Tag: Cluj

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Vlad Căpuşan, Development manager Trust Invest Holding

    Vlad Căpuşan se ocupă de dezvoltare în cadrul afacerii înfiinţate de tatăl său, Nicolae Căpuşan. Grupul de firme al antreprenorilor clujeni, Trust Invest Holding, se axează pe investiţii în turism, imobiliare şi industrie. În rândul acestor investiţii se numără hotelurile SunGarden din Turda, SunGarden Therme din Dej, precum şi complexul hotelier SunGarden Resort din Cluj. În următorii trei ani, antreprenorii clujeni vizează atingerea unui prag de 25 de milioane de euro şi extinderea în Herculane, dar şi în apropierea Bucureştiului.  „A fost un an al investiţiilor, în care am deschis noi puncte de lucru, iar anul acesta intenţionăm să deschidem o locaţie turistică nouă, într-o zonă superbă. Suntem într-o continuă ascensiune, deşi ne aflăm într-o piaţă dificilă şi impredictibilă, în care cea mai valoroasă resursă este cea umană”, enumeră el cele mai recente realizări. „Momentele-cheie, dar şi cele mai dificile au fost cele de resetare totală, în care a trebuit să renunţ la un anumit proiect de suflet, după ani de zile de muncă şi de investiţii, şi să refac schiţele de la zero, dar de această dată cu un know-how consistent. Am învăţat din alpinism că succesul de mâine se construieşte pe eşecul de azi, dar prima dată trebuie să ai forţa să renunţi total la un proiect la care ţii cu adevărat şi să ieşi din zona de confort. Iar acest lucru înseamnă un stres deosebit şi multe nopţi nedormite înainte de a lua o decizie”, îşi descrie el evoluţia de până acum. Vlad Căpuşan s-a întors în afacerea de familie a tatălui său după ce a studiat, timp de doi ani, arta conceptuală la Accademia Albertina di Belle Arti di Torino, Italia, având, spune el, în mai multe rânduri posibilitatea de a începe o carieră acolo. „Mi-am dat seama că nu rezonez cu sistemul occidental, în care oamenii sunt mult mai reci, iar relaţiile interumane sunt în multe cazuri doar de faţadă, neexistând o relaţie reală între oameni şi colegi. Fiind un jucător de echipă, consider că trebuie să savurezi fiecare pas al călătoriei, iar atât timp cât nu există o sinergie în echipă, e mai bine să cobori la prima staţie.” De asemenea, consideră că România oferă multe oportunităţi pentru tinerii antreprenori.

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Criza de medici de acum? Eu spun că va fi mai rău când 4 milioane de ”decreţei” vor deveni pacienţi

    Asa au facut cu lejeritate toate clinicile private –  au luat medici din sistemul public, gata pregatiti, cu tot cu pacienti, tintele fiind anumite specialitati, depletand de salariati sistemul public. Apoi, cresterile salariale din public din 2018 au dus la stoparea temporara a migratiei, pana ce privatii vor creste la randul lor salariile (de fapt culmea cresterilor salariale din sistemul sanitar este ca au plecat angajati din farma in sistemul sanitar, salariile au devenit comparabile dar avantajul este ca nu ai nici tinte, nici indicatori).

    Astfel ca se joaca un ping-pong neproductiv in a se transfera jucatori intre public si privat, fara vreo sansa de stabilizare – acesta este si motivul pentru care toti cei interesati impiedica o lege gen “sau la stat sau la privat”. Caz similar cu reclamatiile IT-istilor ca isi fura unii altora angajatii, fiind obligati la cresteri salariale nesustenabile. Nesustenabil va deveni si sistemul sanitar care a bagat 2 miliarde de lei in salarii, fara sa ii aiba.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Regina Maria achiziţionează laboratoarele Genetic Center din Bucureşti şi Cluj

    Genetic Center din Cluj, inaugurat în 2009, a fost cel de-al doilea laborator de genetică înfiinţat în România, iar în anul 2017 a devenit primul laborator specializat din ţară, ca cifră de afaceri. În 2016, în urma unui proiect de cercetare pe tema infertilităţii masculine, a fost deschis laboratorul din Bucureşti. În prezent, în acest laborator se efectuează teste pre- şi post-natale, precum şi teste oncologice de ultimă generaţie. Genetic Center se află pe lista celor mai importante şi performante centre de analize genetice din România şi acoperă 16 specialităţi medicale si 100 de tipuri de analize prin intermediul unei echipe formate din 50 de angajati,  fiind laboratorul cu cea mai larga paleta de teste genetice lucrate intern. Astfel, anual, 17.000 de teste sunt efectuate la Genetic Center. 

    Reţeaua de sănătate REGINA MARIA reuneşte in acest moment peste 5.500  de angajaţi şi colaboratori în cele 65 de locaţii proprii din Bucureşti şi din ţară. REGINA MARIA şi-a câştigat poziţia de lider pe piaţa medicală românească datorită calităţii serviciilor oferite şi a numărului de unităţi medicale prin intermediul cărora deserveşte peste 3 milioane de pacienţi. Totodată, REGINA MARIA are un portofoliu de peste 500.000 de abonamente medicale. În cifre, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA înseamnă: 65 de locaţii proprii, 7 spitale, 4 centre cu spitalizare de zi, 4 maternităţi, 10 campusuri medicale, 27 centre de imagistică, 37 de laboratoare de analize, bancă proprie de celule stem şi peste 290 de policlinici partenere în ţară.

  • Cu o investiţie proprie de 100.000 euro, trei tineri din Cluj au făcut 250.000 euro în primul an de activitate cu un restaurant de paste. „Într-o zi servim în medie 200 de porţii de paste.“

    Lorand Toth (33 de ani) împreună cu iubita sa şi un prieten au intrat în lumea antreprenoriatului în 2017, din pasiunea pentru paste. Astfel, în luna noiembrie a aceluiaşi an au deschis în Cluj uşile restaurantului Tortelli Pasta Bar, cu specific italienesc, după o investiţie de circa 100.000 de euro, din propriile economii.

    „De la vârsta de 16 ani am fost atras de domeniul HoReCa, având primul job de vară ca ajutor de ospătar la o terasă din Sovata“, spune Lorand Toth, cofondatorul brandului Tortelli Pasta Bar.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O fostă zonă industrială a oraşului Cluj va deveni cel mai modern spaţiu de relaxare pentru clujeni

    Până la sfârşitul lunii ianuarie, dacă nu există niciun fel de contestaţie la această licitaţie, ar putea fi adjudecat câştigătorul, după care putem intra în linie dreaptă cu reconstrucţia parcului, care are o suprafaţă de 5,3 hectare. (viceprimarul Dan Tarcea)

    Proiectul în baza căruia se va face modernizarea Parcului Feroviarilor a fost finalizat, iar arhitecţii care se ocupă de această lucrare trebuie să obţină, până la sfârşitul lunii august, toate avizele necesare pentru emiterea autorizaţiei de construcţie.

    Pentru această zonă verde a Clujului, municipalitatea a organizat anul trecut un concurs internaţional de soluţii în urma căruia a fost selectată cea mai bună propunere pentru reamenajarea parcului.

    Şeful Direcţiei de Dezvoltare Locală din Primărie, Ovidiu Cîmpean, arată că Parcul Feroviarilor va fi principalul spaţiu de relaxare din această parte a oraşului, unde, până nu demult, a fost zona industrială a Clujului:

    Parcul Feroviarilor face parte dintr-o viziune mai amplă a Primăriei, de a conecta spaţiile verzi de-a lungul Someşului. În acest moment lucrăm şi la proiectul tehnic pentru remodelarea malurilor Someşului şi pentru modernizarea Parcului Armătura, care este în imediată vecinătate a Parcului Feroviarilor, şi încercăm să legăm aceste spaţii verzi, astfel încât să avem o zonă de relaxare coerentă prin care să creştem calitatea vieţii pentru clujeni. (Ovidiu Cîmpean)

    O primă evaluare a lucrărilor de reamenajare a Parcului Feroviarilor indică o sumă ce depăşeşte cinci milioane de euro. Cât va costa cu adevărat investiţia, se va şti mai precis odată cu aprobarea în Consiliul Local a indicatorilor tehnico-economici şi, mai ales, după finalizarea licitaţiei de execuţie, care va fi organizată la începutul toamnei.

    În Parcul Feroviarilor nu vor exista niciun fel de construcţii, cu excepţia unei mici clădiri cu funcţiuni administrative.Viceprimarul Dan Tarcea a dezvăluit că în acest spaţiu vor fi amenajate terenuri de sport, o zonă inundabilă pentru plante şi animale acvatice şi funcţiuni pentru petrecerea timpului în aer liber, scrie radiocluj.ro

  • O fostă zonă industrială a oraşului Cluj va deveni cel mai modern spaţiu de relaxare pentru clujeni

    Până la sfârşitul lunii ianuarie, dacă nu există niciun fel de contestaţie la această licitaţie, ar putea fi adjudecat câştigătorul, după care putem intra în linie dreaptă cu reconstrucţia parcului, care are o suprafaţă de 5,3 hectare. (viceprimarul Dan Tarcea)

    Proiectul în baza căruia se va face modernizarea Parcului Feroviarilor a fost finalizat, iar arhitecţii care se ocupă de această lucrare trebuie să obţină, până la sfârşitul lunii august, toate avizele necesare pentru emiterea autorizaţiei de construcţie.

    Pentru această zonă verde a Clujului, municipalitatea a organizat anul trecut un concurs internaţional de soluţii în urma căruia a fost selectată cea mai bună propunere pentru reamenajarea parcului.

    Şeful Direcţiei de Dezvoltare Locală din Primărie, Ovidiu Cîmpean, arată că Parcul Feroviarilor va fi principalul spaţiu de relaxare din această parte a oraşului, unde, până nu demult, a fost zona industrială a Clujului:

    Parcul Feroviarilor face parte dintr-o viziune mai amplă a Primăriei, de a conecta spaţiile verzi de-a lungul Someşului. În acest moment lucrăm şi la proiectul tehnic pentru remodelarea malurilor Someşului şi pentru modernizarea Parcului Armătura, care este în imediată vecinătate a Parcului Feroviarilor, şi încercăm să legăm aceste spaţii verzi, astfel încât să avem o zonă de relaxare coerentă prin care să creştem calitatea vieţii pentru clujeni. (Ovidiu Cîmpean)

    O primă evaluare a lucrărilor de reamenajare a Parcului Feroviarilor indică o sumă ce depăşeşte cinci milioane de euro. Cât va costa cu adevărat investiţia, se va şti mai precis odată cu aprobarea în Consiliul Local a indicatorilor tehnico-economici şi, mai ales, după finalizarea licitaţiei de execuţie, care va fi organizată la începutul toamnei.

    În Parcul Feroviarilor nu vor exista niciun fel de construcţii, cu excepţia unei mici clădiri cu funcţiuni administrative.Viceprimarul Dan Tarcea a dezvăluit că în acest spaţiu vor fi amenajate terenuri de sport, o zonă inundabilă pentru plante şi animale acvatice şi funcţiuni pentru petrecerea timpului în aer liber, scrie radiocluj.ro

  • Doi antreprenori din Cluj au investit 190.000 de euro într-o cafenea-bibliotecă: spun că au vrut să facă un loc ca „acasă”

    Nicolae Doru Ţiţ şi Emilian Sergiu Rednic au pus pe harta locaţiilor din Cluj o cafenea-bibliotecă în urmă cu trei ani, sub brandul Bookla, din pasiunea pentru cărţi şi dorinţa de a construi un loc ca “acasă“.

    Pentru a-şi materializa ideea, cei doi au atras finanţare prin Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, la care au adăugat şi fonduri proprii, valoarea totală a investiţiei ridicându-se la aproximativ 190.000 de euro.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Generozitate surpriză pe bani publici: Consiliul Judeţean Cluj donează 100.000 de lei pentru reconstrucţia Notre Dame

    Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, cel care a propus, miercuri, amendamentul privind alocarea unei sume pentru Notre Dame la proiectul de hotărâre privind bugetul judeţului Cluj pe anul 2019, a declarat că banii se iau de la capitolul funcţionare al deliberativului judeţean.
     
    „Am văzut drama din Paris, incendiul de la catedrala Notre-Dame, o tragedie a creştinătăţii şi am propus CJ Cluj, ca şi creştin şi catolic, alocarea a 100.000 de lei (peste 21.000 de euro – n.r.) pentru reconstrucţia bisericii pariziene. Este un gest simbolic pe care judeţul Cluj îl poate face pentru catedrala Notre Dame din Paris. Trebuie să vedem, din punct de vedere juridic, cum se poate da această sumă. Consiliul Judeţean Cluj a aprobat propunerea mea, votul fiind unul foarte important. Banii se iau de la capitolul funcţionare al CJ”, a spus Vakar.
     
  • Proiectul de un miliard de euro, important pentru România, care bate pasul pe loc

    Autorităţile descriu proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti ca fiind unul esenţial pentru sistemul energetic al ţării. Însă acţiunile concrete pentru realizarea lui se lasă aşteptate de ani buni. În valoare de 1 miliard de euro, proiectul a prins contur în urmă cu aproape jumătate de secol, dar nu dă semne că va fi terminat în următorul deceniu, deşi e „prioritar” de zece ani.

    ”Proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti este un proiect prioritar pentru România pe care neapărat trebuie să îl realizăm”, spunea, la începutul acestui an, ministrul Energiei Anton Anton. Acelaşi ministru sublinia importanţa proiectului, spunând că este o “chestiune obligatorie”.

    Declaraţiile sunt doar cele mai recente dintr-un şir de explicaţii date de autorităţile centrale şi locale privind impactul major pe care hidrocentrala îl va avea şi cât de importantă este construcţia ei. Încă din 2009, proiectul era văzut ca unul „prioritar” pentru Guvern, după cum declara la acea dată premierul Emil Boc, când Executivul a şi adoptat un memorandum în acest sens, care însă nu mai produce efecte juridice în prezent.

    De altfel, proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniţa-Lăpuşteşti a fost inclus şi în anul 2018 în lista proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), conform HG nr. 643/23.08.2018.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro. 

  • „Ieşi şi votează ca fii tăi să vină acasă”. Maraton de 500 de kilometri: Un pensionar din Cluj a mărşăluit pe jos până la Bucureşti

    Mihai Manolea, un pensionar din Bucureşti în vârstă de 58 de ani, a pornit din Capitală, pe jos, spre Cluj-Napoca, în 1 aprilie, în „Marşul deşteptării naţiunii române”, şi a ajuns miercuri la Cluj-Napoca, după ce a străbătut peste 500 de kilometri.
     
    Acesta a avut cu el un steag tricolor şi unul al UE, dar şi un banner cu mesajele „Ieşi la vot. Ieşi şi votează ca fii tăi să vină acasă” şi „300 de parlamentari. Fără penali”.
     
    „Am mers zilnic între 8 şi 12 ore pe jos, în medie 50 de kilometri într-un maraton civic, în «Marşul deşteptării naţiunii române», prin care am dorit să transmit un mesaj poporului român ca în 26 mai oamenii să iasă la vot. Dacă eu am mers pe jos 500 de kilometri între Bucureşti şi Cluj-Napoca, şi ei pot ieşi la urme câteva sute de metri până la secţia de votare. Am ales Cluj-Napoca deoarece de aici au fost anul trecut primii oamenii care au plecat într-un marş al speranţei până la Bucureşti, iar iniţiativa mi-a plăcut şi am vrut să le întorc acest marş clujenilor. Eu nu am nicio apartenenţă politică, aşa că le transmit românilor să aleagă oameni curaţi, tineri, noi, care să nu aibă dosare penale. Să nu mai voteze penali”, a spus Manolea.