Cercetătorii canadieani au făcut o descoperire cu adevărat semnificativă care arată ce se întâmplă imediat după ce corpul uman intră în moarte clinică. Descoperirea aduce o mare schimbare faţă de perspectiva anterioară a cercetătorilor. Studiul s-a bazat pe cazurile a patru pacienţi bolnavi în fază terminală care fuseseră deconectaţi de la aparatele secţiei de terapie intensivă dintr-un spital din Ontario. Deşi este deocamdată doar un caz înregistrat de medici, acesta sugerează necesitatea cercetării activităţii creierului după ce o persoană moare, luând în considerare şi etica privind donarea de organe.
Exoplaneta, numită GJ 1132b, care orbitează steaua pitică GJ 1132, este localizată la 39 de ani lumină faţă de Pământ, iar la început cercetătorii au numit-o sora geamănă a planetei Venus, datorită faptului că are o suprafaţă stâncoasă cu temperaturi mari de suprafaţă. Acum s-a aflat că această planetă are şi o atmosferă densă, la fel ca Venus, dar cu o altă compoziţie.
Deşi observatorii au mai indicat prezenţa atmosferelor pe alte exoplanete, aceste obiecte cosmice erau de dimensiuni considerabile, asemenea giganţilor gazoşi din sistemul nostru solar. Însă, exoplaneta în cauză are o rază de 1,4 ori mai mare ca cea a Terrei şi o masă de 1,6 mai mari ca Pământul, informează Space.
Această descoperire este importantă mai ales în contextul căutării vieţii pe alte planete, iar prezenţa unei atmosfere este printre cele mai bune indicii cu privire la acest aspect.
Domeniul Cercetare & dezvoltare, vital pentru creşterea economică, este cel mai afectat de salarizarea unitară în varianta trimisă în Parlament de guvernarea PSD.
Cercetătorii nu doar că nu beneficiază de nicio creştere, dar pierd şi ceea ce au câştigat în 2016 prin scutirea de impozit pe care le-o acordase guvernul tehnocrat. Şi nu pierd puţin: pierd mult peste dublul facilităţii de anul trecut.
Proiectul legii salarizării lansat în dezbaterea publică le taie cercetătorilor sume care depăşesc ce au câştigat anul trecut prin facilitatea fiscală acordată de Guvernul Dacian Cioloş – eliminarea impozitului pe venit. Anul trecut, Dacian Cioloş a extins şi la angajaţii din domeniul cercetării aplicative scutirea de impozit existentă deja în cazul IT-iştilor.
Măsura fusese luată pentru a impulsiona domeniul şi pentru a opri în ţară talentele atât de căutate în toată lumea, mai ales că România nu are bugete care să-i permită alocări importante pentru acest sector. În România se cheltuieşte pentru acest domeniu, pe cap de locuitor, o sumă de aproape 20 de ori sub media europeană, potrivit Cursdeguvernare.ro.
Angajaţii din unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare sunt retrogradaţi cu câteva clase bune. Practic, avem de-a face cu aproape o înjumătăţire a salariului de bază al cercetătorului ştiinţific I.
Alte categorii nemulţumite de grilele de salarizare din proiectul depus în Parlament sunt funcţionarii publici, angajaţii din Finanţe şi ANAF, poliţiştii.
Funcţionarii publici sunt nemulţumiţi de nivelele salariale stabilite prin noul proiect al legii salarizării unitare şi ameninţă cu proteste imediat după Paşti, scrie Realitatea
Domeniul Cercetare & dezvoltare, vital pentru creşterea economică, este cel mai afectat de salarizarea unitară în varianta trimisă în Parlament de guvernarea PSD.
Cercetătorii nu doar că nu beneficiază de nicio creştere, dar pierd şi ceea ce au câştigat în 2016 prin scutirea de impozit pe care le-o acordase guvernul tehnocrat. Şi nu pierd puţin: pierd mult peste dublul facilităţii de anul trecut.
Proiectul legii salarizării lansat în dezbaterea publică le taie cercetătorilor sume care depăşesc ce au câştigat anul trecut prin facilitatea fiscală acordată de Guvernul Dacian Cioloş – eliminarea impozitului pe venit. Anul trecut, Dacian Cioloş a extins şi la angajaţii din domeniul cercetării aplicative scutirea de impozit existentă deja în cazul IT-iştilor.
Măsura fusese luată pentru a impulsiona domeniul şi pentru a opri în ţară talentele atât de căutate în toată lumea, mai ales că România nu are bugete care să-i permită alocări importante pentru acest sector. În România se cheltuieşte pentru acest domeniu, pe cap de locuitor, o sumă de aproape 20 de ori sub media europeană, potrivit Cursdeguvernare.ro.
Angajaţii din unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare sunt retrogradaţi cu câteva clase bune. Practic, avem de-a face cu aproape o înjumătăţire a salariului de bază al cercetătorului ştiinţific I.
Alte categorii nemulţumite de grilele de salarizare din proiectul depus în Parlament sunt funcţionarii publici, angajaţii din Finanţe şi ANAF, poliţiştii.
Funcţionarii publici sunt nemulţumiţi de nivelele salariale stabilite prin noul proiect al legii salarizării unitare şi ameninţă cu proteste imediat după Paşti, scrie Realitatea
Un trib ar putea fi singura populaţie izolată a civilizaţiei moderne. Noi imagini au fost înregistrate cu tribul care nu permite străinilor pătrunderea pe insulă.
Membrii acestui trib sunt descendenţii direcţi ai primilor oameni care au apărut în Africa, aceştia trăiesc pe insulă de peste 60.000 de ani.
Cercetătorii canadieani au făcut o descoperire cu adevărat semnificativă care arată ce se întâmplă imediat după ce corpul uman intră în moarte clinică. Descoperirea aduce o mare schimbare faţă de perspectiva anterioară a cercetătorilor. Studiul s-a bazat pe cazurile a patru pacienţi bolnavi în fază terminală care fuseseră deconectaţi de la aparatele secţiei de terapie intensivă dintr-un spital din Ontario. Deşi este deocamdată doar un caz înregistrat de medici, acesta sugerează necesitatea cercetării activităţii creierului după ce o persoană moare, luând în considerare şi etica privind donarea de organe.
O descoperire şocantă a fost făcută de către arheologi într-un mormânt plin de vestigii cu valoare incredibilă.
Deneb Cesana, unul dintre cercetătorii de la Universitatea din Geneva, se numără printre cei care au făcut parte din echipa de cercetare.
Acesta a declarat că în viaţa lui nu a văzut aşa ceva.
Vezi aici un caz RAR şi ÎNFRICOŞĂTOR: Au descoperit o naştere în interiorul unui mormânt
Un proiect în care s-au investit zeci de milioane de dolari şi minţile multor cercetători, în timp ce Ionuţ Budişteanu a reuşit cu, evident, mult mai puţine resurse să gândească un soft care ar putea face mult mai accesibilă maşina autonomă. Tânărul român a conceput un soft mult mai ieftin decât sistemul folosit de cei de la Google. Softul lui Ionuţ procesează cu o foarte mare acurateţe imaginile de la o cameră webcam şi informaţiile de la un mini-radar.
IATĂ AICI ÎN CE STADIU E MAŞINA DE 4.000 $ PENTRU CARE IONUŢ A PRIMIT BANI DE LA INTEL
Cercetătorii canadieani au făcut o descoperire cu adevărat semnificativă care arată ce se întâmplă imediat după ce corpul uman intră în moarte clinică. Descoperirea aduce o mare schimbare faţă de perspectiva anterioară a cercetătorilor. Studiul s-a bazat pe cazurile a patru pacienţi bolnavi în fază terminală care fuseseră deconectaţi de la aparatele secţiei de terapie intensivă dintr-un spital din Ontario. Deşi este deocamdată doar un caz înregistrat de medici, acesta sugerează necesitatea cercetării activităţii creierului după ce o persoană moare, luând în considerare şi etica privind donarea de organe.