cu modelul care va ajunge pe străzi în 2018. Civic arată de parcă tocmai ar fi ieşit de pe circuit; motorul ar produce în jur de 350 de cai-putere, maşina având tracţiune pe faţă.

    Una dintre cele mai promiţătoare apariţii a fost ID, noul concept al mărcii Volkswagen. Cu o autonomie de până la 600 de kilometri, motorul electric de 25 de kilowaţi pare a fi suficient pentru treburile zilnice din oraş. ID are 5 uşi şi va costa, potrivit celor de la Volkswagen, cât un Golf pe motor diesel. „Vrem să concurăm cu Tesla, Apple şi ceilalţi producători pentru piaţa maşinilor electrice“, a spus Herberg Diess, CEO-ul VW, în timpul evenimentului de lansare. „Fără butoane, fără joystickuri, doar cu ecrane“, a adăugat Diess, adăugând că maşina va intra în producţie în anul 2020.

    Lexus a numit cel mai recent concept „viziunea pentru SUV-ul compact al viitorului“, spunând că UX reprezintă un nou pas în redefinirea experienţei  la condus. Dacă va fi sau nu aşa, rămâne de văzut, dar pot confirma că nu doar designul futuristic, realizat de centrul Lexus din sudul Franţei, ci şi interiorul modelului UX duc cu gândul la un film SF: instrumentele convenţionale au dispărut, informaţiile necesare fiind prezentate prin holograme 3D.

    Trebuie să amintesc aici şi de G4, noul concept adus de japonezii de la GLM. Este o maşină electrică sport care combină luxul cu mai mult lux, lăsând utilitatea la o parte. Arată într-adevăr extrem de luxos, dar se spune că preţul de peste 200.000 de dolari este exagerat. Cu o autonomie de doar 400 de kilometri, G4 nu îţi dă practic nici măcar timp pentru a afla ce poate să facă. În ce priveşte maşinile care vor intra în producţie (în marea lor majoritate), cei de la Mercedes-Benz au adus peste 20 de modele la Paris, marcând mai multe premiere mondiale. Marca smart, spre exemplu, a devenit primul brand care să ofere toată gama de modele şi în variantă electrică. Privirile au mers însă către noul AMG GT C, o bestie care oferă senzaţii tari prin motorul biturbo V8 de 4 litri care produce nu mai puţin de 585 cai-putere.

    Un alt producător german, BMW, a prezentat conceptul X2. Mai ţineţi minte X6? Şi varianta sa mai mică, X4? Ei bine, X2 este continuarea poveştii; o versiune mai mică şi mai accesibilă, din punctul de vedere al preţului, pentru publicul larg. Va intra în producţie, cel mai probabil, în partea a doua a anului 2017. „Conceptul X2 este un vehicul pentru oameni activi, care caută combinaţia potrivită între aspect practica şi confort“, a spus designerul-şef al BMW, Adrian van Hooydonk. „X2 prezintă o nouă şi atractivă faţă a brandului BMW în segmentul compact.“ Momentan, nu îl contrazicem. Audi a prezentat noul Q5, o versiune mai mare şi puternică a unuia dintre modelele care s-au bucurat de un succes nesperat, mai ales pe piaţa din Statele Unite. Tehnologia de bord a fost de asemenea îmbunătăţită, Q5 fiind dotat cu 30 de sisteme de asistenţă rutieră. Maşina va fi produsă la noua fabrică din Mexic, pe care cei de la Audi au inaugurat-o în luna septembrie.

    Dacia nu a venit cu ceva nou, ci a prezentat mai multe îmbunătăţiri aduse modelelor Sandero, Sandero Stepway şi Logan MCV. Dacia propune un nou design pentru patru din modelele emblematice ale mărcii: Logan, Logan MCV, Sandero şi Sandero Stepway. Acestea sunt disponibile cu o gamă largă de motorizări (printre care noul bloc SCe 75 CP) şi de transmisii, precum şi noi echipamente la un preţ la fel de accesibil. La rândul său, Duster dispune, pentru prima oară, de o cutie de viteze automată, cu dublu ambreiaj, intitulată EDC. Transmisia EDC este însoţită de un sistem de asistenţă la demarajul din rampă. În această situaţie, calculatorul şi sistemul de frânare oferă şoferului timpul necesar pentru a acţiona pedala de acceleraţie fără ca vehiculul să dea înapoi.

    Salonul Auto de la Paris a reunit 230 de branduri din 19 ţări, în opt pavilioane cu o suprafaţă totală de 127.000 de metri pătraţi; 140 de lansări (premiere europene sau mondiale), cu 30% mai multe decât la ediţia din 2014, au avut loc cu prilejul acestui eveniment.

  • Românul care se luptă cu giganţii McDonald’s şi KFC

    Ştefan Mandachi a ales să folosească pregătirea de avocat pentru a dezvolta un lanţ de restaurante în regim de franciză. După aproximativ patru ani, Spartan a ajuns la 27 de unităţi, cu venituri totale de peste 11 milioane de euro, iar planurile avocatului-antreprenor vizează depăşirea graniţelor ţării.

    L-am întâlnit pe Ştefan Mandachi la un popas pe care l-a făcut într-o călătorie între două din francizele restaurantelor Spartan – care au ajuns în prezent la un număr de 27 de unităţi –, 11 deţinute de societatea francizoare a lui Mandachi, Strong MND Corporation, iar alte 16 de către cinci alţi francizori. La 30 de ani, Mandachi este unul dintre antreprenorii care consideră că trebuie să vadă cu propriii ochi cum decurg lucrurile în afacerile sale, indiferent că este vorba despre îndeplinirea anumitor standarde din restaurante sau a modului de lucru al angajaţilor şi colaboratorilor, motiv pentru care mare parte din timp şi-o petrece călătorind în toată ţara, deşi biroul central al afacerii este în Suceava.

    Ghidându-se după aceste principii, a construit o afacere care a ajuns la rulaje de 3,5 milioane de euro anul trecut, 200 de angajaţi proprii; previziunile pentru anul în curs se referă la o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro. Adunând însă cifra de afaceri proprie cu cifrele de afaceri ale francizaţilor, apreciază că la finalul lui 2016 valoarea cumulată a acestora va depăşi 11 milioane de euro.

    Încă de la primele întrebări, Ştefan Mandachi insistă asupra definirii conceptului restaurantelor Spartan. „Nu este o tavernă grecească, pentru că nu întruneşte elementele unei taverne. La fel cum Spartan nu are mai nimic în comun cu shaorma sau kebabul“, explică el. Conceptul restaurantelor Spartan este, potrivit lui, unul atipic, al unor produse gândite în colaborare cu tehnologii şi care îmbină unele elemente specifice bucătăriei greceşti, dar adaugă şi influenţe, spre exemplu din zona Milişăuţi-Suceava, prin sosurile cu legume folosite în baza unor reţete proprii. „Spartan este un concept care are la bază ingrediente fresh, din zona mediteraneană, are o carne cu o structură specifică gyrosului grecesc, însă elementele originale şi inedite care au fost adăugate, fac acest concept propriu şi nou. De aceea, clienţii trebuie să înţeleagă că la noi nu vor găsi ceva identic cu ceea ce au mâncat în Grecia sau în alte ţări“, descrie Ştefan Mandachi conceptul la care lucrează de mai bine de patru ani.

    Ştefan Mandachi a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi în 2009. De altfel, chiar dacă este concentrat pe dezvoltarea propriei afaceri, nu a renunţat la Drept nici acum şi este avocat definitiv în cadrul Baroului Suceava. „Desigur, timpul nu îmi permite să mai profesez decât în contextul comercial, în cadrul companiei, în principal în sfera Dreptului Muncii, ca ramură de drept prezentă mai mult în viaţa unei societăţi comerciale“, explică el.

    Totodată, contractele de franchising sunt configurate şi avizate chiar de Ştefan Mandachi. „Cred că oricărui antreprenor îi sunt imperios necesare studii minime de drept“, descrie el o nevoie pe care a observat-o din propria experienţă.
    Încă din perioada studiilor la Drept, Ştefan Mandachi a fost pasionat de filme şi antreprenoriat. „Pasiunea pentru arta cinematografică, cu care rezonez şi acum, m-a ajutat în zona producţiei spoturilor publicitare pentru restaurante şi a configurării semnalisticii şi proiectelor ce ţin de arte vizuale“, explică el. În ce priveşte antreprenoriatul, a studiat în timpul facultăţii, pe cont propriu, literatură financiară şi de afaceri. „În acea perioadă am fost implicat în proiecte imobiliare, în afaceri de tip networking, în producţie de decoraţiuni din piatră, domenii online şi alte câteva afaceri mai mărunte. Aceste activităţi mi-au generat venituri pentru a investi ulterior în primele restaurante“, descrie el primele sale experienţe de afaceri. 

    Un pas important în dezvoltarea afacerii a fost perioada de câteva săptămâni pe care a petrecut-o în SUA, în 2011. Atunci a început să se contureze pentru el ideea de a avea propriul lanţ de restaurante. Mandachi a urmărit cu interes politici de marketing şi mai ales, procedurile şi sistemele marilor lanţuri de restaurante; s-a uitat apoi spre piaţa francizelor americane, pe care le consideră cele mai stabile şi mai performante pe plan mondial. A fost interesat de cum au evoluat unele branduri din SUA şi pe alte pieţe, de pildă Emiratele Arabe Unite, Asia, ţările scandinave. „Lecţia de bază pe care am învăţat-o este că trebuie să existe o congruenţă şi o îmbinare foarte bună între marketing, vânzări şi managementul personalului. Cred că americanii au succes şi datorită faptului că acordă o importanţă esenţială propriilor angajaţi. Aceştia sunt trataţi corect şi sunt consideraţi pilon de bază în companie, atmosfera din timpul serviciului fiind relaxantă şi prietenoasă“, descrie Mandachi principalele lecţii de business american.

     

  • Românul care se luptă cu giganţii McDonald’s şi KFC

    Ştefan Mandachi a ales să folosească pregătirea de avocat pentru a dezvolta un lanţ de restaurante în regim de franciză. După aproximativ patru ani, Spartan a ajuns la 27 de unităţi, cu venituri totale de peste 11 milioane de euro, iar planurile avocatului-antreprenor vizează depăşirea graniţelor ţării.

    L-am întâlnit pe Ştefan Mandachi la un popas pe care l-a făcut într-o călătorie între două din francizele restaurantelor Spartan – care au ajuns în prezent la un număr de 27 de unităţi –, 11 deţinute de societatea francizoare a lui Mandachi, Strong MND Corporation, iar alte 16 de către cinci alţi francizori. La 30 de ani, Mandachi este unul dintre antreprenorii care consideră că trebuie să vadă cu propriii ochi cum decurg lucrurile în afacerile sale, indiferent că este vorba despre îndeplinirea anumitor standarde din restaurante sau a modului de lucru al angajaţilor şi colaboratorilor, motiv pentru care mare parte din timp şi-o petrece călătorind în toată ţara, deşi biroul central al afacerii este în Suceava.

    Ghidându-se după aceste principii, a construit o afacere care a ajuns la rulaje de 3,5 milioane de euro anul trecut, 200 de angajaţi proprii; previziunile pentru anul în curs se referă la o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro. Adunând însă cifra de afaceri proprie cu cifrele de afaceri ale francizaţilor, apreciază că la finalul lui 2016 valoarea cumulată a acestora va depăşi 11 milioane de euro.

    Încă de la primele întrebări, Ştefan Mandachi insistă asupra definirii conceptului restaurantelor Spartan. „Nu este o tavernă grecească, pentru că nu întruneşte elementele unei taverne. La fel cum Spartan nu are mai nimic în comun cu shaorma sau kebabul“, explică el. Conceptul restaurantelor Spartan este, potrivit lui, unul atipic, al unor produse gândite în colaborare cu tehnologii şi care îmbină unele elemente specifice bucătăriei greceşti, dar adaugă şi influenţe, spre exemplu din zona Milişăuţi-Suceava, prin sosurile cu legume folosite în baza unor reţete proprii. „Spartan este un concept care are la bază ingrediente fresh, din zona mediteraneană, are o carne cu o structură specifică gyrosului grecesc, însă elementele originale şi inedite care au fost adăugate, fac acest concept propriu şi nou. De aceea, clienţii trebuie să înţeleagă că la noi nu vor găsi ceva identic cu ceea ce au mâncat în Grecia sau în alte ţări“, descrie Ştefan Mandachi conceptul la care lucrează de mai bine de patru ani.

    Ştefan Mandachi a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi în 2009. De altfel, chiar dacă este concentrat pe dezvoltarea propriei afaceri, nu a renunţat la Drept nici acum şi este avocat definitiv în cadrul Baroului Suceava. „Desigur, timpul nu îmi permite să mai profesez decât în contextul comercial, în cadrul companiei, în principal în sfera Dreptului Muncii, ca ramură de drept prezentă mai mult în viaţa unei societăţi comerciale“, explică el.

    Totodată, contractele de franchising sunt configurate şi avizate chiar de Ştefan Mandachi. „Cred că oricărui antreprenor îi sunt imperios necesare studii minime de drept“, descrie el o nevoie pe care a observat-o din propria experienţă.
    Încă din perioada studiilor la Drept, Ştefan Mandachi a fost pasionat de filme şi antreprenoriat. „Pasiunea pentru arta cinematografică, cu care rezonez şi acum, m-a ajutat în zona producţiei spoturilor publicitare pentru restaurante şi a configurării semnalisticii şi proiectelor ce ţin de arte vizuale“, explică el. În ce priveşte antreprenoriatul, a studiat în timpul facultăţii, pe cont propriu, literatură financiară şi de afaceri. „În acea perioadă am fost implicat în proiecte imobiliare, în afaceri de tip networking, în producţie de decoraţiuni din piatră, domenii online şi alte câteva afaceri mai mărunte. Aceste activităţi mi-au generat venituri pentru a investi ulterior în primele restaurante“, descrie el primele sale experienţe de afaceri. 

    Un pas important în dezvoltarea afacerii a fost perioada de câteva săptămâni pe care a petrecut-o în SUA, în 2011. Atunci a început să se contureze pentru el ideea de a avea propriul lanţ de restaurante. Mandachi a urmărit cu interes politici de marketing şi mai ales, procedurile şi sistemele marilor lanţuri de restaurante; s-a uitat apoi spre piaţa francizelor americane, pe care le consideră cele mai stabile şi mai performante pe plan mondial. A fost interesat de cum au evoluat unele branduri din SUA şi pe alte pieţe, de pildă Emiratele Arabe Unite, Asia, ţările scandinave. „Lecţia de bază pe care am învăţat-o este că trebuie să existe o congruenţă şi o îmbinare foarte bună între marketing, vânzări şi managementul personalului. Cred că americanii au succes şi datorită faptului că acordă o importanţă esenţială propriilor angajaţi. Aceştia sunt trataţi corect şi sunt consideraţi pilon de bază în companie, atmosfera din timpul serviciului fiind relaxantă şi prietenoasă“, descrie Mandachi principalele lecţii de business american.

     

  • Transportul conectat în viziunea Daimler

    La Internationale Automobil-Ausstellung (IAA) 2016 Hanovra, cel mai mare eveniment din lume dedicat vehiculelor comerciale, toate discuţiile s-au învârtit în jurul unui concept: conectivitatea.

    În condiţiile în care „ameninţarea“ IoT (internet of things – n.red.) este din ce în ce mai evidentă, transportatorii de pretutindeni încearcă să adapteze modelele de lucru la noua eră digitală: flote conectate, servicii de asistenţă pentru şofer sau chiar maşini autonome.

    Lanţul logistic se sprijină astfel pe mai mulţi participanţi, precum producători de camioane, depozitari, clienţi şi mulţi alţii; conectivitatea şi crearea unei reţele inteligente de transport par să devină temele centrale pentru aceştia. Companiile de renume precum Daimler, Scania, Volvo sau Iveco au prezentat modele care ies în evidenţă în special prin soluţiile tehnologice adoptate; este posibil ca unele dintre acestea să nu ajungă niciodată pe drumuri, fiind în multe cazuri vorba de prototipuri, dar intenţia producătorilor este de a se concentra mai mult pe conectarea maşinilor între ele; la un sistem central inteligent preocuparea este evidentă.

    Tot în cadrul IAA 2016 s-au acordat, în cadrul unei ceremonii, distincţiile camionul anului, autobuzul anului şi van-ul anului. Poate că e mult spus „ceremonie“, pentru că deşi evenimentul a fost destul de bine regizat, premiile acordate nu au adus mari surprize; câştigătorii categoriei autobuzul anului, spre exemplu, colantaseră deja maşina premiată cu ore bune înainte de acordarea titlului. La fel şi în cazul camionului laureat, unde producătorii ofereau la stand brelocuri incripţionate cu „Truck of the Year 2017“.

    Vizitatorii au avut însă ce admira, pentru că şi unele companii care nu produc decât subansambluri, aşa cum este Bosch, au pus în scenă viziunea lor despre cum ar trebui să arate camionul ideal. Desigur, este din nou vorba despre un prototip care nu va intra niciodată în producţie. Prin lansarea în premieră mondială a Urban eTruck, divizia de camioane a Daimler a legat practic principalele două trenduri de la Hanovra: digitalizare şi e-mobilitate (concept care se referă la maşini electrice). Este vorba de un vehicul care produce zero emisii locale şi este extrem de silenţios, dar care asigură performanţele unui camion cu motor pe combustie în ceea ce priveşte capacitatea de încărcare.

    Urban eTruck este mai greu cu 1,7 tone decât un camion de dimensiuni similare pe diesel, iar bateriile susţin o autonomie de 200 de kilometri. Un aspect interesant este modul în care şoferul este asistat de sistemul de operare, prin intermediul a două displayuri care ocupă locul destinat, în mod obişnuit, instrumentelor standard. Displayul central afişează mai multe informaţii de bază, precum cele despre drum, dar şi diferenţa dintre autonomia estimată şi cea reală. Iar aici apare, potrivit celor de la Daimler, adevărata inovaţie: în vreme ce traseul definit iniţial se bazează pe un consum mediu al bateriilor, evenimentele din trafic pot influenţa semnificativ acele date. În acel moment, sistemul central sugerează mai multe opţiuni pentru a reduce consumul şi pentru a obţine o autonomie mai mare.

    Grupul Daimler este prezent pe piaţa locală prin Star Transmission, care a finalizat recent o nouă investiţie de 13 milioane de euro într-o hală de producţie din cadrul fabricii companiei din Cugir, judeţul Alba. În noua unitate au fost angajaţi 150 de oameni, iar aceştia vor produce conducte de înaltă presiune pentru motoarele pe benzină.

  • 2016: Anul regizat de Tarantino

    Lumea de azi e presărată cu conflicte, lupte între ideologii şi religii sau lideri care vor să modeleze societatea după chipul lor; tabloul prezentului prezintă o imagine sângeroasă, aşa cum sunt scenele regizate de Quentin Tarantino. Titlul pe care l-am dat nu se vrea a fi ironic; acest material, la fel ca majoritatea filmelor regizate de Tarantino, descrie în mai multe segmente transformările profunde prin care trece lumea în prezent şi impactul acestora asupra României.

    Pe Facebook a circulat o glumiţă, cum că 2016 arată ca un film de Tarantino. La o privire de ansamblu, la nivel global, expresia nu mai are niciun iz glumeţ. Alianţe se rup, altele se leagă între superputeri. Atentate, acţiuni teroriste, atacuri sunt subiecte zilnice ale jurnalelor de ştiri. Pretenţii teritoriale învrăjbesc ţări din Marea Chinei, radicalii şi extremiştii găsesc noi adepţi. Întregul glob pare un butoi cu pulbere în jurul căruia gravitează numeroase flăcări.

    Pulp Fiction (Despre Brexit şi mişcările antisistem)

    Mişcările antisistem sunt în creştere, iar liderii politici văzuţi ca „alternative“ beneficiază de tot mai mult suport – de la Donald Trump sau Bernie Sanders în Statele Unite până la Marine Le Pen şi al său Front Naţional în Franţa, Lega Nord în Italia sau Syriza în Grecia; ieşirea surprinzătoare a Marii Britanii din Uniunea Europeană se încadrează perfect în această categorie.

    Care sunt însă cauzele care au dus la aceste sentimente antisistem? Ei bine, cea mai importantă pare a fi inegalitatea.

    „Brexitul este de departe cel mai virulent răspuns la această senzaţie de inegalitate“, comenta recent Michael Hartnett de la Bank of America. Iar această senzaţie se datorează faptului că revenirea economică de după criza din 2008 a fost una care a favorizat anumite segmente ale populaţiei, adaugă el. Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă un eşec al politicii regionale şi ar putea reprezenta sfârşitul pentru Regatul Unit, remarcă şi Cristian Pîrvulescu, profesor universitar: „Contrar a ceea ce se spune, Uniunea Europeană şi-a dovedit viabilitatea. Pentru că se vede astăzi că singurul lucru care a ţinut în comun diferitele părţi ale Regatului Unit a fost Uniunea Europeană; nu ştim dacă Regatul Unit va mai exista în forma actuală, după acest referendum.“ Scoţia şi-ar putea declara independenţa, spune Pîrvulescu, un referendum în acest sens având, de această dată, sorţi de izbândă.

    Omul de rând ştie că nivelul său de trai a scăzut, costurile de zi cu zi au crescut, iar şansele unui job bun sunt tot mai mici. El aude că economia merge bine, dar vede o cu totul altă realitate – o diminuare a încrederii şi stagnare a economiei, crede şi Peter Schiff, analist al Euro Pacific Capital. Toate aceste frustrări alimentează practic sentimentele antisistem şi ajută partidele care marşează în această direcţie.

    „Brexitul are mai multe componente – dar câteva sunt fundamentale – legi venite de la Bruxelles pe care nu le înţeleg şi nu le acceptă şi mai ales o chestie nespusă, ideea de a fi conduşi de Franţa sau Germania – cum să accepte ei să fie conduşi de ţara pe care au învins-o în război sau de cea pe care au eliberat-o? Din nou istoria se repetă şi e vorba de cine pe cine“, spune Cătălin Olteanu, director general al firmei de logistică FM România. Chiar dacă nu înţelege neapărat contextul economic actual, omul de pe stradă înţelege că ceva nu este în regulă. Şi chiar dacă partidele antisistem nu câştigă neapărat alegerile, ele duc dezbaterea publică într-o anumită direcţie; în cele din urmă, acest lucru s-ar putea însă să fie benefic.

    Există, evident, mai mulţi factori care au dus la ridicarea acestor mişcări, majoritatea fiind rezultatul indirect al procesului de globalizare. Externalizarea locurilor de muncă, politicile privind refugiaţii şi chiar automatizarea anumitor procese (fapt ce duce la dispariţia unor locuri de muncă) sunt doar câteva exemple în acest sens. Unii analişti consideră însă că principala cauză ar fi politicile monetare adoptate de state, aşa cum este cazul Marii Britanii: „Votul din Anglia ilustrează perfect ineficacitatea politicilor implementate de principalele instituţii financiare ale lumii“, crede Peter Schiff. Relaxarea cantitativă adoptată de băncile centrale din Europa, Statele Unite sau Japonia a dus la creşterea inflaţiei, iar fenomenul în cauză i-a ajutat, aşa cum se întâmplă de obicei, pe acei câţiva care constituie aşa-numita pătură superioară a societăţii.

    Efectul a fost unul previzibil: în vreme ce bursele şi-au revenit iar acţiunile au crescut, oamenii de rând au suportat numeroase măsuri de austeritate; iar acest scurtcircuit a dat un nou suflu mişcărilor antisistem.

  • Lanţul 5 to go deschide o nouă cafenea în Iaşi

    “5 to go” a deschis ieri, 5 septembrie, cea de-a doua cafenea în Iaşi. Cu un design atractiv şi aceeasi cafea proaspătă, noua locaţie vă aşteaptă pe Bulevardul Carol I, nr.3, în apropierea Facultăţii de Medicină.

    Acest al doilea coffee shop este francizat de acelaşi ieşean, Andrei Ţăranu, cel care a adus pentru prima dată conceptul “5 to go” în Iaşi, şi se va diferenţia de celelalte locaţii prin linia design-ului, de această dată proiectând o formă mai specială: designul industrial.

    Conceptul “5 to go” promovează ideea comercializării oricărui produs din meniu cu 5 lei.  Meniul ce conţine 40 de produse, de la cafea până la croissante sau macaroons acoperă tot segmentul de clienţi, începând cu cei de 14 ani.

    “5 to go”  a deschis prima cafenea pe strada Costache Negri 60, lângă Moldova Business Center, dar îşi aşteaptă  clienţii, începand cu 5 septembrie şi pe Bulevardul Carol I, nr 3,  într-o atmosferă primitoare şi relaxată între orele orele 7:00 şi 18:00, de luni până vineri şi de la 9:00 până la 18:00 sâmbătă şi duminică.

    Lansat pe piaţă la începutul lui 2015 de antreprenorul Radu Savopol, cel care deţine pub-urile Old Nick din Sinaia şi Bucureşti, conceptul “5 to go” a ajuns în prezent la peste 25 de locaţii, atât în Capitală cât şi în ţară, anunţând că până la sfărşitul anului vor ajunge la 40 dintre care
    5 vor fi în oraşele mari din ţară.

    Urmează în perioada imediat următoare lansarea a încă trei cafenele în oraşele mari din ţară, cum ar fi Constanţa pe pe Bd-ul Tomis, Cluj în zona Hasdeu şi Piteşti în zona pietonală. Pe lângă aceste 3 cafenele din ţară, 5 to go, plănuieşte lansări şi pentru Bucureşti, următoarea fiind pe data de 8 Septembrie pe Bulevadrul Kogălniceanu în zona liceului Gheorghe Lazăr, urmată fiind mai apoi de deschiderile cafenelelor din zonele Dorobanţi, Militari, Gara de Nord, Floreasca şi Mario Plaza.

  • Lanţul autohton de restaurante Spartan se extinde în Mega Mall şi prognozează vânzări de 600.000 de euro în primul an

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan a deschis o nouă unitate în Mega Mall Bucureşti şi estimează vânzări de circa 600.000 de euro în primul an de activitate, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Totodată, reţeaua îşi propune să deschidă câte un restaurant în fiecare mare centru comercial din capitală. La ora actuală, sub marca Spartan funcţionează 24 de restaurante în toată ţara.

    Investiţia în noul restaurant este de 70.000 de euro. Prognoza de vânzări de 600.000 de euro este una realistă, potrivit reprezentanţilor lanţului de restaurante, având în vedere prognozele iniţiale şi cifrele din primele două luni şi jumătate de la deschidere.

    “Credem că la baza volumului mare de vânzări pe care l-am anticipat, şi care se şi confirmă până acum, stă franciza Spartan, un concept de foarte bună calitate care şi-a confirmat deja succesul atât în Bucureşti, cât şi în alte mari oraşe din ţară. Mega Mall, chiar dacă este un mall nou, are un trafic bun şi în continuă creştere, iar noi oferim produse de calitate la un preţ corect şi promoţii periodice, lucru apreciat de clienţii acestui tip de restaurante”, declară Constantin Puiu, Senior Partner Spartan Food, care a preluat franciza Spartan pentru Mega Mall Bucureşti. “Investiţia pe care am făcut-o s-a concretizat aşa cum ne-am dorit şi datorită echipei Mega Mall, cu care am colaborat foarte strâns, precum şi ca urmare a traficului numeros şi diversificat de aici. De asemenea, implicarea echipei mele este foarte importantă pentru a crea o atmosferă plăcută şi prietenoasă pentru clienţi, dar şi pentru a putea preîntâmpina şi rezolva problemele inerente la deschiderea unui nou restaurant. Extinderea noastră în Bucureşti, în această a doua locaţie, s-a bazat pe succesul restaurantului Spartan din Sun Plaza Shopping Center, primul deschis în Bucureşti şi inaugurat în mai 2014. Restaurantul a înregistrat în iunie 2016 o creştere a cifrei de vânzări de peste 40%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, rezultat excelent datorat traficului foarte mare generat de chiriaşii importanţi şi foarte bine aleşi din acest centru comercial. Succesul din Sun Plaza a constituit rampa de lansare a extinderii din Bucuresti”, a adăugat Constantin Puiu.

    În prezent, în Spartan Mega Mall se înregistrează un trafic de aproximativ 10.000 de clienţi pe lună, număr obţinut din numărul de bonuri eliberate la casă. ;ajoritatea clienţilor nu cumpără doar pentru ei, astfel că cifra totală a clienţilor serviţi se situează la circa 15.000.

    Planul de dezvoltare a reţelei Spartan pentru Bucureşti include deschiderea a încă trei noi restaurante pentru anul în curs şi inaugurarea a încă două în 2017. Acestea se vor adăuga celor din Sun Plaza şi Mega Mall, şi vor fi deschise atât de Spartan Food Restaurante, compania deţinută de Constantin Puiu, cât şi de alţi francizaţi.

    “Extinderea în capitală se produce ca o mişcare firească, pentru că Bucureştiul a confirmat că este potrivit ca destinaţie strategică pentru franciza Spartan. Bucureştenii apreciază conceptul original, stilul de meniu şi orientarea noastră către mâncare sănătoasă, factori ce ne diferenţiază de majoritatea fast-food-urilor existente la ora actuală pe piaţă”, declară Ştefan Mandachi, CEO Strong MND, compania deţinătoare a francizei Spartan.

    Spartan este o reţea de restaurante care a plecat de la un concept de inspiraţie grecească pe care l-a individualizat într-un mod original. In momentul de faţă cele cinci sosuri servite in restaurantele Spartan sunt marcă înregistrată. Reţetele folosite sunt pe bază de carne frăgezită în iaurt, care nu conţine aditivi, iar lipia sau pyta, cum apare în meniu, este pregătită în faţa clientului. Toate produsele din carne sunt în prealabil supuse analizelor.

    Spartan face parte din grupul de francize Strong MND, companie francizoare care deţine şi platforma francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 de Ştefan Mandachi şi numără 24 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 13 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 15 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva.

    SC Spartan Food Restaurante SRL este firma care a primit franciza Spartan pentru Mega Mall. Compania a fost înfiinţată de Constantin Puiu în anul 2014 şi a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de peste 500.000 de euro.

     

     

     

     

     

     

  • “Viaţa este un joc. Banii ne ajută doar să ţinem scorul”. Povestea omului care a redefinit conceptul de televiziune

    Robert Edward “Ted” Turner s-a născut în 1938 în Cincinnati, Ohio, iar la vârsta de nouă ani s-a mutat în statul Georgia. A urmat şcoala privată pentru băieţi McCallie şi Universitatea Brown, în cadrul căreia a fost vicepreşedinte al clubului de dezbateri şi căpitan al echipei de sailing.

    Din cauza unor probleme disciplinare, lui Turner nu i s-a permis să termine studiile, însă i-a fost acordată o diplomă onorifică în 1989, când a ţinut un discurs în faţa studenţilor.

    În 1960, Ted Turner a preluat conducerea filialei din Georgia a companiei pe care tatăl său o fondase. Trei ani mai târziu, după ce tatăl său s-a sinucis, Turner a devenit preşedinte al Turner Advertising Company. Avea doar 24 de ani când a preluat controlul companiei, reuşind să o transforme într-una din primele firme de publicitate outdoor din Statele Unite. La sf`rşitul anilor ’80, Turner a folosit profitul companiei pentru a cumpăra mai multe posturii radio. În 1969, el a realizat prima investiţie majoră, cumpăr`nd un post de televiziune din Atlanta.

    A fost începutul imperiului media al lui Ted Turner, care a continuat să cumpere televiziuni şI staţii radio. În 1980, la inaugurarea CNN, Turner a declarat: “Nu vom întrerupe emisia nici la sfârşitul lumii. Vom fi acolo, vom transmite în direct sfârşitul lumii şi aceea va fi ultima noastră emisie.” După doar cinci ani, televiziunea de ştiri crescuse atât de mult încât a fost nevoie ca Turner să obţină un alt sediu, mult mai spaţios. Birourile au fost mutate într-o clădire din Atlanta care a ajuns să îi poarte numele: CNN Center.

    Ted Turner este cunoscut şI pentru rivalitatea cu un alt mogul media, Rupert Murdoch. Neînţelegerile dintre cei doi au început în 1983, în cadrul cursei Sydney-Hobart, atunci când yacht-ul lui Murdoch l-a acroşat pe cel al lui Turner iar acesta din urmă s-a scufundat cu doar 10 km înainte de linia de finiş.

    În 1998, Ted Turner a promis să doneze un miliard de dolari Organizaţiei Naţiunilor Unite şI a creat Fundaţia Naţiunilor Unite pentru a administra banii. Pe lângă alte acte de caritate, omul de afaceri a creat şi “Jocurile bunăvoinţei”, o serie de evenimente sportive desfăşurate anual până în 2001 cu un format similar Olimpiadelor, care aveau menirea de a îmbunătăţi relaţiile dintre state.

    Turner a fost numit “omul anului 1991” de către revista Time, fiind prima persoană din media care să primească această distincţie.