BusinessMagazin

Tag: CEO

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 064. Andrei Frunză, CEO, bestjobs

    Cu o experienţă de peste 20 de ani la conducerea mai multor afaceri din sfera tehnologiei, dintre care circa jumătate în poziţia de CEO, Andrei Frunză se află acum la cârma platformei de recrutare bestjobs. Anterior rolului actual, el a condus proiecte de anvergură, ajutând la consolidarea unor branduri precum eJobs sau Clever Taxi, achiziţionată ulterior de Free Now. „«Aşii» din mâneca mea, atât pe plan personal, dar mai ales profesional, au fost curiozitatea, care mi-a folosit încă de mic pentru a explora tot felul de lucruri şi a descoperi ce mă reprezintă, şi competitivitatea, dorinţa de a evolua constant şi de a fi printre cei mai buni.” În plus, adaugă el, „fie că a fost vorba despre performanţa unui business, de coeziunea unei echipe sau de pasiunile mele, a rămâne deschis către perspective proaspete, nepoluate de subiectivism, mi se pare un reflex ce trebuie cultivat”. Andrei Frunză se declară adeptul unei vieţi echilibrate, în care jonglează cu provocările profesionale şi cu realizările personale într-o balanţă constantă.

    PROFILUL LUI ANDREI FRUNZĂ A APĂRUT ÎN ANUARUL 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA, EDIŢIA 2023. 

  • Cine este Murat Büyükerk, cel care conduce operaţiunile Arctic în România

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 061. Murat Büyükerk, CEO, Arctic

    Murat Büyükerk lucrează în cadrul companiei multinaţionale de electrocasnice Arçelik de peste trei decenii, şi a preluat conducerea operaţiunilor Arctic în ianuarie 2018. El are o expertiză amplă în management, achiziţii şi supply chain, marketing, management de produs, planificare de afaceri, precum şi vânzări internaţionale, deţinând diferite funcţii de conducere în aceste domenii.

    Murat Büyükerk a coordonat cu succes activitatea de brand a companiei şi a gestionat eficient echipe în peste 100 de ţări din Europa, Asia, Balcani, Orientul Apropiat şi Mijlociu, Regiunea Golfului şi Africa. Înainte de a prelua conducerea Arctic, a fost international regional sales director al Arçelik, poziţie din care a coordonat lansarea unei varietăţi de produse şi tehnologii de top care au susţinut creşterea globală a grupului. De asemenea, a fost vicepreşedinte de vânzări al Grundig (Germania). Printre hobby-urile sale se numără călătoriile, golful şi trabucurile. În România, destinaţiile sale favorite sunt Transfăgărăşanul şi Transalpina, dar şi Delta Dunării.

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: A venit primavara, au aparut NEET-ii! O intrebare catre vanatorii de capete, platformele de recrutare si firmele de plasare de forta de munca – oare cum ii putem aduce la servici?

    În fiecare primavara cand sarbatorim patrulaterul iubirii – 14 februarie, 24 februarie, 1 martie, 8 martie – ne bucuram sa vedem agitatia exuberanta din strazi, parcuri si piete care se umplu de puzderie de tejghele, galantare, casute, masute si orice altfel de display-uri improvizate.

    Milioane de flori, inimioare, martisoare, ursuleti, lumanarele, coronite, ciocolatele, magneti de frigider, bratari, lantisoare, cosulete, cosmetice, suveniruri, absolut orice va imaginati, toate acele nimicuri minunate si creative care vestesc primavara, iubirea, revenirea la viata. Invariabil aproape toate aceste nimicuri minunate si creative sunt puse in vanzare de foarte multi romani in putere, cu varste intre 15-29 de ani care, atunci cand nu poarta negocieri cu clientii stau cu ochii in telefoane, mai mult ca sigur pe retelele de socializare.

    Astia sunt NEET-ii Romaniei – nor in education, employment or training, care nu sunt intr-o forma de educatie, angajare sau instructaj – 19,2%  dintre tinerii cu varsta 15-29 de ani, pe care toti angajatorii ii cauta. Circa un milion de barbati si femei in floarea varstei si cu putere de munca pe care angajatorii ar face orice sa ii aduca la munca, sa ii instruiasca si sa le dea salarii in multe cazuri comparabile cu cele din vest.

    Nu incape nici o indoiala ca, in afara perioadelor de sarbatori, cand mai ajuta la cate o tejghea, NEET-ii de 15-29 de ani muncesc la negru sau sunt rentieri pe salariile parintilor si pensiile bunicilor (“lasa dragul mamei si al bunicii, tu sa te distrezi, am muncit eu o viata destul si pentru tine”).

    Sigur ca exista si alte motive pentru care NEET-ii de 15-29 de ani ingroasa randurile si sigur ca NEET-ul de 15-29 de ani este un fenomen la nivel european. Ce trebuie sa intelem insa este ca fenomenul este cu atat mai ingrijorator in Romania cu cat suntem statistic a doua cea mai mare rata din UE la acest indicator si ca indicatorul se adauga la o populatie de 15-29 de ani care, in dinamica, a fost decimata prin emigrare.

    Este riscant sa spunem asta avand in vedere cultura sarbatorilor de primavara, insa se cuvine sa semnalam ca asistam la un fenomen de masa de evaziune fiscala si munca la negru, din care se imbogatesc cei din spatele NEET-ilor care stau la tejghea. E-factura, reforma fiscala, consolidare bugetara, hahaha!

    Cifre estimative arata ca avem un milion de NEET de 15-29 de ani pregatiti de export si 400 de mii de lucuratori asiatici de import. Sa ne mai gandim la asta.

    Cristian Hostiuc ne arata in opinia de astazi “the good, the bad and the ugly”-ul impactului din ultimii doi ani al razboiului din Ucraina asupa Romaniei. Trecem prin cei mai buni ani econmici ai Romaniei. Sper insa ca inteligenta artificiala, robotii, digitalizarea, automatizarea si tehnologizarea vor putea lua rapid locul bunicilor pe care ii vom pierde si a parintilor care se vor duce in pensie in urmatorii 10 ani, pentru ca la NEET-ul enorm de astazi chiar nu va mai fi nimeni sa munceasca, in afara de lucratorii asiatici. Dar si asta este un model de dezvoltare economica, nu?

     

  • De ce crede un CEO că angajaţilor ar trebui să li se permită să vină la birou doar ca să îşi bea cafeaua alături de colegi: „Nu angajez oameni ca să îi văd cum lucrează”

     

    Mulţi angajatori impun prezenţa fizică la birou în zilele noastre, iar şefii se supără dacă angajaţii nu se prezintă personal.

    Frank Weishaupt, CEO al companiei producătoare de echipamente pentru videoconferinţe cu sediul în Boston, Owl Labs, nu se numără printre aceşti şefi. El încurajează activ angajaţii să-şi creeze programe de lucru care să li se potrivească, în locaţii care au sens, chiar dacă sensul înseamnă “badge-ul de cafea”, scrie CNBC.

    Termenul “badge-ul de cafea” se referă la practica de a introduce cartela de acces în clădirea biroului, petrecând suficient timp pentru a bea o cafea dimineaţa şi a discuta cu colegii, şi apoi întorcându-se acasă pentru a lucra. În locurile de muncă cu mandate stricte pentru prezenţa la birou, acest lucru este considerat o modalitate de a primi credit pentru prezenţa la birou, în timp ce te bucuri în continuare de beneficiile muncii de la distanţă.

    Această strategie ar trebui să fie acceptabilă pentru şefi peste tot, spune Weishaupt, care are peste 20 de ani de experienţă executivă în start-up-uri mici şi companii mari precum Yahoo: Dacă cineva va beneficia de interacţiunile sociale din birou înainte de a avea nevoie de izolare pentru a fi productiv, să li se permită să facă exact asta.

    “Angajăm oameni să facă o treabă. Nu îi angajăm să-i privim cum lucrează”, spune Weishaupt. “Îmi place participarea la birou atunci când o avem, dar vreau să fie organică.”

    Badge-ul de cafea poate părea o utilizare ineficientă a timpului, dar programele flexibile precum acesta pot îmbunătăţi eficienţa şi moralul. Într-un sondaj Gartner din 2021 cu peste 10.000 de lucrători digitali din întreaga lume, 43% dintre respondenţi au spus că programul de lucru flexibil i-a ajutat să fie mai productivi.

    “Biroul are un rol, dar impunerea faptului că trebuie să vii la birou în această zi, la această oră, şi să nu pleci mai devreme de această oră – acesta este un concept învechit”, spune Weishaupt. “Monitorizarea activităţii angajaţilor este o pantă foarte alunecoasă în care vei pierde încrederea.”

    Majoritatea şefilor doresc să lucreze de acasă la fel de mult sau chiar mai mult decât angajaţii lor, conform unui sondaj realizat asupra a 3.000 de angajaţi şi manageri americani de către firma de software Checkr. Poate fi dificil să te aliniezi la această dorinţă atunci când giganţi industriali precum Amazon sau Disney impun politici de prezenţă la birou, afirmând că angajaţii sunt mai productivi şi mai conectaţi în acest fel.

    Weishaupt are câteva sfaturi pentru orice şef se simte prins în mijloc, printred care: Ai încredere în instinctele tale şi fă ceea ce este corect pentru mediul de lucru specific al tău.

    “Biroul are un rol, dar este mai mult bazat pe sarcini”, spune el. “Dacă am întâlniri miercurea dimineaţa care trebuie să fie în persoană, la birou, voi fi prezent. Şi dacă aleg să fiu la birou şi restul zilei pentru a-mi termina munca, o voi face. Dar dacă vreau să o fac în altă locaţie, ar trebui să am acea flexibilitate.”

     

  • Carlos Tavares, CEO Stellantis (Fiat, Chrysler, Peugeot), a primit o creştere de salariu de 56%, până la 36,5 mil. dolari. Acum 10 ani el conducea proiectul Dacia

    Remuneraţia directorului general al Stellantis, Carlos Tavares, a crescut cu 56%, ajungând la 36,5 milioane de euro în 2023, ceea ce îl face unul dintre cei mai bine plătiţi şefi din industrie, după un an în care negocierile salariale dure cu sindicatele americane au afectat profitabilitatea companiei, raportează Financial Times.

    O mare parte din creşterea salarială a lui Tavares a provenit din bonusuri legate de obiective pe termen lung, iar Stellantis, care deţine mărci precum Peugeot, Fiat şi Jeep, a fost unul dintre cei mai profitabili producători auto din industrie în ultimii ani.

    Dar salariul ridicat al lui Tavares a provocat în trecut ciocniri cu sindicatele franceze şi cu acţionarii, inclusiv în 2022, când investitorii au votat împotriva pachetului său salarial la adunarea anuală a companiei. 

    Pachetul de anul trecut se compară cu salariul total de 23,5 milioane de euro pe care Tavares l-a primit pentru 2022. În 2023, salariul său fix de 2 milioane de euro a rămas neschimbat, iar salariul său variabil de 11,5 milioane de euro, legat de obiective precum fluxul de numerar liber, a fost cu 1,4 milioane de euro mai mic decât în anul precedent.

    Cu toate acestea, Tavares a primit şi un bonus de 10 milioane de euro legat de anumite obiective de transformare la Stellantis, care, la fel ca şi alţi constructori auto, se orientează către creşterea producţie de vehicule electrice.

    Salariul lui Tavares ameninţă să provoace o nouă dispută politică, pe lângă presiunea cu care se confruntă din partea guvernului italian pentru a creşte producţia în ţară.

    Anul trecut, cei mai mari trei constructori auto din SUA – Ford, General Motors şi Stellantis – au suferit greve în timpul negocierilor salariale cu sindicatul United Auto Workers. 

    Nivelul tot mai ridicat al salariilor directorilor executivi de la cele trei companii a reprezentat unul dintre argumentele centrale pe care sindicatul le-a folosit în negocieri, afirmând că salariile muncitorilor nu au reuşit să ţină pasul cu recompensele de la nivelul conducerii.

  • Cine este omul care conduce cel mai important lanţ de restaurante din România şi coordonează o echipă de 1.500 de oameni

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 059. Daniel Mischie, CEO, City Grill Group

    De aproape şapte ani conduce grupul City Grill, fiind implicat în conducerea grupului de aproape 20 de ani. Califică parcursul său profesional drept „amazing” şi spune că „nu am avut în plan să devin CEO peste cel mai important lanţ de restaurante din România şi să coordonez o echipă de 1.500 de oameni. Forţa de muncă, perseverenţa, asumarea riscurilor, dar şi educaţia au fost elementele cheie”. Cât priveşte planurile de viitor, acestea vizează consolidarea şi dezvoltarea afacerii atât pe zona restaurante şi hoteluri dar şi pe zone noi (QSR), şi nu numai în Bucureşti. „Ne gândim foarte serios să expunem grupul unei potenţiale listări la Bursă.”

    Daniel Mischie consideră drept cel mai important lucru în viaţă, după cum spune chiar el, „să fii  împăcat cu tine însuţi. Să fii mulţumit de ceea ce faci, să fii fericit de ceea ce eşti. În momentul în care se întâmplă să fii împăcat cu tine însuţi vei deveni mai actual, mai vesel, recunoscător, vei avea mai multă încredere în tine”.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 051. Sergiu Manea, CEO, BCR

    Sergiu Manea a fost numit CEO al Băncii Comerciale Române (BCR) în toamna anului 2015. Executivul a absolvit Academia de Studii Economice Bucureşti în anul 1995, iar ulterior a obţinut masteratul în finanţe la DOFIN Bucureşti. Şi-a început cariera printr-o serie de poziţii deţinute în cadrul unor instituţii financiare de top, precum BRD, ING Bank România, Citibank România şi Bank Austria Creditanstalt. Începând cu anul 2000, a îndeplinit mai multe roluri în domeniul pieţelor financiare la ABN AMRO Bucureşti şi Londra, iar între 2005 şi 2010 a ocupat poziţia de managing director, head of EEMEA Markets, UniCredit Markets & Investment Banking la Bank Austria. A fost, apoi, managing partner al Ithuba Capital, o companie de consultaţă pentru investiţii private cu sediul în Viena, Austria, după care s-a alăturat BCR, unde a deţinut funcţia de vicepreşedinte executiv trezorerie, pieţe de capital & group large corporates.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 050. Daniel Barciuc, CEO, Siemens România

    Daniel Barciuc este CEO al Siemens România din aprilie 2022. Cu o istorie de 118 ani în ţara noastră, Siemens este reprezentat pe plan local în majoritatea activităţilor existente la nivel global: automatizări industriale, acţionări electrice şi cercetare-dezvoltare, prin implicarea a 2.250 de angajaţi. Siemens operează 3 fabrici (în Sibiu şi Buziaş) şi 4 centre globale de cercetare-dezvoltare (în Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca şi Sibiu). Daniel Barciuc şi-a construit cariera în domeniul petrol şi gaze, ocupând roluri importante în managementul proiectelor de automatizări industriale. Cu o experienţă de peste 17 ani în cadrul Siemens, el a condus anterior divizia Digital Industries, rol pe care l-a păstrat în continuare.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 046. Alexandru Bogdan, CEO, ROCA X

    ROCA X, vehicul investiţional ce face parte din Impetum Group, l-a numit în funcţia de CEO pe Alexandru Bogdan în 2020. Anterior, el a ocupat poziţia de manager de investiţii în cadrul companiei. Identificarea şi selecţia noilor start-up-uri în care ROCA X a ales să investească până în acest moment au fost făcute sub coordonarea lui Alexandru Bogdan. Face parte din echipa ROCA X încă de la înfiinţare, contribuind la dezvoltarea proiectului prin aptitudinile sale de product design, user & customer experience, digital şi expertiză în IT. În plus, el vine şi cu propria experienţă de antreprenor.

  • De unde se va da ora exactă în domeniul inteligenţei artificiale: CEO-ul OpenAI, Sam Altman, vede Emiratele Arabe Unite ca un viitor teren de testare a reglementărilor AI la nivel mondial

    Sam Altman, de la OpenAI, a declarat că Emiratele Arabe Unite ar putea servi drept „un teren de reglementare” la nivel mondial pentru a testa noile tehnologii AI şi, ulterior, pentru a stabili regulile globale care să limiteze utilizarea acestora, raportează Bloomberg.

    „Este foarte complicat de centralizat toate ideile de reglemetare referitoare la noile tehnologii inteligente”, i-a transmis Altman ministrului IA din Emiratele Arabe Unite, într-o apariţie virtuală la World Governments Summit. 

    Lumea va avea nevoie de o politică unificată pentru a ţine în frâu viitoarele progrese ale inteligenţei artificiale, a declarat liderul OpenAI, al cărui ChatGPT a propulsat tehnologia în mainstream. „Cred că, din mai multe motive, Emiratele Arabe Unite ar putea fi pregătite pentru a lua poziţia de lider în discuţiile pe această temă”, a declarat el marţi.

    Comentariile au fost făcute în contextul în care Altman laudă investitorii din Orientul Mijlociu pentru o iniţiativă în domeniul semiconductorilor care va ajuta la progresul AI. Emiratele Arabe Unite au investit masiv în inteligenţa artificială şi au făcut din aceasta un considerent politic cheie, însă legăturile sale cu China au stârnit unele îngrijorări în Statele Unite.

    Luni, directorul executiv al G42, o companie arabă AI controlată de consilierul pentru securitate naţională al EAU, şeicul Tahnoon bin Zayed Al Nahyan, a declarat pentru Bloomberg că firma îşi va reduce prezenţa în China pentru a se conforma cerinţelor Washingtonului. G42 are parteneriate cu OpenAI, Microsoft Corp. şi Cerebras Systems Inc.