BusinessMagazin

Tag: companie

  • Cine este Joseph Kim, executivul recrutat de DRUID AI pentru a prelua funcţia de CEO după decesul neaşteptat al fondatorului Liviu Drăgan. Kim vine cu peste 25 de ani de experienţă în scalarea companiilor de tehnologie şi a fost parte din tranzacţii de miliarde de dolari

    DRUID AI, compania fondată în România care a ajuns un jucător important în domeniul platformelor de inteligenţă artificială, a anunţat o schimbare majoră la nivelul conducerii executive, numindu-l în funcţia de CEO pe Joseph Kim, un veteran al industriei de tehnologie. Acesta preia rolul deţinut anterior ca interimar de cofondatoarea Andreea Pleşea, după decesul neaşteptat al lui Liviu Drăgan, cofondator şi CEO al companiei. Misiunea lui Kim este de a coordona următoarea etapă de creştere accelerată a companiei, susţinută de o nouă rundă de finanţare de 31 de milioane de dolari.

    Un nume nou pentru ecosistemul de business din România, Joseph Kim aduce la conducerea DRUID AI o experienţă de peste 25 de ani, acumulată în diverse segmente ale industriei IT&C, de la aplicaţii software şi infrastructură, la securitatea datelor. Parcursul său profesional, conform profilului său public, demonstrează o expertiză solidă în conducerea unor operaţiuni complexe, atât în cadrul unora dintre cele mai mari corporaţii din lume, cât şi în agilitatea specifică startup-urilor şi fondurilor de private equity.

    Înainte de a se alătura DRUID AI, Kim a fost Preşedinte şi CEO al Sumo Logic (mai 2023 – septembrie 2025), unde, în colaborare cu fondul de investiţii Francisco Partners, a orchestrat procesul de retragere de la bursă a companiei (delistare), într-o tranzacţie evaluată la 1,7 miliarde de dolari. În primul an sub conducerea sa, a reuşit să aducă compania la o creştere profitabilă.

    Anterior, a activat ca Partener Operaţional Senior la fondul de private equity Francisco Partners (octombrie 2022 – noiembrie 2024), unde a fost responsabil de evaluarea oportunităţilor de investiţii şi de crearea de valoare în companiile din portofoliu, în special în domeniile software şi securitate. Francisco Partners a semnat o tranzacţie cu o companie fondată în România – este vorba de Avangate.

    Unul dintre cele mai importante mandate ale lui Kim a fost la Citrix (noiembrie 2021 – octombrie 2022), unde a ocupat poziţia de Vicepreşedinte Executiv, Chief Product & Technology Officer. În acest rol, a fost responsabil de dezvoltarea şi livrarea întregului portofoliu de produse al companiei, evaluat la 3,2 miliarde de dolari, şi a supervizat o organizaţie de peste 3.000 de angajaţi, având în subordine directă birourile de CTO, CPO, CIO şi CISO. A jucat un rol instrumental în tranziţia companiei către statutul privat, într-o tranzacţie de 16,5 miliarde de dolari.

    Cariera sa include şi un mandat de aproape cinci ani la SolarWinds (februarie 2016 – noiembrie 2020), unde, ca Vicepreşedinte Executiv, Engineering & Global CTO, a jucat un rol cheie în dublarea dimensiunii afacerii şi în listarea companiei la bursă în octombrie 2018, la o capitalizare de piaţă de 5,4 miliarde de dolari.

    Parcursul său a început cu roluri de management şi arhitectură software în giganţi precum Hewlett Packard Enterprise şi General Electric (GE), unde a petrecut aproape 7 ani.
    Joseph Kim deţine o dublă specializare, absolvind cursurile Universităţii Marquette cu o diplomă de licenţă (BS) în Informatică (Computer Science) şi o a doua diplomă de licenţă în Criminologie şi Studii Juridice (Criminology & Law Studies).

    Parcursul profesional al lui Joseph Kim – Cronologie
    • Septembrie 2025 – Prezent: CEO şi Membru în Consiliul de Administraţie, DRUID AI.
    • Mai 2023 – Septembrie 2025: CEO şi Membru în Consiliul de Administraţie, Sumo Logic.
    • Octombrie 2022 – Noiembrie 2024: Partener Operaţional Senior, Francisco Partners.
    • Noiembrie 2021 – Octombrie 2022: Vicepreşedinte Executiv, Chief Product & Technology Officer, Citrix.
    • Februarie 2016 – Noiembrie 2020: Diverse roluri de conducere la SolarWinds, culminând cu poziţia de Vicepreşedinte Executiv, Engineering & Global CTO.
    • Decembrie 2011 – Ianuarie 2016: Diverse roluri de conducere la Hewlett Packard Enterprise, culminând cu poziţia de Vicepreşedinte & General Manager.
    • Ianuarie 2005 – Noiembrie 2011: Diverse roluri de management şi arhitectură la General Electric (GE).
    • Iunie 2004 – Ianuarie 2005: Software Quality and Process Leader, Applied Underwriters.
    • August 2001 – Iunie 2004: Inginer software şi lider de echipă la Integrail şi Birlasoft.
    • Roluri non-executive: Membru în Consiliul de Administraţie la SmartBear (din august 2018) şi Andela (din august 2019).

     

  • DRUID AI, proiectul fondat de Liviu Drăgan, anunţă o rundă de finanţare de Serie C de 31 milioane USD şi recrutarea unui nou CEO – Joseph Kim

    DRUID AI, unul dintre cele mai promiţătoare proiecte tech lansate din România, a anunţat obţinerea unei runde de finanţare de Serie C de 31 milioane USD pentru a accelera expansiunea globală a platformei Agentic AI dedicate mediului enterprise, sub conducerea lui Joseph Kim, noul CEO al companiei. Această investiţie strategică  – menită să contribuie la misiunea DRUID AI de a ajuta companiile să creeze, să gestioneze şi să orchestreze agenţi AI conversaţionali – a fost condusă de Cipio Partners, cu participarea TQ Ventures, Karma Ventures, Smedvig şi Hoxton Ventures.

    „Această investiţie este în acelaşi timp o confirmare a succesului DRUID AI şi un catalizator care permite companiilor la nivel global să folosească beneficiile Agentic AI pentru a se dezvolta”, a spus Kim. „Succesul clienţilor este prioritatea noastră, iar obţinerea unor rezultate reale în business presupune înţelegerea provocărilor acestora şi folosirea de inovaţii care să le rezolve problemele complexe cu care se confruntă. Aceasta este abordarea DRUID AI, iar acum, odată cu această nouă etapă de creştere, o aducem pe scena globală.”

    Roland Dennert, Managing Partner la Cipio Partners, fond de private equity cu focus pe finanţarea companiilor care vor să se dezvolte la nivel global, a adăugat: „ Cipio Partners susţine companiile de tehnologie care au atins deja nivelul de product-market fit şi se află în faza de scalare. DRUID AI se aliniază perfect strategiei noastre de investiţii – oferă un produs AI clar diferenţiat într-o piaţă vastă, aflată în plină expansiune. Investiţia noastră va accelera extinderea DRUID AI în SUA şi pe alte pieţe, va alimenta progresul tehnologic al platformei şi va consolida poziţia companiei ca lider global în soluţii AI dedicate companiilor. Suntem bucuroşi să ne alăturăm acestui parcurs şi să susţinem DRUID AI în transformarea impactului pe care AI îl va avea asupra mediului enterprise.”

    Experienţa lui Kim în conducerea echipelor performante şi scalarea companiilor tehnologice bazate pe AI este principalul argument pentru care el va coordona această etapă în dezvoltarea DRUID AI. Cu peste 20 de ani de experienţă managerială în segmente ale industriei IT&C precum aplicaţii, infrastructură sau securitatea datelor, el a fost anterior CEO al Sumo Logic. Este membru în consiliile directoare ale SmartBear şi Andela, anterior fiind partener operaţional în cadrul fondului de private equity Francisco Partners sau ocupînd poziţii de conducere la Citrix, SolarWinds, Hewlett Packard Enterprise şi GE.

    Andreea Pleşea, cofondator şi Chief Operating Officer al DRUID AI, care a ocupat anterior poziţia de CEO interimar, a spus: „Sunt bucuroasă că Joseph preia rolul de CEO pentru a coordona dezvoltarea noastră globală. Dedicarea sa faţă de succesul clienţilor şi orientarea spre soluţii special dezvoltate pentru a răspunde nevoilor acestora se aliniază perfect cu abordarea care ne-a ajutat să creştem şi care ne-a permis să atragem această finanţare. Joseph şi finanţarea de Serie C ne deschid calea, nouă şi clienţilor noştri, către noi inovaţii şi impact dovedit în business-ul lor.”

    Numirea lui Kim şi runda de finanţare vin la scurt timp după ce DRUID AI a fost inclusă drept Challenger în raportul Gartner Magic Quadrant 2025 pentru platforme de Conversational AI. Această recunoaştere reflectă maturitatea tehnologică a platformei şi capacitatea sa de a livra rezultate concrete de business într-o piaţă în plină transformare şi adopţie accelerată a tehnologiilor AI.

    În 2024, DRUID AI şi-a crescut ARR-ul de 2,7 ori faţă de anul precedent. Platforma DRUID a gestionat peste 1 miliard de conversaţii prin mii de agenţi AI implementaţi în ecosistemele tehnologice ale clienţilor săi şi a construit o reţea de parteneri globali ce include Microsoft, Genpact, Cognizant şi Accenture.

    DRUID AI este utilizată de peste 300 de clienţi din întreaga lume, în domenii precum banking, servicii financiare, guvern, sănătate, educaţie, producţie, retail şi telecomunicaţii. Printre organizaţiile de top care au adoptat soluţiile DRUID AI se numără AXA Insurance, Carrefour, FDA, Georgia Southern University, Kmart Australia, Liberty Global Group, MatrixCare, NHS şi Orange Auchan.

    Companiile aleg DRUID AI pentru a accelera digitalizarea operaţiunilor, a reduce complexitatea proceselor zilnice, a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor şi a maximiza impactul tehnologiei (Return on Investment). Alimentată de tehnologia Agentic AI şi orchestrată prin motorul DRUID Conductor, platforma permite implementarea rapidă de agenţi AI şi aplicaţii inteligente care simplifică procese, se integrează nativ cu sistemele existente şi rezolvă eficient cerinţe complexe, asigurând o acurateţe de 98% la primul răspuns.

    „La Georgia Southern, am înţeles că, pentru a răspunde cu adevărat nevoilor studenţilor nativi digital, trebuie să oferim un suport dinamic şi precis, în timp real, care să le rezolve problemele imediat”, a declarat Ashlea Anderson, CIO, Georgia Southern University. „Folosind platforma DRUID AI, am creat experienţe personalizate şi intuitive, care au contribuit la creşterea ratei de înscriere şi la retenţia studenţilor. Rezultatul este un campus mai eficient, conectat, în care studenţii se simt susţinuţi, implicaţi şi pregătiţi pentru succes.”
     

  • Elon Musk schimbă jocul pe Wall Street: Cel mai cunoscut CEO din lume a cumpărat acţiuni Tesla de un miliard de dolari. Acţiunile cresc puternic după tranzacţie şi şterg toate pierderile companiei de la începutul anului

    Elon Musk, directorul general al Tesla, a achiziţionat acţiuni ale producătorului de automobile electrice în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari, potrivit unui document depus la autoritatea de reglementare a pieţei de capital din SUA, scrie Bloomberg.

    Potrivit datelor publicate, tranzacţia a fost realizată indirect, printr-un trust controlat de Musk, în data de 12 septembrie. Achiziţia a avut loc în aceeaşi perioadă în care Robyn Denholm, preşedinta consiliului de administraţie al Tesla, discuta cu presa despre un pachet salarial pentru Musk, care ar putea depăşi pragul spectaculos de 1.000 de miliarde de dolari, în cazul în care compania îndeplineşte o serie de obiective ambiţioase de performanţă şi valoare de piaţă.

    Anunţul a avut un efect imediat asupra cotaţiilor bursiere: acţiunile Tesla au urcat cu până la 7,3% în predeschidere, semnalând ştergerea scăderilor înregistrate de la începutul anului.

    Investitorii interpretează mutarea lui Musk drept un semnal de încredere în perspectivele de creştere ale companiei, într-un moment în care producătorul de vehicule electrice se confruntă cu o competiţie tot mai acerbă pe pieţele-cheie şi cu volatilitate în sectorul tehnologic.

    Aceasta nu este prima dată când Musk îşi consolidează participaţia la Tesla în perioade de incertitudine, mişcări similare din trecut fiind urmate, adesea, de aprecieri ale acţiunilor. Rămâne de văzut dacă actuala achiziţie va marca începutul unui nou trend pozitiv pentru acţiunile companiei pe termen lung.

     

     

  • Rivalul Google în căutările bazate pe AI, start-up-ul Perplexity, ar mai fi atras 200 mil. dolari la o evaluare de 20 mld. dolari, la doar două luni de la finanţarea precedentă

    Perplexity, start-up-ul de căutare bazat pe inteligenţă artificială (AI) care concurează cu Google oferind răspunsuri conversaţionale la interogările utilizatorilor, a atras un capital nou de 200 de milioane de dolari la o evaluare de 20 de miliarde de dolari, a raportat publicaţia The Information, citată de Techcrunch. Noua finanţare vine la doar două luni după ce compania a atras 100 de milioane de dolari la o evaluare de 18 miliarde de dolari, potrivit unei ştiri Bloomberg din luna iulie.

    De la înfiinţarea sa acum trei ani, compania de AI cu creştere rapidă a atras finanţări totale de 1,5 miliarde de dolari, conform datelor PitchBook. Nu este clar cine a condus cea mai recentă injecţie de capital. Bloomberg a raportat că finanţarea din iulie a fost o extensie a unei runde anterioare de 500 de milioane de dolari, finalizată la începutul acestui an la o evaluare de 14 miliarde de dolari şi condusă de fondul Accel.

    Potrivit unei surse familiare cu situaţia companiei, veniturile anuale recurente (ARR) ale Perplexity se apropie de 200 de milioane de dolari. Luna trecută, şeful departamentului de comunicare al Perplexity a declarat pentru Business Insider că ARR-ul companiei depăşea 150 de milioane de dolari.

    Reprezentanţii Perplexity nu au răspuns imediat unei solicitări de a comenta pe marginea acestui subiect.

    Finanţarea vine în contextul în care Perplexity se poziţionează ca un competitor direct pentru dominaţia Google pe piaţa de căutare.

  • O companie chinezească ce produce camioane şi autobuze verzi se uită să investească într-o fabrică în Europa de Est. Ungaria şi România sunt pe listă

    Compania Wisdom Motor din China, care produce camioane şi autobuze „verzi” (zero-emission) se uită să investească într-o fabrică în Europa de Est, iar Ungaria şi România sunt ţările care sunt analizate. Motivul din spatele acestei mutări este acela că firma exportă autobuze electrice în Europa de Vest, în Danemarca, Marea Britanie sau Germania, iar o unitate de fabricaţie pe Bătrânul Continent ar facilita transportul bunurilor.

    „Compania Wisdom Motor a fost înfiinţată în 2019 şi, momentan, are fabrici doar în China. În următoare luni urmează să luăm o decizie privind o fabrică în Orientul Mijlociu, iar apoi vom explora Europa de Est. Wisdom Motor exportă deja în pieţe precum Danemarca, Marea Britanie sau Germania şi ar fi mai uşor dacă ar exista o fabrică în regiunea Europei Centrale şi de Est. Deja au fost făcute primele prospectări, iar Ungaria şi România sunt pe listă”, a spus Cliff Zhang, CEO şi fondator al Templewater, un fond de investiţii care a intrat în acţionariatul Wisdom Motor în 2022.

    El adaugă că fondul nu investeşte direct în Europa, concentrându-şi atenţia pe Asia şi Orientul Mijlociu. Cât priveşte companiile din portofoliu – Templewater investeşte în firme din domenii precum energie, sănătate, producţie specializată şi servicii esenţiale – acestea o pot face.

    „Europa de Vest e o piaţă matură şi saturată. Pe de altă parte, Europa de Est este interesantă, e o regiune care poate conecta Vestul cu Orientul Mijlociu şi Asia. Văd potenţial în zona de producţie, dar şi în zona de logistică. Astfel, are sens ca Wisdom Motor să producă aici”, a explicat executivul în cadrul unei discuţii cu ocazia Belt & Road Summit, un eveniment ce are loc în Hong Kong şi care a ajuns la cea de-a zecea ediţie.

    El nu oferă însă un orizont de timp în care un astfel de proiect ar putea să se concretizeze. Pe site-ul Templewater apare informaţia conform căreia Wisdom Motor are o fabrică de 480.000 mp în Fujian, China.

    Deşi Templewater nu investeşte în Europa, Cliff Zhang – care a studiat în Canada şi în SUA (la Harvard), înainte de a se muta înapoi în Hong Kong – spune că fondul a atras investitori de pe Bătrânul Continent care caută să îşi diversifice portofoliul. Nu oferă nume.

    Potrivit publicaţiei South China Morning Post, Templewater are active sub management (AUM) de 1,5 mld. dolari.

  • Dimensiunea istorică a programului de răscumpărare anunţat de One United Properties, de maximum 840 mil. lei, saltă acţiunile cu 15% în câteva zile. Cum balansează conducerea programul cu planurile de investiţii? “O balanţă delicată, dar avem o echipă foarte bună. Nu se pune problema de delistare a companiei”, spune preşedintele Cisullo

    One United Properties (ONE), cel mai mare dezvoltator imobiliar listat la Bursa de Valori Bucureşti, companie antreprenorială la care fondatorii Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu au cele mai mari deţineri, a anunţat intenţia de a derula o ofertă publică de cumpărare (OPC) pentru până la 20% din capitalul social, în valoare maximă de 884 milioane lei.

    Acesta este cel mai mare program de răscumpărare din istoria bursei locale, la momentul anunţului preţul minim din intervalul de răscumpărare fiind peste cel de tranzacţionare, ceea ce a dus acţiunile companiei la un salt de circa 15% în doar câteva zile, până la 28 lei/unitate. Intervalul este de 25 lei – 40 lei, iar printer metodele de finanţare se numără inclusiv contractile anunţate de ONE ca fiind deja semnate pentru livrate, în valoare de 1,5 mld. euro (7,5 mld. lei pentru următorii ani).

    Decizia Consiliului de Administraţie urmează să fie validată de acţionari pe 15 octombrie, iar acţiunile răscumpărate vor fi anulate, reducând capitalul social şi, implicit, crescând ponderea fiecărui investitor rămas în companie, o măsură apreciată de investitorii unei companii care au avut de îndurat scăderi abrupte în ultimii ani, care însă au transformat ONE într-una din cele mai ieftine acţiuni. Cofondatorii şi membrii boardului au confirmat că nu vor participa la ofertă, menţinându-şi participaţiile.

    Pentru Claudio Cisullo, preşedintele Consiliului de Administraţie, programul nu reprezintă o retragere din piaţă, adică o delistare a companiei, ci dimpotrivă, o folosire inteligentă a mecanismelor pieţei de capital.

    „Este cea mai mare răscumpărare anunţată vreodată la Bursa de Valori Bucureşti şi, de departe, cea mai mare venită din partea unei companii antreprenoriale. Ceea ce facem este, poate, nou pentru piaţa românească, dar pentru pieţele dezvoltate este absolut normal. Aceste instrumente există pentru a ajuta o companie să crească în cel mai bun mod posibil. Nu este o retragere de pe bursă, ci o oportunitate de a folosi mecanismele pe care le avem la dispoziţie pentru a crea valoare viitoare pentru acţionari. Credem că piaţa ne subestimează, iar răscumpărarea este un semnal de încredere în strategia noastră pe termen lung”, a spus el la evenimentul Investors Day al ONE din 11 septembrie, organizat în Bucureşti.

    Un program de maximum 900 milioane lei pentru o companie de 3 mld. lei ar putea ridica întrebări privind capacitatea companiei de a-şi finanţa proiectele de dezvoltare. Claudio Cisullo admite sensibilitatea balanţei, dar spune că echipa are experienţa şi resursele necesare:

    „Este o balanţă foarte delicată. Avem o echipă foarte bună, care ştie foarte bine ce face. Alocările de capital se fac pe baza unor KPI clari. Suntem o companie de creştere, nu una orientată spre dividende, dar încercăm să maximizăm randamentele printr-un mix între investiţii, dividende şi astfel de programe de răscumpărare. Responsabilitatea noastră este să aducem câştiguri investitorilor.”

    Anunţul vine după un trimestru al doilea solid, în care One United Properties şi-a dublat profitul net faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Venituri din vânzări rezidenţiale: 333 mil. lei, +53% an/an şi +7,8% trimestru/trimestru. Profit segment rezidenţial: 120 mil. lei, +78% an/an. Câştiguri nete din reevaluări: 85,3 mil. lei, mai ales din terenul de 21 de hectare pentru proiectul One City District. Venituri din chirii: 27,8 mil. lei, +7,9% an/an.

    Profit operaţional: 215 mil. lei, dublu faţă de 2Q 2024. Profit net atribuibil: 151 mil. lei, mai mult decât dublu faţă de anul precedent.

    Singurul minus: cheltuiala financiară netă, care a urcat de 3,5 ori faţă de trimestrul anterior, pe fondul pierderilor din diferenţe de curs valutar.

    Expansiune regională şi noi proiecte

    Victor Căpitanu, CO-CEO, spune că, pe lângă Bucureşti şi Mamaia, compania vizează Constanţa ca prioritate, iar în câţiva ani va începe o dezvoltare şi la Sibiu, deja anunţată.

    „Prioritizăm Constanţa, unde de câţiva ani avem proiecte în Mamaia, dar în curând vom începe şi în oraş. Ne uităm în principal la primele 10–15 oraşe din România, dar nu vom lua deciziile doar în funcţie de dimensiunea lor, ci de oportunităţile de a ne consolida brandul şi de a câştiga cotă de piaţă şi profitabilitate”.

    Pentru investitori, programul de răscumpărare este dublu: pe de o parte o confirmare că managementul crede în subevaluarea companiei, pe de altă parte o dovadă că One United Properties foloseşte activ instrumentele pieţei de capital, spun brokerii consultaţI de ZF.

    Efectul imediat a fost o creştere a acţiunilor de la 24,2 lei la 28 lei, adică Ă15% într-un interval scurt. Dacă programul va fi derulat integral, compania va repune Bursa de Valori Bucureşti în faţa unui precedent – folosirea răscumpărărilor ca mijloc de creştere a valorii pe termen lung într-o companie antreprenorială din prima ligă bursieră.

    ​

  • Dezvoltatorul imobiliar Impact pune pauză planurilor privind emisiunile de obligaţiuni. Dan Sebastian Câmpeanu, CEO: Statul face concurenţă antreprenorilor prin programul Fidelis, care oferă dobânzi pe care nu ni le permitem

    Costurile ridicate de finanţare impuse de programul Fidelis au împiedicat lansarea emisiunilor de obligaţiuni de către dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor (simbol bursier IMP), spune directorul general Dan Sebastian Câmpeanu, subliniind că randamentele atractive ale titlurilor de stat împiedică atragerea de capital la dobânzi rezonabile, întârziind astfel planurile de refinanţare prin obligaţiuni corporative.

    „Am avut în trecut mai multe emisiuni de bonduri listate la Bursa de Valori Bucureşti. Ţintim în continuare o emisiune de obligaţiuni sau chiar green bonds, dar momentan ne lovim de faptul că aceste instrumente au dobânzi destul de mari din cauza concurenţei cu titlurile de stat Fidelis”, afirmă şeful companiei.

    Zilele acestea, Ministerul Finanţelor derulează o nouă emisiune Fidelis, prin care populaţia poate subscrie la titluri de stat cu maturităţi cuprinse între 2 şi 10 ani, oferind dobânzi de până la 7,9% în lei şi 6,5% în euro. Precedentele două emisiuni au strâns 1,5 mld. lei, respectiv 1,6 mld. lei de la investitori, observându-se recent un interes ridicat pentru tranşele în euro cu scadenţa la 10 ani.

    „Aşteptăm momentul în care aceste bonduri vor avea dobânda anuală de cel mult 6% la euro. Nu este sustenabil să accesăm finanţări care au un cost mai mare. Momentan, Ministerul Finanţelor face concurenţă puternică antreprenorilor care vor să se finanţeze prin piaţa de capital prin aceste titluri de stat cu randamente foarte generoase, pe care noi nu ni le putem permite”, continuă CEO-ul.

    Dan Sebastian Câmpeanu a mai precizat că societatea a reuşit să reducă semnificativ gradul de îndatorare bancară, mizând pe utilizarea capitalurilor proprii şi lichidităţile generate de clienţi. Totuşi, creditarea corporativă trebuie să reprezinte cel puţin 40-50% din bugetul de dezvoltare, pentru a asigura resursele necesare finalizării proiectelor chiar şi în condiţii de volatilitate pe piaţă, adaugă el.

    „Mixul de finanţare pe care l-am folosit a constat în accesarea de credite de investiţii, emisiuni de obligaţiuni corporative, majorări de capital social şi avansurile pe care le încasăm de la clienţii care semnează contracte de vânzare-cumpărare sau alte contracte.”

    Luna trecută, compania a obţinut un credit de 10 mil. euro de la Garanti Bank pentru refinanţarea investiţiilor realizate în cadrul proiectului Greenfield Plaza. Banii vor fi folosiţi inclusiv pentru dezvoltarea de apartamente în Greenfield Băneasa şi în faza a doua a proiectului Boreal Plus din nordul Constanţei, a declarat şeful Impact pentru ZF.

    Grupul a înregistrat un profit net de 9,1 mil. lei în intervalul ianuarie-iunie 2025, susţinut de o creştere semnificativă a vânzărilor, după o pierdere de 2,6 mil. euro în S1/2024. Cifra de afaceri s-a majorat cu 79%, la 35,3 mil. euro.

    Omul de afaceri Gheorghe Iaciu deţine 58% din totalul acţiunilor companiei, care se tranzacţionează în creştere cu 8% în ultimul an. Impact are o valoare de piaţă de 540 mil. lei.

     

  • Probleme pentru compania daneză care a creat cea mai vânată pastilă de slăbit din lume. Gigantul pharma vrea să dea afara 9.000 de oameni

    Novo Nordisk, producătorul danez al medicamentelor pentru slăbit Ozempic şi Wegovy, va reduce 11% din forţa de muncă şi şi-a revizuit în scădere estimările de profit pentru acest an, pe măsură ce compania se confruntă cu presiunea competitorului american Eli Lilly, scrie FT.

    Gigantul farmaceutic a anunţat că va concedia aproximativ 9.000 de angajaţi, dintre care 5.000 în Danemarca, dintr-un total de 78.400 de angajaţi. Compania estimează că măsura va genera economii de circa 1,3 miliarde de dolari până în 2026..

    Restructurarea va costa Novo Nordisk aproximativ 1,3 miliarde de dolari în acest an pentru concedieri şi ajustări, dar va aduce economii de aceeaşi valoare în fiecare an după implementare. Din cauza acestor cheltuieli iniţiale, prognoza de creştere a profitului operaţional pentru 2025 a fost redusă de la 10-16% la 4-10%.

    Aceasta este una dintre primele decizii luate de noul CEO, Mike Doustdar, care a preluat conducerea în iulie. Novo Nordisk, odată cea mai valoroasă companie din Europa, şi-a pierdut două treimi din valoarea de piaţă după ce unul dintre medicamentele sale importante nu a avut rezultatele aşteptate, creşterea companiei a încetinit şi au început să vină avertismente privind scăderea profitului.

    „Este întotdeauna dificil să vezi colegi talentaţi şi valoroşi plecând, dar suntem convinşi că aceasta este decizia corectă pentru succesul pe termen lung al Novo Nordisk. Avem nevoie de o schimbare de mindset şi de abordare pentru a deveni mai rapizi şi mai agili”, a declarat Doustdar.

    În ultimii cinci ani, Novo şi-a majorat numărul de angajaţi cu aproape 75%, pe fondul popularităţii internaţionale crescute a medicamentelor Wegovy şi Ozempic, promovate intens pe reţelele sociale şi în rândul celebrităţilor.

    Potrivit CEO-ului, compania trebuie să se „adapteze” pe măsură ce medicamentele pentru obezitate devin „mai competitive şi orientate către consumatori”. Noua strategie include stimularea culturii performanţei, folosirea mai eficientă a resurselor şi prioritizarea investiţiilor în domeniile terapeutice cheie.

    Reducerea locurilor de muncă va avea un impact semnificativ în Danemarca, o economie puternic dependentă de Novo, unde creşterea economică era deja estimată să încetinească.

    Analiştii şi investitorii au avertizat că reducerea costurilor trebuie să fie echilibrată, astfel încât compania să continue să investească în promovare şi cercetare-dezvoltare. Grégoire Biollaz, manager de investiţii la Pictet, a declarat înainte de anunţ: „Trebuie să fie o decizie raţională şi bine explicată.”

    Compania daneză a pierdut teren în SUA, unde tratamentele pentru slăbit de la Eli Lilly au câştigat treptat cote de piaţă, forţând Novo să regândească strategia pentru a-şi menţine poziţia în segmentul global al medicamentelor pentru obezitate.

     

     

  • Grupul francez Orange aduce în România o companie de securitate cibernetică, SCUT, condusă de Mădălin Dumitru, fondator al Cyber Smart Defence

    Grupul francez Orange aduce o nouă companie în România, SCUT (Securitate Cibernetică Unificată în Telecomunicaţii), specializată în securitate cibernetică, pentru a răspunde provocărilor generate de creşterea ameninţărilor informatice asupra companiilor şi infrastructurilor critice.

    SCUT este o entitate independentă, în care Orange Romania este acţionar principal, şi este condusă de Mădălin Dumitru, specialist cu o experienţă globală de peste 28 de ani în domeniul securităţii cibernetice şi fondator al companiei Cyber Smart Defence.

    Valentin Popa a fost desemnat Chief Technology Officer al SCUT, având o experienţă de peste 20 de ani în securitate cibernetică, telecom şi software la nivel global.  

     Noua firmă apare în contextul în care, în 2024, sectoare cheie precum energia, administraţia locală şi centrală sau industria IT&C au fost frecvent vizate de atacuri cibernetice,

    „SCUT oferă companiilor vizibilitate completă asupra întregului spaţiu cibernetic organizaţional, asigurând protecţie proactivă şi monitorizarea continuă a tuturor punctelor de acces şi autentificare. Companiile nu îşi mai pot permite să fie reactive. SCUT oferă protecţie totală şi control complet asupra riscurilor digitale, susţinute de specialişti cu expertiză vastă, precum şi acces la resurse de top, datorită parteneriatului strategic cu Orange Cyberdefense pe piaţa din România”, declară Mădălin Dumitru, expert cybersecurity şi CEO SCUT.

    Noua companie beneficiază de know-how-ul şi resursele unui grup activ în peste 160 de ţări, cu 18 Centre Operaţionale de Securitate (SOC) şi peste 250 de cercetători şi analişti. Prin parteneriatul strategic cu Orange Cyberdefense, SCUT oferă soluţii avansate companiilor din toate industriile, inclusiv cele critice, precum finanţe-bănci, producţie, sănătate sau energie.  

    De la intrarea sa pe piaţa locală, Orange a realizat investiţii de 4,7 miliarde de euro în România

  • Bayer o numeşte pe Jennifer Gilberg la conducerea diviziei de agricultură din România, Bulgaria şi Republica Moldova, în locul lui Boualem Saidi. Ea va fi şi director general în România, unde va compania are o fabrica de seminţe la Sineşti

    Bayer, distribuitorul german de inputuri agricole şi procesator de seminţe în România, o numeşte pe Jennifer Gilberg în funcţia de Country Division Head (CDH) pentru divizia Crop Science a grupului de ţări România, Bulgaria şi Republica Moldova. Ea preia funcţia de la Boualem Saidi. În plus, va prelua şi funcţia de director general al Bayer în România. 

    Aceasta va fi responsabilă pentru coordonarea strategică a diviziei de agricultură şi pentru supravegherea tuturor operaţiunilor Bayer în calitate de director general, pentru consolidarea portofoliului de produse al companiei. „Este o onoare să preiau rolul de Country Division Head Crop Science pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, împreună cu responsabilităţile de director general al Bayer”, a spus Jennifer Gilberg.

    Ea are o experienţă internaţională de 15 ani în dezvoltarea şi conducerea unor organizaţii comerciale de anvergură, cu expertiză în domeniile marketing, eficienţă în vânzări, îmbunătăţirea experienţei clienţilor şi transformare digitală. Parcursul său profesional include poziţii de conducere în diverse pieţe, precum Columbia, Brazilia, Spania, Germania şi Elveţia. Jennifer Gilberg este absolventă a facultăţii de Administrarea Afacerilor şi are un MBA Internaţional de la IE Business School din Madrid.

    „Aceste poziţii îmi oferă şansa de a contribui la viitorul agriculturii în grupul nostru de ţări, coordonând în acelaşi timp operaţiunile din România. Sunt încrezătoare că vom continua să fim alături de fermieri cu soluţii inovatoare, contribuind la dezvoltarea unei agriculturi performante şi durabile în regiune”, a mai spus Jennifer Gilberg.

    Ea s-a mutat în Bucureşti împreună cu familia, dupa ce a preluat funcţia de la Boualem Saidi, care a ocupat-o în ultimii cinci ani.

    În România, pe lângă distribuţia de pesticide şi îngrăşăminte, com­pania are şi o staţie de procesare a seminţelor. Staţia de la Sineşti procesează, în principal, seminţe de porumb care ajung pe piaţa din România, circa 40%, şi la export (apro­ximativ 60%), din ultimele date ale ZF. Din cele şase sta­ţii de procesare pe care Bayer le are în regiunea EMEA sta­ţia din Sineşti este cea mai mare ca volum de producţie.

    Pentru procesarea seminţelor de porumb, Bayer lucrează cu mai mulţi fermieri care cultivă în total 8.000 de hectare în special în zona de sud-est a ţării. Însă suprafaţa variază între 8.000 şi 10.000 de hectare/an. Cea mai cunoscută linie de seminţe a companiei este Dekalb.

    Gigantul german Bayer, unul dintre cei mai mari jucători din industria chimică şi farmaceutică din lume, a cumpărat în 2018 compania Monsanto, care deţinea staţia de seminţe din România la acea vreme, într-o tranzacţie de 63 de miliarde de dolari. 

    În anul fiscal 2024, grupul Bayer a avut circa 93.000 de angajaţi şi vânzări de 46,6 miliarde de euro. Cheltuielile cu R&D, înainte de elementele speciale, s-au ridicat la 6,2 miliarde de euro. În România, cifra de afaceri a fost de 1,27 mld. lei în 2024, în scădere cu 10%, de la 1,42 mld. lei în 2023, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor pu­blice.