Atacul armat a avut loc la ora locală 7.30 (13.30, ora României) în zona Brookside Drive din orăşelul Fredericton, situat în provincia New Brunswick (estul Canadei).
“Membrii publicului sunt rugaţi să evite zona, să stea în case şi să încuie uşile”, a transmis Poliţia locală, citată de GlobalNews şi de CBC.
Cel puţin patru persoane au fost ucise în atacul armat, iar altele sunt rănite.
Spaţiul Privat Virtual le permite utilizatorilor de aparate de marcat electronice fiscale să depună Formularul C 801. Acesta reprezinta cererea de atribuire a numărului de ordine din Registrul de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în judeţ/municipiul Bucureşti sau a numărului unic de identificare din aplicaţia informatică a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Formularul C 801 este disponibil pe site-ul ANAF, la rubrica Servicii Online – Declaraţii Electronice. Informaţii despre completarea şi transmiterea cererii, respectiv documentele care trebuie ataşate, se regăsesc în ghidul publicat pe site-ul ANAF, la secţiunea “Servicii Online/”Aparate de marcat electronice fiscale (case de marcat)”.
Alexandru Arşinel este unul dintre actorii români care încă câştigă foarte bine. Conform celei mai recente declaraţii de avere (2016), directorul Teatrului de Revistă „Constantin Tanase” are venituri anuale de 366,128 de lei (82,104 de euro), ceea ce înseamnă că Arşinel câştigă în fiecare lună 30,510 de lei (6,841 de euro).
Cea mai mare parte vine din drepturi de autor din activitatea de actor (filme, reclame etc) – 187,783 de lei, apoi alţi 68,670 de lei vin din funcţia de director la Teatrul de Revistă şi mai obţine încă 32,316 de lei indemnizaţie de venit de la Ministerul Culturii.
Potrivit documentului oficial, Alexandru Arsinel deţine 6 terenuri, cel mai mare fiind se află în judeţul Suceava şi are 11.300 m2, fiind singurul teren extravilan. De asemenea, el are 4 case de vacanţe, una la Sinaia şi are 140 m2 şi alta pe litoral, la 2 mai. În 2009 avea trei case de vacanţă, apoi în ultima declaraţie de avere din 2012/2016 a mai apărut încă un imobil. Arşinel locuieşte în Bucureşti într-o casă de 225 m2.
În plus, are o colecţie de timbre româneşti în jur 5000 de euro şi 3 conturi bancare, 4 depozite bancare de aproape de jumătate de milion de lei (443,986 lei) şi un alt depozit bancar în euro în valoare de 23,279 de euro. Actorul deţine un autoturism Toyota produs în 2005.
Complexul ZagaZaga cuprinde un ansamblu de bungalouri mobile, case plutitoare, o cherhana, o zonă de evenimente private şi corporate, precum şi un parc de aventură cu trasee în copaci şi tiroliene, toate amplasate pe malurile canalelor şi lacurilor din interiorul parcului de agrement.
Construcţia complexului a durat patru ani. Acesta este situat pe drumul european E 85, la 200 km de Bucureşti, la 20 de kilometri de Focşani şi la circa 15 minute distanţă de Tecuci. Accesul de la recepţia resortului la unităţile de cazare se poate face cu maşinile electrice sau cu bărcile puse la dispoziţie. Complexul cuprinde 41 de bungalouri mobile şi 11 case plutitoare. În viitorul apropiat reprezentanţii businessului plănuiesc să extindă oferta de cazare şi cu o serie de corturi tip iurtă. Locaţia este potrivită şi pentru iubitorii de pescuit, cât şi pentru cei care îşi doresc plimbări în natură cu bicicleta sau cu barca.
În perioada următoare, Serviciul Fiscal Municipal Caracal, din cadrul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Olt, scoate la vânzare o serie de bunuri imobile. Astfel, pe 26 iulie, cei care vor să investească în apartamente, terenuri sau spaţii comerciale pot achiziţiona un apartament în suprafaţă utilă de 61 metri pătraţi situat la parter compus din trei camere şi balcon construit din zidărie şi beton armat teren în folosinţă în suprafaţă de 17 metri pătraţi, situate în localitatea Caracal, strada 1 Decembrie 1918, preţ de evaluare (exclusiv TVA) 164.700 lei (licitaţie aflată la prima strigare).
În aceeaşi zi, se va încerca pentru a doua oară vânzarea unei clădiri în suprafaţă de 46,80 metri pătraţi compusă şi construită din cărămidă şi teren aferent în suprafaţă de 188,5 metri pătraţi, situate în localitatea Caracal, strada Plevnei numărul 5, preţ de pornire al licitaţiei 57.075 lei. Tot la sediul Serviciului Fiscal Municipal Caracal, situat în strada Toma Ruşcă, nr. 5-7, sunt programate în data de 26 iulie alte două licitaţii, aflate la a doua strigare.
Este vorba despre un teren care nu este aferent clădirii/părţii de clădire/ansamblului de clădiri extravilan în suprafaţă de 562 de metri pătraţi, situate în localitatea Caracal, strada 1 Decembrie 1918, preţ de pornire al licitaţiei 42.000 lei şi o clădire spaţiu comercial în suprafaţă de 12 metri pătraţi, compusă şi construită din chioşc metalic situate în Caracal, strada Caraiman, completare peron gară, preţ de pornire al licitaţie 14.025 lei.
Alte bunuri imobile scoase la licitaţie sunt: clădire în suprafaţă de 99 de metri pătraţi compusă din parter şi construită din cărămidă situate în localitate Drăgăneşti Olt, strada Oltului , preţ de evaluare / de pornire a licitaţiei 16.350 de lei şi teren aferent proprietăţii în suprafaţă de 1.091 metri pătraţi, în aceeaşi locaţie, preţ de evaluare / de pornire a licitaţiei 10.350 lei; clădire în suprafaţă de 38, 40 metri pătraţi construită din cărămidă şi teren aferent situate în Drăgăneşti Olt, strada Fântânelor, nr.5, preţ de pornire a licitaţiei 30.250 de lei (exclusiv TVA); clădire în suprafaţă de 155,10 metri pătraţi compusă din parter şi construită din cărămidă şi teren aferent în suprafaţă de 1969 metri pătraţi, situate în Drăgăneşti Olt, sat Comani, strada Vadului Comanilor,nr.39, preţ de pornire al licitaţiei 124.540 lei. Data limită pentru depunerea ofertelor de participare este 25 iulie, iar licitaţiile vor avea loc la sediul Serviciului Fiscal Municipal Caracal, situat în strada Toma Ruşcă, nr. 5-7, în data de 26 iulie 2018.
De asemenea, tot pe 26 iulie, la sediul Serviciului Fiscal Orăşenesc Corabia, vor avea loc alte cinci licitaţii. Astfel, în această zi, se va încerca pentru a patra oară vânzarea unei clădiri spaţiu de producţie brutărie, în suprafaţă de 229,40 metri pătraţi, situată în localitatea Grojdibodu, preţ de pornire al licitaţie 53.735 lei, fără TVA. Bunul aparţine firmei Pan Complex SRL din Grojdibodu.
Tot, în aceeaşi zi este programată o nouă licitaţie pentru vânzarea următoarelor bunuri: casă de locuit în suprafaţă de 108,09 metri pătraţi, construită din cărămidă şi chirpici acoperită cu ţiglă, tâmplărie din lemn, alimentare cu energie electrică, anexă gospodărească 15,80 metri pătraţi, curtea împrejmuită cu gard, preţ de pornire al licitaţie 9.773 lei făra TVA şi teren aferent proprietăţii în suprafaţă de 1.876 metri pătraţi, preţ de pornire a licitaţie 5.997 lei, fără TVA, bunuri situate în localitatea Vişina Nouă.
Şi în acest caz este vorba despre a patra procedură. În aceeaşi zi are loc o nouă rundă pentru vânzarea unei clădiri, casă de locuit P+E, în suprafaţă de 120 metri pătraţi, situată în cartierul Celei, strada Viilor, , din Oraşul Corabia, utilităţi: apă, canalizare, energie electrică. Preţul de pornire al licitaţiei este de 49.250 lei, fără TVA; teren intravilan aferent proprietăţii în suprafaţă de 260 metri pătraţi teren construcţii, preţ de pornire al licitaţiei, 1.750 lei fără TVA şi teren arabil în suprafaţă de 548 metri pătraţi, preţul de pornire al licitaţiei este de 2.000 de lei, fără TVA.
În Greenwich Village se află White Horse Tavern, căreia i-au trecut cândva pragul nume ca Dylan Thomas, Jack Kerouac, Anaïs Nin sau Norman Mailer.
În Gramercy Park se găseşte Pete’s Tavern, în care scriitorul american O. Henry şi-a scris celebra sa povestire „Darul magilor” în 1905, aşa cum o arată o scrisoare trimisă de acesta şi pe care toţi clienţii o pot vedea înrămată pe perete.
Nu trebuie uitat nici hotelul Chelsea, în care a locuit cândva Mark Twain, înainte de transformarea clădirii în unitate de cazare, şi care a primit apoi sub acoperişul său nume ca Bob Dylan, Dylan Thomas, Arthur Miller, Arthur C. Clarke sau Leonard Cohen.
În cazul unei situaţii de criză pe plan local, unul dintre cele mai expuse areale este zona Moldovei, deoarece în această regiune alimentarea se face doar din surse de subteran, crede Mădălin Mihailovici, director general al Apa Nova Bucureşti şi CEO al Veolia România. În perioadele de secetă, nivelul apei din puţuri scade, conducând automat la reducerea cantităţii de apă captată. Reprezentantul Apa Nova spune că este bine să existe o formă de alimentare duală: „În condiţii normale să se funcţioneze cu apă de suprafaţă, iar în situaţiile de criză să se folosească apa de subteran, dar pe o perioadă şi într-o cantitate limitate, deoarece durează foarte mult refacerea acestei surse şi transformarea sa în apă potabilă”.
Una dintre soluţiile propuse de Mihailovici în vederea unei bune gestionări a apei utilizate şi a reducerii procentului de apă irosită este folosirea unor dispozitive moderne, care consumă mai puţină apă şi permit reglarea debitului şi a temperaturii apei. Reprezentantul Apa Nova spune că oamenii au înţeles importanţa adoptării noilor tehnologii în reducerea consumului, dovadă fiind scăderea consumului mediu zilnic pe cap de locuitor, atât la nivel naţional cât şi în Capitală, de la circa 150 litri/zi în 2015 la 145 litri/zi în 2017. Totuşi, el adaugă că 10% din cantitatea de apă de la robinet utilizată zilnic este, în continuare, irosită.
Mihailovici spune că procesul prin care apa ajunge în casele românilor presupune o serie de etape de purificare, începând cu momentul în care aceasta este captată din sursele de suprafaţă (în cazul Bucureştiului, din râurile Argeş sau Dâmboviţa). „La ieşirea din staţiile de tratare, apa este de o calitate bacteriologică deosebită.” Printre cele mai cunoscute substanţe adăugate în apa potabilă se numără clorul, folosit ca agent dezinfectant care distruge eventualele bacterii prezente în apă, fierul şi aluminiul. În ceea ce priveşte riscurile în exploatarea apelor, principalele riscuri sunt, în opinia lui Mihailovici, inundaţiile şi supraexploatarea resurselor. Pe de altă parte, Radu Dumitru, directorul general al Societăţii Naţionale a Apelor Minerale (SNAM SA), spune că principalii factori care ar putea conduce la o criză a apei sunt managementul deficitar şi lipsa protecţiei.
Conform Registrului Naţional al Barajelor din România (REBAR), întocmit de Ministerul Apelor şi Pădurilor, rezultă că la nivelul anului 2017 sunt în exploatare aproape 2.200 de baraje, dintre care circa 1.900 realizează retenţii permanente de apă (88,5%), iar 250 (11,5%) sunt retenţii nepermanente de apă, cu scopul exclusiv de apărare împotriva inundaţiilor.
Reprezentanţii instituţiilor din domeniu susţin că, momentan, România nu are motive de îngrijorare în ceea ce priveşte o posibilă criză a apei. „Din fericire, România nu are astfel de temeri în acest moment. Suntem în continuare ţara cu cele mai rezerve subterane la nivel european. Nici reţeaua hidrografică de râuri şi lacuri nu este de neglijat. Cu o bună şi diligentă administrare, nu se întrevede în viitor o astfel de problemă generalizată”, spune Radu Dumitru. Ideea este întărită şi de George Ristea, directorul comercial al Apa Calipso şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor din Industria Apei (APRIA): „România are un sistem de gospodărire a apelor bun, avem specialişti în domeniu, iar riscul de a rămâne fără apă potabilă sau menajeră este minim, însă trebuie adoptate politici pentru căutarea de noi resurse”.
Totuşi, aceştia nu exclud complet riscul ca, în viitor, apa să devină un lux. „Apa poate deveni un lux în urma schimbărilor climatice dramatice, în condiţiile în care creşte nivelul de poluare, sau în urma unei exploatări iresponsabile a resurselor. Soluţia, indiferent de termen, este să fim precauţi în consum”, afirmă Dumitru. El adaugă că la o astfel de situaţie s-ar putea ajunge din „lipsa investiţiilor în domeniu, în sensul că vom fi în situaţia de a avea îndeajuns de multă apă, dar să nu o putem duce unde este nevoie”.
Thomas Carlyle Ford (Tom Ford) s-a născut pe 27 august 1961 în Austin, Texas, în familia agenţilor imobiliari Shirley Burton şi Thomas David Ford. La vârsta de 11 ani, s-a mutat cu familia în Santa Fe, New Mexico, iar după absolvirea liceului a plecat la studii în New York.
Ford s-a înscris la şcoala de design Parsons, iar în ultimul an de studii a petrecut un semestru la Paris, unde a lucrat ca intern în biroul de presă al casei de modă Chloé’s, post care l-a motivat în alegerea unei cariere în fashion.
Tendinţele sale în materie de creaţii vestimentare au fost influenţate mai ales de era disco glamour a cluburilor. La terminarea studiilor, Ford a obţinut o diplomă în arhitectură.
În ciuda lipsei de experienţă în fashion, Ford a insistat zilnic, timp de o lună, să obţină un job în compania de articole sportive a designerului american Cathy Hardwick. Mai târziu, ea a povestit că l-a primit la interviu cu intenţia clară de a-i tăia orice speranţă. Totuşi, la sfârşit, Ford era angajat. „L-am întrebat care sunt designerii săi preferaţi din Europa şi mi-a răspuns: Chanel şi Armani. După doi ani, a recunoscut că mi-a dat acest răspuns deoarece în acea zi purtam creaţii ale celor doi.” Între 1988 şi 1990, Ford a lucrat pentru brandul Perry Ellis, însă după doi ani s-a hotărât că este timpul pentru o schimbare. „Propria mea cultură mă inhiba. Prea mult stil în America înseamnă kitsch. Europenii, în schimb, îl apreciază”, a povestit acesta într-un interviu pentru New York Times.
În 1990, Ford a fost angajat de casa de modă Gucci, aşa că a fost nevoit să se mute la Milano. În numai doi ani, a obţinut poziţia de director de design. El a depus o muncă asiduă în cadrul casei de modă şi uneori lucra 18 ore pe zi la 11 linii de producţie în paralel. În 1994, Ford a fost promovat în funcţia de director de creaţie şi, datorită inovaţiilor sale, vânzările casei de modă, care se afla în pragul falimentului când designerul fusese angajat, au crescut în 1995-1996 cu 90%, ajungând la valoarea de 4 miliarde de dolari.
În 1999, Gucci a achiziţionat Yves Saint Laurent, iar Ford a fost numit directorul de creaţie al casei de modă. În 2004, în urma unor neînţelegeri, Ford a părăsit Gucci, experienţă care l-a devastat şi pe care a numit-o un fel de criză a vârstei de mijloc. După plecarea sa, a fost nevoie să fie angajate patru persoane pentru a acoperi volumul de muncă al acestuia.
În 2006, designerul şi-a lansat propria casă de modă, pe care a numit-o Tom Ford, iar în poziţia de preşedinte al brandului a fost numit Dominico De Sole. Printre personalităţile care au purtat ţinute semnate Tom Ford se numără Michelle Obama, Beyoncé, Jennifer Lopez, Tom Hanks, Johnny Depp, Ryan Gosling şi Will Smith. Ford a creat şi ţinutele lui Daniel Craig pentru ultimele trei producţii ale seriei James Bond: Quantum of Solace, Skyfall şi Spectre. În 2013, rapperul Jay Z a lansat un cântec numit Tom Ford. Designerul s-a făcut cunoscut şi în industria cinematografică, prin regizarea producţiilor A Single Man (2009) şi Nocturnal Animals (2016), nominalizate la Oscar. Ford a fost criticat în numeroase rânduri pentru folosirea nudurilor feminine în campaniile sale.
El este căsătorit cu jurnalistul Richard Buckley, cu care are o relaţie încă din 1986. Cei doi trăiesc în Italia. În 2013, averea designerului era estimată de site-ul therichest.com la peste 200 de milioane de dolari.
Întrebat, joi la Parlament, dacă are dovezi cu care să demonstreze existenţa statului paralel, preşedintele PSD Liviu Dragnea a replicat: “O să vă aduc dovezile când va plăti Iohannis sutele de mii de euro datorate statului român. Dacă Teodorovici şi Mişa au de gând să recupereze banii de la preşedintele Iohannis… Dacă nu mai nu mai au loc în cuferele de la Trezorerie, atunci facem o amnistie fiscală. E făcută şi plângere penală împotriva domnului Iohannis. Acolo discutăm de nişte case obţinute prin fals şi sute de mii de euro care trebuie daţi la statul român.”
Imediat, ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a anunţat că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – ANAF – va recupera, inclusiv prin executare silită, dacă va fi cazul, prejudiciile create de familia preşedintelui Klaus Iohannis, menţionând şi că datele respective vor fi făcute publice.
”Orice informaţie legată de banii publici este o informaţie publică şi voi aduce la cunoştinţă, în mod public, ce bani a câştigat familia Iohannis,” a declarat Eugen Teodorovici, într-o emisiune la Antena 3. ”Procedura de recuperare va fi declanşată de ANAF şi este pentru chiria obţinută din acel imobil pe care l-a pierdut în instanţă. Dacă va fi cazul, se poate ajunge, desigur, şi la EXECUTARE SILITĂ.”