Tag: caz

  • BREAKING NEWS: Scade numărul infectărilor cu coronavirus. Câte cazuri s-au înregistrat în ultimele 24 de ore

    În România au fost înregistrate 5.991 de cazuri noi de coronavirus şi 164 de decese, de marţi până miercuri. Numărul pacienţilor în stare gravă la ATI este de 1.267.

    Până miercuri, în România au fost confirmate 571.749 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 469.499 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.991 cazuri noi de coronavirus.

    Până miercuri, 13.862 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat, iar în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 164 de decese. Este vorba de 112 bărbaţi şi 52 de femei, pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, un deces la categoria de vârstă 30-39 de ani, şase decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 12 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 38 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 60 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 46 decese la categoria de peste 80 de ani.

    158 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, pentru cinci pacienţi decedaţi nu au fost înregistrate comorbidităţi, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În spitalele din România, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.977. Dintre acestea, 1.267 sunt internate la ATI.

    Până miercuri, la nivel naţional, au fost prelucrate 4.505.916 teste. Dintre acestea, 28.191 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 17.926 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 10.265 la cerere.

    Pe teritoriul României, 43.109 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.298 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 66.541 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 124 de persoane.

  • BREAKING NEWS: Scade numărul infectărilor cu coronavirus. Câte cazuri s-au înregistrat în ultimele 24 de ore

    În România au fost înregistrate 5.991 de cazuri noi de coronavirus şi 164 de decese, de marţi până miercuri. Numărul pacienţilor în stare gravă la ATI este de 1.267.

    Până miercuri, în România au fost confirmate 571.749 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 469.499 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.991 cazuri noi de coronavirus.

    Până miercuri, 13.862 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat, iar în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 164 de decese. Este vorba de 112 bărbaţi şi 52 de femei, pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, un deces la categoria de vârstă 30-39 de ani, şase decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 12 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 38 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 60 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 46 decese la categoria de peste 80 de ani.

    158 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, pentru cinci pacienţi decedaţi nu au fost înregistrate comorbidităţi, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În spitalele din România, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.977. Dintre acestea, 1.267 sunt internate la ATI.

    Până miercuri, la nivel naţional, au fost prelucrate 4.505.916 teste. Dintre acestea, 28.191 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 17.926 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 10.265 la cerere.

    Pe teritoriul României, 43.109 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.298 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 66.541 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 124 de persoane.

  • Scădere masivă a numărului de cazuri de COVID în România în prima zi după alegeri

    Autorităţile anunţă că în ultimele 24 de ore, în România, au fost confirmate cu SARS-CoV-2 un număr de 3.660 de persoane din 8.791 de teste, iar 127 de bolnavi au murit. În ATI numărul celor în stare gravă se menţine la 1.280 de cazuri.

    Până luni, în România au fost confirmate 517.236 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, dintre care 409.121 sunt pacienţi declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 3.660 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

    Până luni, 12.447 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat, 127 de decese fiind înregistrate în ultimele 24 de ore.

    Este vorba de 79 de bărbaţi şi 48 de femei, pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Timiş, Tulcea, Vaslui, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, un deces la categoria de vârstă 30-39 de ani, cinci decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 14 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 31 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 42 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 33 decese la categoria de peste 80 de ani.

    118 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, pentru şase pacienţi decedaţi nu au fost înregistrate comorbidităţi, iar pentru trei pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.762. Dintre acestea, 1.280 sunt internate la ATI.

    Până luni, la nivel naţional, au fost prelucrate 4.264.272 de teste. Dintre acestea, 8.791 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 6.532 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.259 la cerere.

    Pe teritoriul României, 45.009 persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.075 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 67.627 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 126 de persoane.

  • Este oficial: ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru al treilea trimestru al anului 2020

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T3 2020, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T3 2019. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T3 2020 sunt aferente perioadei iulie – septembrie 2020.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Analiză: Când ar putea fi atins numărul maxim de cazuri de COVID-19 în România

    Analizele epidemiologice internaţionale estimează pentru România un maxim de cazuri COVID-19 la sfârşitul lunii noiembrie, când se aşteaptă o triplare a necesarului de paturi, spun, marţi, reprezentanţii Prefecturii Suceava.

    Reprezentanţii Prefecturii Suceava citează, într-un comunicat transmis marţi, analize epidemiologice internaţionale potrivit cărora se estimează pentru România un maxim de cazuri COVID-19 la sfârşitul lunii noiembrie, când se aşteaptă o triplare a necesarului de paturi.

    În acel moment este posibil să fie necesară o capacitate de cazare de aproximativ 900 de locuri, ambele spitale fiind depăşite.

    „Printr-o decizie a DSP Suceava de a dedica 10% din fiecare unitate sanitară pentru patologia Covid, se obţine un număr suplimentar de 260 paturi, aspect ce a fost discutat cu managerii tuturor unităţilor medicale din judeţ în şedinţe ale CJSU anterioare”, spun reprezentanţii Prefecturii Suceava.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analiză: Când ar putea fi atins numărul maxim de cazuri de COVID-19 în România

    Analizele epidemiologice internaţionale estimează pentru România un maxim de cazuri COVID-19 la sfârşitul lunii noiembrie, când se aşteaptă o triplare a necesarului de paturi, spun, marţi, reprezentanţii Prefecturii Suceava.

    Reprezentanţii Prefecturii Suceava citează, într-un comunicat transmis marţi, analize epidemiologice internaţionale potrivit cărora se estimează pentru România un maxim de cazuri COVID-19 la sfârşitul lunii noiembrie, când se aşteaptă o triplare a necesarului de paturi.

    În acel moment este posibil să fie necesară o capacitate de cazare de aproximativ 900 de locuri, ambele spitale fiind depăşite.

    „Printr-o decizie a DSP Suceava de a dedica 10% din fiecare unitate sanitară pentru patologia Covid, se obţine un număr suplimentar de 260 paturi, aspect ce a fost discutat cu managerii tuturor unităţilor medicale din judeţ în şedinţe ale CJSU anterioare”, spun reprezentanţii Prefecturii Suceava.

    Conform precizărilor reprezentanţilor Spitalului Judeţean Suceava, obţinerea unei capacităţi suficiente de cazare şi tratare a cazurilor Covid-19 presupune dedicarea unui număr mult mai mare de paturi în unele unităţi sanitare. În acelaşi timp, trebuie menţinută o capacitate de tratare a patologiei non-COVID la nivelul judeţului în unitatea cea mai performantă, Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava fiind principala unitate spitalicească din judeţ, cu o capacitate de cazare de 1200 locuri.

  • De ce în luna august un singur simptom era suficient pentru a fi încadrat ca suspect infectat cu COVID-19, iar din septembrie definiţia de caz s-a schimbat?

    În lunile septembrie şi octombrie, în definiţia de caz a suspectului de coronavirus a apărut un „ŞI” – scris cu litere mari, între simptomele tuse şi febră, inexistent însă în aceeaşi definiţie de caz din luna august. De ce această modificare?

    Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) actualizează lunar definiţiile de caz pentru suspectul cu noul coronavirus.

    Dacă până în luna august, suspect de COVID-19 era „orice persoană cu infecţie respiratorie acută (debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei)”, în lunile septembrie şi octombrie, în definiţia de caz a suspectului de coronavirus a apărut un „ŞI” între simptomele tuse şi febră, inexistent în aceeaşi definiţie de caz publicată în luna august de INSP.

    Astfel, în prezent, după noua definiţie de caz, suspect de COVID-19 este persoana care are două sau chiar trei simptome enumerate de instituţie în documentul publicat.

    „Orice persoană cu debut brusc de febră ŞI tuse sau orice persoană cu debut brusc al ORICĂROR 3 SAU MAI MULTE dintre următoarele semne şi simptome: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriză, dispnee, anorexie / greţuri /vărsături, diaree, status mental alterat, debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) în absenţa unei cauze identificate”, se arată în definiţia de caz publicată de instituţie.

    Reprezentanţii INSP nu au răspuns la solicitarea ZF până la publicarea articolului.

    În total, în România au fost realizate 672.000 de teste la cerere, din 23 iulie, până pe 15 octombrie, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor transmise de Grupul de Comunicare Strategică.

    Din 23 iulie şi până în prezent, 15 octombrie, au fost realizate în total în România 1,7 milioane de teste, cifră care include şi testele realizate de stat pe baza simptomatologiei şi testele realizate la cerere. Procentul de teste realizate la cerere din numărul de teste efectuate în România, în perioada 23 iulie – 15 octombrie, este de aproximativ 40%.

    De altfel, în ultimele 24 de ore, România a înregistrat 4.013 cazuri noi de COVID-19, din 29.646 de teste efectuate, iar la ATI a fost înregistrat un nou număr record de pacienţi, de 721, faţă de 686 de pacienţi anunţaţi ieri, respectiv 14 octombrie, conform informaţiilor transmise de Grupul de Comunicare Strategică.

    În Bucureşti, Grupul a anunţat 777 de noi cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus şi un total de 24.895 de persoane confirmate cu COVID-19.

    Până astăzi, 15 octombrie, pe teritoriul României au fost confirmate 168.490 de cazuri de persoane infectate cu COVID-19, iar 125.009 de persoane au fost declarate vindecate.

  • Câţi români deţin kituri de supravieţuire pentru catastrofe şi ce conţin acestea

    67% dintre respondenţii celui mai recent sondaj de opinie realizat la solicitarea UNSAR de către IRES pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.181 de respondenţi, proprietari, coproprietari sau persoane care intenţionează să achiziţioneze o locuinţă în următorii doi ani, cu vârste de peste 18 ani, declară că ştiu ce ar trebui să facă pentru a se proteja în cazul unei catastrofe.

    Totodată, deşi 55% dintre aceştia ştiu de existenţa unor kituri de prim ajutor pentru cazuri de catastrofă (care conţin alimente, apă, medicamente, fluier, lanternă etc.), doar 32% dintre aceştia le şi deţin.

    Acelaşi sondaj relevă şi că 35% dintre români intenţionează ca anul viitor să îşi protejeze casele, încheind ambele poliţe de asigurare a locuinţelor – atât cea obligatorie, cât şi cea facultativă, cu 4 puncte procentuale mai mult faţă de 2019.

    „Suntem ţara cu cea mai ridicată rată de proprietari de imobile din Europa. Totuşi, locuinţele noastre sunt printre cele mai puţin protejate. Dacă tot muncim o viaţă pentru o casă, ar fi important să ne asigurăm că visul acesta nu se poate nărui într-o secundă. În plus, ar trebui să ne aducem aminte de câte ori în vieţile noastre ‚paza bună a trecut primejdia rea’”, spune sociologul Gelu DUMINICĂ care s-a implicat în noua campanie UNSAR.

    „Spre deosebire de superstiţii, asigurările sunt o protecţie concretă de care cu toţii avem nevoie în faţa numeroaselor riscuri la care locuinţele noastre sunt expuse – de la incendii, cutremure, vijelii, furtuni, inundaţii până la explozii ori furturi. Mai ales acum, într-un context pandemic, oamenii au nevoie de mai multă protecţie împotriva neprevăzutului care le-ar putea afecta vieţile”, au declarat reprezentanţii UNSAR.
     

  • ANAF va publica “lista ruşinii” în această lună. Verifică dacă lucraţi la o companie cu datorii

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va publicat în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T3 2020, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T2 2019. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

    Obligaţiile fiscale pentru T2 2019 sunt aferente perioadei aprilie – iunie 2019. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista din acest an nu va cuprinde persoanele fizice, doar pe cele juridice, conform unor modificări legislative recente.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un material informativ cu privire la aspectele tratamentului fiscal al TVA în cazul importurilor de bunuri în România

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei un material informativ denumti “Aspecte privind tratamentul fiscal al TVA în cazul importurilor de bunuri în România”, conform celor mai recente informaţii.

    Materialul are ca scop informarea privind tratamentul de TVA în cazul importurilor de bunuri în România. Acesta a fost publicat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov Serviciul Asistenţă pentru Contribuabili la începutul acestei săptămâni.

    Ce reprezintă importul de bunuri?

    intrarea pe teritoriul Uniunii Europene de bunuri care nu se află în liberă circulaţie în înţelesul art. 29* din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

    Se consideră că se află în liberă  circulaţie într-un stat membru produsele care provin  din  ţări terţe,  pentru  care au fost îndeplinite  formalităţile de import  şi pentru care au  fost percepute în statul  membru  respectiv  taxele  vamale  şi  taxele  cu  efect  echivalent  exigibile  şi  care  nu  au beneficiat de o restituire totală sau parţială a acestor taxe şi impuneri.

    Intrarea în Uniunea Europeană a bunurilor care se află în liberă circulaţie, provenite dintr-un teritoriu terţ, care face parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene.

    Cine este importatorul?

    Importatorul este persoana pe numele căreia sunt declarate bunurile, în momentul în care taxa la import devine exigibilă şi care în cazul importurilor taxabile este obligată la plata taxei.

    Unde se consideră a fi locul taxării cu TVA a importului de bunuri?

    Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul european.

    Când intervin faptul generator şi exigibilitatea TVA pentru importul de bunuri?

    Dacă bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe europene similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator şi exigibilitatea TVA intervin la data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe
    europene.

    Dacă  bunurile  nu  sunt  supuse  taxelor  europene  de  mai  sus,  faptul  generator  şi exigibilitatea TVA intervin la data la care ar interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe europene dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe. Dacă  bunurile  sunt  plasate  într-un  regim  vamal  special,  faptul  generator  şi exigibilitatea TVA intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.

    Care este baza de impozitare a TVA pentru importul de bunuri şi ce cuprinde aceasta?

    Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, la care  se  adaugă  orice  taxe,  impozite,  comisioane  şi  alte  taxe  datorate  în  afara României, precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu excepţia TVA care urmează a fi percepută.

    Baza de impozitare cuprinde:

    –  cheltuielile accesorii, precum comisioanele, cheltuieli de ambalare, transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită conform alin. (1), precum şi cele care decurg din transportul către alt loc de  destinaţie  din  Uniunea  Europeană,  în  cazul  în  care  locul  respectiv  este cunoscut la momentul la care intervine faptul generator.

    Cum se stabileşte cursul de schimb valutar la importul de bunuri?

    Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută, cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor europene care reglementează calculul valorii în vamă.

    Care este cota de TVA aplicabilă pentru importul de bunuri?

    Cota de TVA aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun.

    SCUTIRI DE TVA  LEGATE DE IMPORTUL DE BUNURI

    Scutiri de TVA pentru importul de bunuri

    Sunt scutite de TVA, printre altele:

    –     importul şi achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situaţie scutită de taxă în interiorul ţării;

    –     importul definitiv de bunuri care îndeplinesc condiţiile pentru scutire prevăzute de Directiva   2009/132/CE  a  Consiliului  din     19  octombrie    2009  şi  Directiva 2006/79/CE  a  Consiliului  din  5 octombrie 2006;     (a  se  vedea  Ordinul  MFP 105/2016)

    –  importul de bunuri efectuat în România de organismele internaţionale, recunoscute ca atare de autorităţile publice din România, precum şi de către membrii acestora, în limitele şi în condiţiile stabilite de convenţiile internaţionale de instituire a acestor organisme sau de acordurile de sediu;

    – importul de bunuri efectuat în România de către forţele armate ale statelor străine membre  NATO,  pentru  uzul  acestora  sau  al  personalului  civil  însoţitor  ori  pentru aprovizionarea  popotelor  sau  cantinelor,  în  cazul  în  care  aceste  forţe  iau  parte  la  efortul comun de apărare;

    – reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara Uniunii Europene, dacă bunurile se află în aceeaşi stare în care se aflau la momentul exportului şi dacă importul respectiv beneficiază de scutire de taxe vamale;

    – importul de aur efectuat de Banca Naţională a României;

    – importul de aur de investiţii,

    Scutiri de TVA pentru prestările de servicii legate de importul de bunuri

    Sunt scutite de TVA :

    – prestările de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, dacă acestea sunt direct legate de importul de bunuri şi valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate;

    – prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziţionate sau importate în vederea prelucrării în România şi care ulterior sunt transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceştia.

    Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri

    Sunt scutite de TVA:

    –    importul de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de TVA.

    Alte scutiri de TVA la import pentru:

    –     importurile  de  măşti  de  protecţie  individuale  şi  ventilatoare  medicale  pentru

    terapie  intensivă,  efectuate  de  către  instituţiile  publice  responsabile,  pentru constituirea rescEU – rezerva de capacităţi a Uniunii Europene, până la data de 1 octombrie 2020   pe  baza  declaraţiei  pe  propria  răspundere  a  instituţiei beneficiare,  semnată  de  reprezentantul  legal  al  acesteia,  care  se  depune  la organul vamal competent la momentul importului

    (Ordonanţa de urgenţă 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative şi prorogarea unor termene)

    –     mărfurile importate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului  2020 pentru  a  fi  puse  în  liberă  circulaţie  de  către  sau  în  numele  unor organizaţii  de  stat,  inclusiv  organisme  de  stat  organisme  publice  şi  alte organisme  de  drept  public  sau  de  către  sau  în  numele  unor  organizaţii  cu caracter  caritabil  sau  filantropic  autorizate  de  ANAF  prin  unităţile  sale subordonate         să         beneficieze        de         o         astfel         de                               scutire.

    (Ordinul MFP 1926/2020 pentru punerea în aplicare a Deciziei (UE) 2020/491 a Comisiei din 3 aprilie 2020 privind scutirea de taxe la import şi exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru mărfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului 2020)

    PLATA TVA  AFERENTĂ  IMPORTULUI  DE  BUNURI

    Persoana obligată la plata TVA pentru importul de bunuri este importatorul.

    TVA  pentru  importuri  de  bunuri,  cu  excepţia  importurilor  scutite  de  taxă,  se plăteşte la  organul  vamal  în  conformitate  cu  reglementările  în  vigoare  privind plata drepturilor de import.

    NU se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate normal în scopuri de TVA, conform art. 316, care au obţinut certificat de amânare de la plată, în condiţiile stabilite de Ordinul MFP 4121/2015.

    Aceste persoane evidenţiază TVA aferentă bunurilor importate în  decontul de TVA (formular 300) atât ca taxă  colectată, cât şi ca taxă deductibilă (rândurile 7 şi 22), în limitele şi în condiţiile stabilite la articolele 297 – 301 din Codul fiscal.

    Scutiri de TVA pentru prestările de servicii legate de importul de bunuri

    Sunt scutite de TVA :

    – prestările de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, dacă acestea sunt direct legate de importul de bunuri şi valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate;

    – prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziţionate sau importate în vederea prelucrării în România şi care ulterior sunt transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceştia.

    Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri

    Sunt scutite de TVA:

    –    importul de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de TVA.

    Alte scutiri de TVA la import pentru:

    –     importurile  de  măşti  de  protecţie  individuale  şi  ventilatoare  medicale  pentru terapie  intensivă,  efectuate  de  către  instituţiile  publice  responsabile,  pentru constituirea rescEU – rezerva de capacităţi a Uniunii Europene, până la data de 1 octombrie 2020   pe  baza  declaraţiei  pe  propria  răspundere  a  instituţiei beneficiare,  semnată  de  reprezentantul  legal  al  acesteia,  care  se  depune  la organul vamal competent la momentul importului

    (Ordonanţa de urgenţă 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative şi prorogarea unor termene)

    –     mărfurile importate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului  2020 pentru  a  fi  puse  în  liberă  circulaţie  de  către  sau  în  numele  unor organizaţii  de  stat,  inclusiv  organisme  de  stat  organisme  publice  şi  alte organisme  de  drept  public  sau  de  către  sau  în  numele  unor  organizaţii  cu caracter  caritabil  sau  filantropic  autorizate  de  ANAF  prin  unităţile  sale subordonate         să         beneficieze        de         o         astfel         de                               scutire.

    (Ordinul MFP 1926/2020 pentru punerea în aplicare a Deciziei (UE) 2020/491 a Comisiei din 3 aprilie 2020 privind scutirea de taxe la import şi exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru mărfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului 2020)

    PLATA TVA  AFERENTĂ  IMPORTULUI  DE  BUNURI

    Persoana obligată la plata TVA pentru importul de bunuri este importatorul.

    TVA  pentru  importuri  de  bunuri,  cu  excepţia  importurilor  scutite  de  taxă,  se plăteşte la  organul  vamal  în  conformitate  cu  reglementările  în  vigoare  privind plata drepturilor de import.

    NU se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate normal în scopuri de TVA, conform art. 316, care au obţinut certificat de amânare de la plată, în condiţiile stabilite de Ordinul MFP 4121/2015.

    Aceste persoane evidenţiază TVA aferentă bunurilor importate în  decontul de TVA (formular 300) atât ca taxă  colectată, cât şi ca taxă deductibilă (rândurile 7 şi 22), în limitele şi în condiţiile stabilite la articolele 297 – 301 din Codul fiscal.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI