BusinessMagazin

Tag: cercetare

  • Obiceiuri care sunt la fel de periculoase precum fumatul

    Dezvoltarea reţelelor sociale şi descreşterea contactului interuman l-au îndemnat pe chirurgul Vivek Murthy să catalogheze singurătatea ca fiind o epidemie globală, care ar putea fi letală. Julianne Holt-Lunstad, profesor de psihologie din cadrul Universităţii Brigham Young, a descoperit în cadrul cercetării sale că singurătatea reduce speranţa de viaţă a oameniilor. Conform Science Alert, senzaţia de singurătate poate reprezenta echivalentul a 15 ţigări consumate zilnic.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului

     
    Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.
     
    Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.
     
    Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte. 
     
    Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. 
     

  • Povestea omului care a ajuns de la cercetător în apartament la cel mai bine platit om de ştiinţă din istorie

    Un cercetător studiază mutaţiile genetice pentru a găsi leac la orice, de la astm la artrită – o afacere care a reuşit să treacă peste eşecuri dramatice şi să-i facă miliardari pe cei care au crezut în ea. „Avem mult mai mult de oferit. abia am început.“

    Pentru cei mai mulţi oameni aflaţi în poziţia lui George Yancopoulos, oferta de muncă ar fi fost uşor de refuzat. Tânăr asistent la prestigioasa universitate Columbia, Yancopoulos, pe atunci în vârstă de 26 de ani, tocmai câştigase o bursă de cercetare de mai multe milioane de dolari pe opt ani în propriul laborator de genetică.

    Apoi a apărut Leonard Schleifer, un neurochirurg fără nicio experienţă de business, cu oferta sa: un post la noua sa companie de medicamente cu sediul într-un apartament cu un dormitor din Colegiul Medical Cornell. Povestea a început în 1988. Schleifer intenţiona să pună în practică cele mai noi descoperiri din domeniul ştiinţelor genetice pentru tratarea afecţiunilor creierului, dar nu stăpânea bine materia – revoluţia ADN-ului era încă tânără. Yancopoulos urma să fie expertul său în genetică.

    A avut loc ceva luptă de convingere, dar în cele din urmă Yancopoulos a părăsit confortul mediului universitar pentru a se alătura companiei lui Schleifer, cunoscută ulterior ca Regeneron Pharmaceuticals. Presiunile neurologului au venit la momentul potrivit. Cu câteva zile înainte, Yancopoulos le povestise păriţilor săi, imigranţi greci, despre bursa de cercetare primită la universitate. Pentru un tânăr asistent prestigiul este cât se poate de important, dau nu şi pentru părinţii lui Yancopoulos. Pe ei îi interesa mai mult salariul: 30.000 de dolari pe an, o sumă cât se poate de modestă pentru standardele de pe piaţa americană.

    Vorbindu-i pătimaş în greacă, îşi aminteşte acum Yancopoulos, tatăl său s-a plâns că după ce a luptat cu naziştii şi cu comuniştii şi a muncit din greu pentru a câştiga bani ca să-i poată asigura fiului său o educaţie bună, rezultatul final pare să fie „o viaţă în laborator pentru ştiinţe ezoterice despre care doar câţiva oameni vor citi în jurnale“, spunea pe-atunci tatăl. Dacă tânărul chiar avea de gând să vindece boli şi să schimbe lumea, cu siguranţă că putea scoate din aceasta suficienţi bani pentru o viaţă decentă.

    Yancopoulos nu mai este un novice, şi nici salariul său nu este modest. Ca director de cercetare la Regeneron (numele trimite la regenerarea celulelor din creier), el a devenit cel mai bine plătit cercetător din istorie. Este o somitate în domeniu acum, un deschizător de drumuri şi primul director de cercetare şi dezvoltare din industria farma devenit miliardar. Anul trecut a fost remunerat pentru munca sa cu 40,3 milioane de dolari.

    Tatăl său n-a trăit destul să-l vadă unde este acum, dar la înmormântare, în 2010, oamenii alături de care bătrânul Yancopoulos a luptat pe front i-au povestit fiului cât de mândru a fost tatăl său de de el întotdeauna.

    „Însă nu mi-a spus-o niciodată direct“, spunea, lăcrimând, cercetătorul. „Credea că aşa este cel mai bine să-ţi creşti copilul“.

    Regeneron a avut nevoie de două decenii pentru a câştiga prima aprobare de produs din partea administraţiei americane pentru alimente şi medicamente. Au fost momente când a contemplat sfârşitul aventurii. Marea desprindere s-a produs în 2011, când autorităţile au aprobat Eylea, un medicament folosit pentru tratarea degenerării moleculare – principala cauză a pierderii vederii la oamenii cu vârste de peste 50 de ani. De atunci, Regeneron este cel mai bun performer al indicelui bursier S&P 500, acţiunile sale urcând cu peste 2.000%, la 400 de dolari pe unitate. Anul trecut, vânzările de Eylea în SUA au crescut cu 54%, la 2,7 miliarde de dolari, iar veniturile totale ale companiei au avansat cu 46%, la 4,1 miliarde de dolari. Regeneron are alte 13 produse în stadiul de dezvoltare clinică, inclusiv unele în teste finale pentru tratamente contra astmului şi artritei.

    Lui Schleifer îi place să-şi explice succesul spunând că el şi Yancopoulos au construit un producător de medicamente rare în care controlul îl deţin oamenii de ştiinţă. „George este cea mai inovatoare şi inventivă persoană pe care am cunoscut-o“, spune neurochirurgul. „Principala mea misiune este de a crea un mediu care-i permite să-şi dezlănţuie magia şi să nu-i stau prea mult în cale.“

    În anii de nebunie ai companiei, echipa lui Yancopoulos a construit încet o infrastructură de cercetare pentru medicamente înţesată cu instrumente de proprietate care au făcut ca noii anticorpi şi noile formule să fie mai uşor de dezvoltat. Poate cel mai mare avantaj a fost tehnologia numită VelocImmune, care permite transferarea ADN-ului uman la şoareci de laborator astfel încât anticorpii şoarecilor să răspundă terapiilor aşa cum ar face-o sistemul de imunitate al oamenilor.

    Aceste năluci (pentru alţii) au dat companiei mai multă încredere că efectele pe care medicamentele sale le au asupra animalelor testate vor fi aceleaşi şi la oameni. În ultimii doi ani, Regeneron şi-a dezvoltat un centru de genetică unde roboţi de secvenţionare a ADN-ului îşi fac treaba 24 de ore pe zi timp de şapte zile pe săptămână pentru înregistrarea codurilor genetice ale, până acum, 100.000 de voluntari.

    După standardele Big Pharma, ce face Regeneron este ca mersul off-road. Directorii companiei spun că descoperirile lor sunt rodul curiozităţii ştiinţifice a lui Yancopoulos, un efort de a aduce părţi din laboratorul său din Columbia în sectorul privat. „Uneori glumim spunând că agendele de întâlniri sunt ca un fel de sugestii, aşa cum oamenii privesc limitele de viteză“, spune Drew Murphy, vicepreşedinte la departamentul de cercetare a al Regeneron. „Multe dintre acestea au ca motor capacitatea lui George de a stimula gândirea“.

    Într-o sală de conferinţe din sediul Regeneron din Tarrytown, New York, Yancopoulos încă mai are energia unui lector universitar care abia a descoperit cafeaua.

    Gesticulează energic în timp ce vorbeşte şi are obiceiul de a sări din fotoliu în mijlocul propoziţiei pentru a desena grafice pe o tablă albă aflată la celălalt capăt al camerei. Poartă o cămaşă uşor mototolită, pantofi uşori, confortabili, închişi la culoare şi o cravată cu logo-ul Columbia (în afară de aceasta mai are încă una). Tonul de apel al telefonului este Enterprise. Maşina miliardarului, o Honda Pilot veche de zece ani, este la service cu transmisia dată peste cap.

    „Nu este ca şi cum aş încerca să trăiesc modest“, explică Yancopoulos – el le găteşte copiilor şi le spală rufele în casa pe care şi-a cumpărat-o în anii de tinereţe şi entuziasm (pentru diversitate, a construit un fel de teren de baschet la subsol). „Însă am rămas un tip destul de simplu. Nimic nu se compară cu ştiinţa, nimic nu este mai bun decât ce facem noi.“

  • Care este cel mai zgomotos oraş din România

    Pe de altă parte, Braşov, Sibiu şi Miercurea Ciuc, urmate de Cluj-Napoca şi Slobozia sunt oraşele în care se înregistrează cel mai ridicat nivel de linişte din România. Studiul analizează percepţia cetăţenilor asupra nivelului de linişte în regiunile, oraşele şi cartierele în care aceştia locuiesc.

    Cât despre regiunile din România, cea mai liniştită este Transilvania, iar cea mai zgomotoasă – Bucureşti şi Ilfov, potrivit studiului realizat de Storia.ro. Capitala se află pe poziţia cu numărul şapte în topul celor mai dezavantajoase oraşe din punct de vedere al nivelului de linişte. Mai mult, cele mai zgomotoase cartiere din Bucureşti sunt Bucur Obor, Lujerului şi Militari, în timp ce Pajura, Dămăroaia şi Ozana sunt cele mai liniştite cartiere bucureştene. 

    La nivel naţional, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie din Sibiu, Răcădău din Braşov şi Pajura din Bucureşti, în timp ce la coada clasamentului pe ţară se află Micro 18 din Galaţi, Ultracentral din Botoşani şi UTA din Arad.

    În Braşov, cartierele cu cel mai ridicat nivel de linişte sunt Răcădău, Noua, Schei, Stupini şi Avantgarden, iar în Cluj-Napoca – Grigorescu, Gruia, Andrei Mureşanu, Gheorgheni şi Zorilor. Orădenii au votat Dealuri, Oncea, Episcopia Bihorului, Iosia şi Cantemir ca fiind cele mai avantajoase cartiere din punct de vedere al nivelului de linişte. În Sibiu, acelaşi clasament este condus de Valea Aurie, Trei Stejari, Sub Arini, Lupeni şi Ştrand.

    Locuitorii din Iaşi au votat Miroslava, Tomeşti, Valea Adâncă, Lunca Cetăţuii, Popas Păcurari ca fiind cele mai liniştite cartiere din oraşul lor. În Timişoara, Bucovina, Mehala şi Soarelui sunt cartierele cu cel mai ridicat nivel de linişte, urmate de Freidorf şi Ronat, potrivit notelor oferite de către timişoreni.

    Percepţia cetăţenilor asupra celor mai avantajoase oraşe şi cartiere din punct de vedere al nivelului de linişte este a zecea temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research – „Oraşe şi cartiere din România”. Până în prezent, 258.948 de români au răspuns chestionarului propus de platforma de imobiliare. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punct de vedere al nivelului de linişte, de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

     

  • Pariul de 400 de milioane de dolari al Google

    Google a investit foarte mulţi bani în dezvoltarea sistemelor de inteligenţă artificială, iar descoperirile şi avansul făcut de companie în domeniu încep să-şi arate roadele.

    Alphabet, compania-mamă a Google, a lansat de curând noi produse hardware: două noi telefoane, un laptop, dar şi o pereche de căşti wireless. Produsele ar putea demonstra lumii că achiziţionarea companiei DeepMind de către Google ar putea genera şi profit, nu doar studii ştiinţifice.

    Alphabet a cumpărat DeepMind în anul 2014 pentru o sumă de 400 milioane de dolari, conform estimărilor de la momentul respectiv. De atunci, firma a scos mai multe studii şi lucrări ştiinţifice în domeniul machine learning: de la a învăţa un software să joace jocul Go mai bine decât un om până la a crea un sistem de inteligenţă artificială care mimează abilitatea creierului uman de a visa şi a plănui. Majoritatea acestor dezvăluiri au avut loc în mediul academic, fără potenţial comercial decât peste ani sau decenii. Aşadar, în primul an de când se află sub umbrela Alphabet, DeepMind a avut venituri zero.

    Asta s-ar putea schimba odată cu lansarea comercială a noilor produse Google. Noul asistent digital, prezent în telefoane, laptop şi dispozitivele Google Home, are o voce mai naturală, mai umană. Când asistentul a vorbit în engleză şi japoneză a fost un fenomen datorat faptului că DeepMind a dezvoltat anul trecut un algoritm care a trecut de la stadiul de cercetare la aplicare comercială în doar un an.

    Asistentul este disponibil în mai multe limbi acum, pe dispozitivele Google Home, inclusiv engleză, franceză, germană şi japoneză. Pe când asistentul de pe telefon, pe lângă limbile menţionate mai sus, mai înţelege şi portugheză, coreeană, iar curând şi italiană, spaniolă şi ”engleză singaporeză“. Asistentul are un buton dedicat atât pe telefon cât şi pe noul laptop, Google Pixelbook, şi poate răspunde întrebărilor utilizatorilor vocal sau în scris.

    De acum, asistentul poate recunoaşte vocea unui membru al familiei şi poate avea setări personalizate pentru acesta. De exemplu, dacă tatăl îl întreabă: ”Ce am în calendar?“, asistentul îi poate spune ce întâlniri are; dar dacă fiul pune aceeaşi întrebare, îi poate spune ce teme are de făcut.

    Căştile wireless sunt legate între ele cu un fir, costă 159 de dolari (în SUA) şi vor fi disponibile începând cu luna noiembrie. în plus, vor putea traduce în timp real în 40 de limbi. La evenimentul de lansare, pe scenă a fost organizată o demonstraţie, o conversaţie din engleză în suedeză, care a mers fără greşeală. ”E ca şi cum ai avea propriul tău translator“, se lăuda prezentatorul pe scenă. Vom vedea dacă chiar aşa va fi, însă sigur este un pas în faţă.

    Un alt exemplu în acest sens este o cască numită Pilot, produsă de Waverly Labs. Casca se conectează prin Bluetooth la o aplicaţie şi fiecare poate vorbi în limba lui, informaţia fiind tradusă în timp real. Iniţial, dispozitivul va putea fi folosit pentru a traduce conversaţii în engleză, spaniolă, franceză şi italiană. Reprezentanţii Waverly Labs spun că alte limbi vor fi disponibile în curând, printre care hindi, arabă şi limbile slave. Până acum, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, s-au înregistrat precomenzi în valoare 5 milioane de dolari, iar 25.000 de unităţi au fost livrate deja.

    în 2016, DeepMind a publicat un studiu numit WaveNet, o nouă metodă prin care software-ul poate genera vocea; conform acestuia, noua tehnologie dezvoltată de DeepMind face vocea asistentului cu 50% mai umană decât cea a asistenţilor existenţi pe piaţă la momentul respectiv. Totuşi, această nouă metodă de generare a vocii necesită prea multă putere computaţională. ”Nu este ceva ce putem replica în lumea reală“, au spus cercetătorii de la DeepMind la vremea respectivă. într-un an, compania a găsit o modalitate de a face algoritmul WaveNet de 1.000 de ori mai rapid în timp ce au crescut calitatea sunetului. Asta înseamnă că vocea produsă de un computer este greu de diferenţiat de o voce umană.

    Drept urmare, DeepMind a început să producă bani. Firma rămâne independentă faţă de compania-mamă (Alphabet), iar primele venituri, pe 2016, sunt estimate la 30,3 milioane de dolari datorită produselor şi serviciilor furnizate altor companii din cadrul Alphabet, conform unor informaţii făcute publice în registrul de afaceri din Marea Britanie. DeepMind este o companie londoneză.

    în urmă cu trei luni, DeepMind a anunţat lansarea primului laborator în afara Marii Britanii, în Edmonton, Canada. Recent, compania a anunţat şi deschiderea unui birou în Montreal, în colaborare cu Universitatea McGill. Acesta va fi condus de către românca Doina Precup, profesor în cadrul School of Computer Science la universitatea McGill.

    Expertiza Doinei Precup este în domeniul numit ”reinforcement learning“, element foarte important pentru dezvoltarea raţionamentului unui computer şi abilitatea acestuia de a planifica. ”Misiunea DeepMind este perfect aliniată cu munca şi obiectivele mele de cercetare. Sunt încântată să mă alături echipei DeepMind şi să ajut la construirea noii echipe de la Montreal“, a declarat Precup.

    DeepMind a ajutat Google cu algoritmi pentru a eficientiza funcţionarea data center-urilor Google şi pentru a îmbunătăţi serviciul de publicitate al companiei americane.

    Bineînţeles, DeepMind este la început şi încă are pierderi, deoarece costurile cu resursa umană au fost de 104 milioane de lire sterline în 2016, iar pierderile nete ale companiei pe anul trecut sunt de 94 de milioane de lire sterline, dublu faţă de ceea ce a raportat pentru 2015.

    Chiar şi aşa, pariul de 400 de milioane de dolari al Google ar putea fi unul de succes.

  • Degradarea societăţii atinge un nou prag: fotografiile din telefon, mai valoroase decât viaţa în cuplu

    Sondajul a arătat că, pentru 49% dintre oameni, fotografiile cu ei înşişi, într-o ipostază “delicată”, sunt cele mai valoroase informaţii pe care le au pe dispozitivele lor, urmate de fotografiile care îi reprezintă pe copiii lor şi partenerul de viaţă. Gândul că ar putea să-şi piardă toate aceste amintiri preţioase este considerat mai neplăcut decât perspectiva unui accident de maşină, despărţirea de partener sau o dispută cu un prieten sau cu un membru al familiei. Însă, atunci când au fost puşi faţă în faţă cu decizia de a şterge aceste informaţii pentru bani, utilizatorii şi-au dat informaţiile digitale, precum fotografiile, pe mai puţin de 10,37 euro.

    Când sunt întrebaţi, oamenii spun că amintirile digitale ocupă un loc special în inimile lor, poate pentru că aceste amintiri sunt considerate de neînlocuit. Peste două cincimi, de exemplu, spun că nu ar putea să inlocuiască fotografiile şi video-urile din călătorii (45%), pe cele cu copiii lor (44%) sau cu ei înşişi (40%). Studiul arată că gândul pierderii acestor amintiri preţioase este considerat foarte stresant de majoritatea oamenilor. Mai mult, acest studiu indică faptul că oamenii ţin la dispozitivele şi fotografiile lor chiar mai mult decât la parteneri, prieteni sau animale de companie.

    Kaspersky Lab a întrebat participanţii cât de afectaţi ar fi dacă ar trece prin diverse scenarii, printre care boala unui membru al familiei, despărţirea de partener, un accident de maşină, pierderea fotografiilor digitale, a contactelor şi altele. La nivel global, boala unui membru al familiei s-a clasat pe primul loc, fiind considerată de respondenţi cel mai neplăcut incident pe care l-ar putea trăi. Pierderea sau furtul unui dispozitiv şi pierderea fotografiilor personale s-au clasat pe locul al doilea şi al treilea, în topul situaţiilor neplăcute, în numeroase regiuni ale globului, depăşind situaţii ca accidentele de maşină, despărţirea de partener, o zi proastă la serviciu, certuri cu membrii familiei şi prietenii şi, în unele cazuri, chiar o boală a animalului de companie.

    Totuşi, un experiment efectuat pentru Kaspersky Lab de psihologii media de la Universitatea Wuerzburg le-a arătat cercetătorilor un rezultat contradictoriu: în ciuda faptului că pretind că ţin la informaţiile lor, oamenii sunt, în acelaşi timp, dispuşi să le vândă pentru o sumă suprinzător de mică.  

    Participanţii la experiment au fost rugaţi să aprecieze cât ar valora, în bani, informaţiile stocate pe smartphone-urile lor, inclusiv fotografii cu familia şi prietenii, informaţiile de contact şi documentele personale. În mod suprinzător, valoarea pe care utilizatorii au dat-o informaţiilor lor a fost semnificativ mai mică decât ar fi fost de aşteptat, având în vedere disconfortul prin care au spus că ar trece dacă ar pierde acele date. Oamenii au avut tendinţa de a pune preţ mai mare pe detaliile lor financiare şi de plată (în medie 13,33 euro) decât pe alte tipuri de date. Informaţiile de contact au fost apreciate ca valorând, în medie, 11,89 euro, iar fotografiile au fost evaluate la o medie de doar 10,37 euro.

    În plus, experimentul a arătat că este foarte probabil ca tocmai amintirile cele mai preţioase ale oamenilor să fie schimbate pe bani. Atunci când participanţilor li s-au oferit bani (pe baza sumelor amintite) în schimbul ştergerii informaţiilor respective (nicio informaţie nu a fost ştearsă cu adevărat), fotografiile cu familia şi prietenii, documentele personale şi fotografiile cu participanţii au primit cel mai frecvent aprobarea de a fi şterse.

  • Bani pentru leacurile viitorului

    Christian Rodseth, aflat la conducerea filialei locale, prezintă scopul şi direcţiile bugetului de investiţii, planurile companiei pe plan local şi internaţional, dar şi perspectivele industriei în care activează.

    “Cred că în industria farmaceutică inovaţia este o responsabilitate, miza fiind reprezentată de vieţi omeneşti”, declară Rodseth, managing director al Janssen România şi administrator al Johnson & Johnson România. El îşi argumentează ideile prin cifre şi statistici: speranţa la viaţă a crescut cu 1,74 ani în perioada 2000-2009, iar în proporţie de 73% acest lucru se datorează terapiilor inovatoare. Astfel, între anii 2009 şi 2014, Janssen, compania farmaceutică a grupului Johnson & Johnson, a lansat la nivel global 14 medicamente noi, 11 fiind incluse pe Lista de Medicamente Esenţiale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Pe de altă parte, Janssen este compania cu cel mai mare buget investit în cercetare şi dezvoltare farmaceutică: circa 20,8% din veniturile totale ale grupului pe anul trecut, ceea ce se traduce în 9,1 miliarde de dolari, fapt ce o plasează, din acest punct de vedere, în topul primelor 10 companii la nivel mondial, indiferent de industrie.

    Tot printre planurile de investiţii se numără şi lansarea a 10 noi terapii şi vaccinuri în întreaga lume până în anul 2019. „Toate acestea într-o industrie în care procesul de cercetare şi dezvoltare a unui tratament nou durează aproximativ 12 ani, iar costurile pot depăşi pragul de 1,25 de miliarde de dolari pentru o terapie”, ţine să precizeze managing directorul diviziei locale.

    Compania Janssen este prezentă de 24 de ani pe piaţa din România sub entitatea legală Johnson & Johnson şi, potrivit raportărilor anuale interne ale grupului, cele mai mari investiţii în inovaţie au fost realizate de Janssen, spun reprezentanţii companiei. Anul trecut, 86% din investiţiile, în inovaţie declarate la nivelul grupului Johnson & Johnson Romania, respectiv 7,2 milioane de euro, reprezintă sponsorizările de medicamente. Cea mai mare parte din această sumă a fost investită în finanţarea unui unui program de acces timpuriu la tratament în beneficiul a 100 de pacienţi care suferă de leucemie limfocitară cronică şi limfom cu celule de manta; practic, compania a facilitat accesul gratuit al pacienţilor la un tratament inovator care a reprezentat cea mai bună şansă de supravieţuire a acestora după ce alte tratamente nu i-au ajutat.

    În general, investiţiile în inovaţie se duc către educaţia medicală, finanţarea programelor de cercetare şi dezvoltare, programele de acces timpuriu la tratament (name patient program – NPP), prin intermediul cărora compania acoperă costurile medicamentelor pentru ca pacienţii să beneficieze cât mai curând de tratamente inovatoare care încă nu sunt compensate sau programele de susţinere a pacienţilor (patient support program – PSP), datorită cărora persoanele înscrise au şanse mai bune în parcursul lor terapeutic. În 2016, Janssen a investit peste 1 milion de euro în cercetare şi dezvoltare pe plan local, buget ce s-a îndreptat, în principiu, către profesionişti şi organizaţii, în scopul planificării sau desfăşurării studiilor nonclinice, studiilor clinice sau studiilor nonintervenţionale care au caracter prospectiv. În viitorul apropiat Janssen intenţionează să aducă noi produse şi pe piaţa din România, concentrându-se asupra acelor afecţiuni în care nevoia de tratament este ridicată şi în continuare neacoperită, cum ar fi HIV, onco-hematologia şi imunologia.

    Janssen activează pe plan local în arii terapeutice precum neuroştiinţe, oncologie, hematologie, boli infecţioase, imunologie, cardiovascular şi boli metabolice, iar portofoliul companiei este format din 30 de medicamente pe bază de prescripţie medicală (Rx) şi din 6 medicamente Rx ale companiei Biogen, pentru care Janssen este distribuitor oficial în România. De la intrarea pe piaţa locală, compania a lansat medicamente în mai multe arii terapeutice, în funcţie de context, de nevoia imediată şi de oportunităţile pe care le-a avut la nivelul portofoliului, spune directorul firmei Janssen. De asemenea, începând cu acest an, compania pune pe piaţa locală şi tratamente noi pentru cancerul de prostată şi schizofrenie. „Deşi pe piaţa farmaceutică locală au fost aplicate numeroase modificări legislative, Janssen nu a retras niciun medicament de pe piaţa din România şi nici nu avem această intenţie. În prezent, avem cel puţin două medicamente care nu returnează niciun profit, însă le menţinem pe piaţă deoarece acei pacienţi cu ADHD şi schizofrenie nu au alternative terapeutice”, ţine să preciezeze acesta.

    Din perspectiva accesului la medicamente inovatoare, piaţa din România nu este acoperită uniform, spune Rodseth. Astfel, deşi există un progres înregistrat în ultimii ani, în anumite arii terapeutice nevoia de actualizare a standardelor de tratament este urgentă sau, mai grav, nu există încă tratamente disponibile pentru anumite afecţiuni. Potrivit statisticilor interne ale companiei, Janssen este lider pe piaţa locală în mai multe segmente în care activează, precum HIV/SIDA, unde asigură o mai bună aderenţă la tratament a pacienţilor; compania este lider în tratamentul cancerului de prostată, al cărui standard terapeutic nu mai fusese actualizat de peste 20 de ani, dar şi în tratamentul schizofreniei.

    De asemenea, este prima companie care a lansat un medicament pentru tuberculoza rezistentă la multidrog produsul fiind disponibil pe piaţa locală după o perioadă de mai bine de 50 de ani în care nu a existat o opţiune terapeutică pentru această boală.

    „45% dintre români consideră că un diagnostic de cancer este urmat, din nefericire, de deces într-un timp foarte scurt, deşi pentru multe tipuri ale acestei afecţiuni pacienţii au rate de supravieţuire extinse”, ţine să precizeze Rodseth. Astfel, Janssen se concentrează pe acele nevoi neacoperite din sănătate, în special ariile terapeutice pentru care opţiunile de tratament sunt limitate sau inexistente, cum este cazul onco-hematologiei, al bolilor rare sau al acelor afecţiuni care afectează sistemul imunitar, precizează directorul companiei farmaceutice.

    Însă în procesul accesului la inovaţie sunt întotdeauna implicaţi doi parteneri – companiile farmaceutice, care pun la dispoziţie medicamentele inovatoare din portofoliul pe care îl au, şi autorităţile, care, la rândul lor, trebuie să facă toate demersurile necesare pentru accelerarea accesului pacienţilor la aceste terapii. În acest scop, pe lângă produsele aduse pe piaţa locală, Janssen oferă şi activităţi de educaţie medicală destinate profesioniştilor ori organizaţiilor din domeniul sănătăţii şi pune la dispoziţia pacienţilor informaţii aprofundate despre ariile terapeutice în care compania are cea mai bună expertiză.

     

  • STUDIU: Nivelul plăţilor la timp efectuate de către români a crescut uşor în 2017

    În cadrul acestui studiu au fost intervievaţi factori de decizie din 3.200 de companii din 16 ţări europene cu privire la practicile de plată locale. Studiul îşi propune să analizeze relaţiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată şi influenţa lichidităţilor asupra economiei europene. 

    Practici de plată

    Unul dintre motivele care a contribuit la uşoara creştere a punctualităţii plăţilor efectuate de către români ar putea fi reducerea scadenţei medii acordate, de la 39 de zile în 2016, la 37 de zile anul acesta. În prezent, termenele de plată sunt mai scurte decât în 2016: doar 54% dintre clienţii B2B au scadenţe de cel puţin 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut. “Comparând rezultatele studiilor EOS din anii precedenţi, am ajuns la concluzia că scadenţele mai scurte au ca rezultat o rată de plată mai bună, afirmă Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.

    Cu toate acestea, în ciuda uşoarei îmbunătăţiri a numărului de plăţi efectuate  la timp, România este una dintre ţările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia, Rusia, Bulgaria şi Slovacia.

    Motive pentru comportamentul de plată neadecvat

    În ceea ce priveşte nivelul de creanţe neîncasate, acesta rămâne acelaşi ca în 2016, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparaţie, nivelul mediu de creanţe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.

    De asemenea, media plăţilor întârziate în România anul acesta a rămas de 23% – la fel ca în 2016. Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienţii B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăţilor de la propriii clienţi (80%), precum şi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). În ceea ce îi priveşte pe clienţii B2C (persoane fizice), aceştia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidităţile (75%) şi neglijenţei (61%).

    Consecinţe ale comportamentului de plată neadecvat

    Chiar şi o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii. Când vorbim însă de sute de mii de facturi neplătite, companiile implicate pot suferi pierderi care,  în unele cazuri, pot să ajungă la milioane de euro. Aşa cum arată studiul EOS, din cauza întârzierilor plăţilor, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (62%), probleme cu cash flow (41%) şi reduceri ale investiţiilor (27%).

    Mai mult, companiile reacţionează la aceste întârzieri de plată şi neplăţi prin reducerea locurilor de muncă şi stoparea angajărilor (27%) şi prin creşterea preţurilor (22%), ceea ce afectează direct piaţa locală. „Cei mai mulţi oameni nu conştientizează consecinţele generate de neplăţi şi plăţile întârziate”, afirmă Georg Kovacs. „Colectarea de creanţe are, de cele mai multe ori, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care îl joacă în economie nu este foarte vizibil, deşi consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma acesteia, deoarece lichidităţile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creaţe contribuie la evitarea creşterii preţurilor sau reducerii locurilor de muncă.”

    Nu în ultimul rând, 17% dintre companiile din România chestionate au fost total de acord că din cauza plăţilor întârziate şi neplăţilor s-au simţit vulnerabile. 

    Utilizarea eficientă a colectării de creanţe

    În Europa de Est companiile din România beneficiază cel mai mult de pe urma colaborării cu furnizorii externi. În fiecare an, colaborarea cu experţii în managementul creanţelor le returnează companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri.  

    Cele mai multe companii din România folosesc lichidităţile recuperate de specialiştii în managementul creanţelor pentru a-şi extinde segmentul de business (35%), în timp ce 31% dintre companii investesc aceşti bani în crearea de noi locuri de muncă şi securizarea celor existente. Aceasta înseamnă că furnizorii de colectare de creanţe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă. De asemenea, banii recuperaţi sunt investiţi în piaţa locală (29%) şi în cercetare şi dezvoltare (26%).

    În ceea ce priveşte colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanţe, aproape jumătate din companiile din România chestionate îşi administrează creanţele intern şi o medie de 10% dintre companii nu folosesc procese standardizate de management al creanţelor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016,  în 2017 semnificativ mai multe companii au început să colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea creanţelor. 

    “Creanţele reprezintă un risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialişti în colectarea de creanţe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichidităţile lor sunt protejate”, afirmă Georg Kovacs.

    Tendinţe în comportamentul de plată

    În ceea ce priveşte viitorul, companiile din România tind să fie mai puţin optimiste decât erau anul trecut şi printre cele mai sceptice ţări din Europa de Est legat de tendinţele în comportamentul de plată al clienţilor lor. “Acest pesimism al românilor cu privire la viitor nu este surprinzător şi este explicabil, având în vedere crizele politice din ţară care conduc la instabilitate economică”, este de părere Georg Kovacs.

    Digitalizarea procesului de dunning

    Digitalizarea procesului de dunning înseamnă înfiinţarea şi gestionarea unui proces de colectare care sa fie automatizat şi personalizat pentru fiecare client în parte, spre exemplu prin utilizarea analizelor de tip “big data”.  

    Deşi cele mai multe companii folosesc un software ca să sprijine procesul de dunning, oamenii din echipă intervin de multe ori ei înşişi în acest proces.   În România jumătate dintre companiile chestionate se consideră a fi digitalizate, însă doar 14% au procese de facturare complet digitalizate. Aceasta ar putea fi o explicaţie de ce companiile româneşti au fost cele mai sceptice din Europa de Est când au fost întrebate dacă plăţile întârziate ar putea fi reduse printr-un proces de colectare de creanţe digitalizat. 

     

  • Janssen, compania farmaceutică a Johnson&Johnson Romania, investeşte local peste 1 milion de euro în cercetare şi dezvoltare

    Janssen activează în peste 100 de ţări din întreaga lume. Compania are 21 de centre de cercetare şi dezvoltare la nivel global, 8 dintre acestea fiind situate în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (regiunea EMEA) alături de 9 unităţi de producţie.

    La nivel global, în perioada 2009-2014, compania a lansat 14 medicamente noi, iar 11 dintre terapiile din portofoliul său sunt incluse pe Lista de Medicamente Esenţiale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Totodată, planurile globale ale companiei Janssen vizează lansarea a 10 noi tratamente şi vaccinuri până în anul 2019. Toate aceste repere demonstrează angajamentul consistent al companiei pentru inovaţie, într-o industrie în care procesul de cercetare şi dezvoltare al unui tratament nou durează aproximativ 12 ani, iar costurile pot depăşi pragul de 1,25 de miliarde de dolari pentru o terapie.

    „Susţinem eforturile făcute de autorităţile din România în ultimii ani pentru a creşte accesul pacienţilor la terapii inovatoare şi ne-am exprimat disponibilitatea de a identifica împreună cu acestea soluţii sustenabile pentru a face posibilă actualizarea constantă a listei de medicamente compensate. Pe termen lung, ne propunem să continuăm investiţiile în aria onco-hematologiei pentru că dorim să aducem inovaţii pentru acele afecţiuni care afectează populaţii reduse de pacienţi şi pentru care, în acest moment, nevoia de tratament încă nu este acoperită. Ne dorim ca pacienţii români să beneficieze de aceleaşi oportunităţi în ceea ce priveşte accesul la medicamente precum orice alt cetăţean din Uniunea Europeană”, a declarat Christian Rodseth, Managing Director al Janssen România.

     Janssen susţine implementarea registrelor electronice de pacienţi, în special în domeniul oncologiei,  şi colaborează îndeaproape cu experţi şi lideri din domeniul sănătăţii. Aceste eforturi s-au concretizat în proiecte de succes în ţări precum Italia şi ar putea fi aplicate şi în România.

    Compania Janssen are o tradiţie de peste 60 de ani în domeniul neuroştiinţelor în care a schimbat paradigma terapeutică a schizofreniei datorită tratamentelor inovatoare orale şi injectabile cu eliberare prelungită cu ajutorul cărora pacienţii pot avea vieţi normale şi se pot reintegra în societate. La nivel local, potrivit datelor IMS- iulie 20174, Janssen este lider de piaţă în terapiile dedicate HIV/SIDA prin care este asigurată o mai bună aderenţă la medicaţie, tratamentul cancerului de prostată pentru care standardele terapeutice au fost actualizate după 20 de ani şi în tratamentul schizofreniei. De asemenea, Janssen este compania care a lansat primul medicament pentru tratarea tuberculozei multidrog-rezistente, în România fiind înregistrată cea mai mare rată de prevalenţă de la nivelul Uniunii Europene5.

     

  • Ce facultate trebuie să faci dacă vrei să-ţi creşti şansele de a deveni miliardar

    Şansele de a te transforma în miliardar pot creşte dacă studiezi ingineria sau dacă te angajezi ca om de vânzări, potrivit unei cercetări a agenţiei de recrutare Aaron Wallis Sales Recruitment, analizată de Business Insider.

    Cercetarea s-a bazat pe o listă Forbes a 100 celor mai bogaţi oameni din lume ca să dezvăluie ce au studiat ei, care au fost primele lor locuri de muncă şi cât de bogaţi au devenit. Studiul a scos la iveală faptul că 75 dintre cei mai bogaţi 100 de oameni au absolvit studii superioare, iar dintre aceştia, 22 au studiat Ingineria. 53 dintre ei au început să lucreze într-o companie, 19% în poziţia de oameni de vânzări, iar 17%, ca brokeri. 17% dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii şi-au început activitatea profesională prin fondarea propriului business.

    Facultăţile absolvite de majoritatea miliardarilor lumii sunt:
    1. Ingineria – 22
    2. Afacerile – 16
    3. Finanţe şi Economie – 11
    4. Dreptul – 6
    6. Informatică – 4

    Cel mai des întâlnite prime locuri de muncă ale miliardarilor lumii sunt:


    1. Om de vânzări – 10
    2. Broker pe piaţa de capital – 9
    3. Dezvoltator software – 5
    4. Inginerie – 5
    5. Analist – 4

    „Observăm că aproape toţi oamenii de top din business au absolvit studii superioare şi că studiile pot reprezenta primul pas în direcţia pregătirii unei cariere” spune Rob Scott, managing director la Aaron Wallis Sales Recrutiment.